AnnaE
#0

  • Dealurile și podișurile

     

    Subcarpații reprezintă o unitate de relief, care face trecerea de la munți la podișuri sau spre câmpii. Aceștia sunt formați din șiruri de dealuri care se adeamănă cu munții prin modul în care s-au format.

    – dealurile subcarpatice au înălțimi care rareori depășesc 1000 de metri și sunt acoperite cu păduri de foioase;

    – între dealuri și poalele munților se găsesc depresiuni, bine populate și cu importante zăcăminte de petrol, gaze naturale, cărbuni și sare;

    – ocupațiile locuitorilor sunt legate de cultura pomilor fructiferi și a viței de vie, de creșterea animalelor, de exploatarea și prelucrarea lemnului și a resurselor din subteran.

     

    Subcarpații sunt alcătuiți din trei grupe de dealuri și depresiuni:

     

    1. Subcarpații Moldovei – situați între râurile Moldova și Trotuș

    2. Subcarpații Curburii – situați între Trotuș și Dâmbovița

    3. Subcarpații Getici – situați între Dâmbovița și Motru

     

    Subcarpații Moldovei

     

    Caracteristici:

    – au luat nastere prin cutarea sedimentelor din exteriorul Carpatilor

    – sunt alcătuiți din roci sedimentare cutate de tip molasă

    – sunt formați dintr-un șir de depresiuni și unul de dealuri

    · Sunt bogați în resurse naturale: petrol, gaze naturale, sare, cărbune

    · Altitudinile sunt cuprinse intre 300-1000m (max. 911 m, D. Plesu)

     

    Subdiviziuni:

    – Depresiuni: Neamț, Cracău-Bistrița, Tazlău-Cașin

    – Dealuri: Pleșu, Bistriței, Pietricica

     

    Clima:

    – Influente climatice: de ariditate la sud de Bistrita si scandinavo-baltice la nord de Bistrita

    – Temperatura medie anuala: 6-10˚ C

    – Precipitatii: 600-800mm

    – Vanturi: crivatul

     

    Ape:

    – Rauri: Moldova cu Neamt, Bistrita cu Tazlau,Trotus cuTazlau, Casin, Oituz

     

    Densitatea populației  aproximativ 50 locuitori/km2

    Orase:– între 10.000 –  25.000 locuitori: Tg. Neamt, Buhusi

    – între 100.000-300.000 locuitori: Piatra Neamt

    Sate: răsfirate pe versanti si liniare de-a lungul vailor si drumurilor; sate medii si mari in depresiuni; functii agricole-pomi-viticole, cultura plantelor.

     

    Subcarpații Curburii

     

    Caracteristici:

    – sunt alcătuiți din roci sedimentare cutate de tip molasă.

    – sunt formați din două șiruri de depresiuni și două de dealuri

    – sunt bogați în resurse naturale: petrol, gaze naturale, sare, cărbune

    – altitudinile sunt cuprinse între 300-1000m (max. 996 m, D. Magura-Odobesti)

    – prezinta 2 șiruri de depresiuni și dealuri.

     

    Subdiviziuni:

    – depresiuni submontane: Soveja, Vrancei, Slanic

    – depresiuni intracolinare: Campu, Vidra, Dumitresti, Policiori, Cislau, Campina, Pucioasa

    – dealuri interne: Ousor, Rachitasi, Raiut, Zabraut

    – dealuri externe: Magura-Odobesti, Ciolanu, Istrita

     

    Clima:

    – influențe climatice: de ariditate

    – temperatura medie anuala: 6-10˚ C

    – precipitații: 600 – 800mm

    – vânturi: crivatul, efectul de foehn

     

    Ape:

    Rauri: Ialomita, Prahova, Doftana, Teleajen, Slanic, Buzau, Ramnicu Sarat, Milcov, Susita, Niscov

    Lacuri:

    In masive de sare: Slanic, Telega

    Antropice: Paltinu

     

    Densitatea populației aproximativ 50 locuitori/km2

    Orase:

    – aproximativ 10.000 locuitori: Panciu, Odobesti, Slanic, Fieni

    – între 10.000-25.000 locuitori: Valenii de Munte, Comarnic, Breaza, Plopeni, Boldesti-Sacaieni, Pucioasa, Urlati, Adjud

    – între 25.000-50.000 locuitori: Câmpina

    – între 50.000-100.000 locuitori: Onești

    Sate: răsfirate pe versanți și liniare de-a lungul văilor și drumurilor; sate sunt medii și mari în depresiuni; functii agricole-pomi-viticole, cultura plantelor.

     

    Subcarpații Getici

     

    Caracteristici:

    – au luat nastere prin cutarea sedimentelor din exteriorul Carpatilor

    – sunt alcătuiți din roci sedimentare,cutate de tip molasă

    – sunt formați din două șiruri de depresiuni și două de dealuri

    – sunt bogați în resurse naturale: petrol, gaze naturale, sare, cărbune

    – altitudinile sunt cuprinse între 300-1200 m (max. 1218 m, D. Chiciora, Matău -1018m)

    – prezintă 2 șiruri de depresiuni și dealuri.

     

    Subdiviziuni:

    Depresiuni submontane: Depresiunea Subcarpatică Olteană, Deprresiunea Câmpulung

    Depresiuni intracolinare: Târgu Jiu

    Dealuri: Muscelele Argeșului, Depresiunea Bran

     

    Clima:

    – influențe climatice: de ariditate

    – temperatura medie anuala: 6-10˚ C

    – precipitații: 600-800 mm

    – vânturi: efectul de foehn

     

    Ape:

    Rauri: Jiu, Gilort, Amaradia, Olt, Oltet, Topolog, Arges

    Lacuri:

    In masive de sare: Ocnele Mari

    Antropice: Ramnicu Valcea, Daesti, Calimanesti, Cerbureni, Valea Iasului

    Vegetatie:

    Stejar pana la 500 m

    Fag 500-1200 m

     

    Densitatea populației aproximativ 50 locuitori/km2

     

    Orase:

    – mai puțin de 10.000 locuitori: Călimanesti, Băile Olănesti, Horezu, Novaci, Tg. Cărbunești, Băile Govora, Ocnele Mari

    – între 10.000 – 25.000 locuitori: Bumbesti-Jiu, Rovinari

    – între 25.000 – 50.000 locuitori: Câmpulung, Curtea de Argeș

    – între 50.000 – 100.000 locuitori: Târgu Jiu

    – între 100.000 – 300.000 locuitori: Râmnicu Vâlcea

    Sate: răsfirate pe versanți și liniare de-a lungul văilor și drumurilor; sate medii și mari în depresiuni; funcții agricole: pomi-viticole, cultura plantelor

  • March 7, 2018 at 5:16 pm#15165


    Elia

    Keymaster

    Offline

    Topics: 1417

    Replies: 911

    Been thanked: 29 times

    Podișurile – ocupă întinderi mari și sunt situate în interiorul Capaților (Depresiunea Colinară a Transilvaniei), în partea de est (Podișul Moldovei), în partea de sud (Podișul Getic, Podișul Mehedinți) și de sud-est a tării (Podișul Dobrogei).

     

    De reținut :

    Depresiunea Colinară a Transilvaniei reprezintă o unitate geografică mai joasă, situată în interiorul arcului carpatic și de aceea poartă numele de depresiune.

    – în partea sa centrală cuprinde dealuri mai înalte, cu culmi rotunjite, acoperite cu păduri de fag și stejar sau cu pomi frctiferi și viță-de-vie (podișul Someșan  și Podișul Târnavelor);

    – dealuri mai joase cu pante line pe care se întind ogoare cultivate cu cereale și sfeclă de zahăr (Câmpia Transilvaniei);

    – pe margini, spre munți se întind dealuri și depresiuni, intens populate cu sate și orașe vechi;

    – bogățiile principlae sunt: gazul metan, resursă naturală care nu se mai găsește în altă parte a țării si sarea.

    – Podișul Moldovei, cel mai întins podiș din țară, cu sate si orașe mari este format din dealuri mai înalte, acoperite cu păduri de fag și stejar în Podișul Sucevei și Podișul Bârladului

    – Câmpia Moldovei are dealuri mai joase, foarte line, pe care se cultivă cereale, plante industriale, viță-de-vie

     

    Podișul Getic se evidențiază prin dealurile sale foarte netede, despărțite de râurile care vin dinspre munți.

    – dealurile mai înalte din nord sunt acoperite cu păduri de stejar, iar cele din sud, fiind mai joase, sunt favorabile pentru cultura cerealelor, a pomilor fructiferi și a viței-de-vie;

    – din subsol se extrag cărbuni, petrol și gaze naturale.

     

    Podișul Mehedinți este cuprins între Motru și Dunăre, în nord-vestul Podișului Getic, având cea mai mică unitate geografică din România.

    Podișul Dobrogei este situat între Dunăre, Marea Neagră și granița cu Bulgaria, cuprinde dealuri cu înălțimi și înfățișări diferite;

    – cea mai mare înalțime o au Munții Măcinului, care reprezintă resturile unor munți mai vechi decât Carpații;

    – în jumătatea sudică dealurile sunt foarte joase, având aspect de câmpie vălurită;

    – clima este mai uscată decât în alte părți ale țării;

    – apele sunt puține și scurte;

    – oamenii au construit canale de irigație pentru a-și asigura apa necesară agriculturii;

    – pe solurile fertile se cultivă cereale, floarea-soarelui,sfeclă de zahăr, pomi fructiferi și viță-de-vie.