In istoria Sumerului se disting mai multe perioade. In anii 2800 – 2360 i. Hr. existau orasele cetati din partea meridionala a Mesopotamiei, Ur, Uruk, Kis, Lagas si Umma, care si-au disputat cu rezultate contradictorii intaietatea. La jumatatea mileniului al III-lea (2400 i. Hr.), despotul orasului Lagas a supus autoritatii sale cetatile Uruk, Ur, si Kis pentru ca un secol mai tarziu (2360 i. Hr.), un alt oras cetate, Umma, sa reuseasca sa coaguleze primul stat unitar din istoria Sumerului, adunand Uruk, Ur si Larsa.
Acest regat, chiar in ceasul constituirii sale este amenintat de un nou val de invadatori veniti din stepele Arabiei, triburi de pastori, care erau instalate in centrul Mesopotamiei, intre Sumer si Asiria. Legenda ne spune ca initiativa indrazneata a unei capetenii locale, Sargon, se pare originara din Kis, a reusit sa indeparteze pe despotul orasului si a cucerit regatul din sud abia constituit, dand astfel semnalul intemeierii primului mare imperiu al antichitatii.
Sargon (2334-2279 i.Hr.) si-a intins ulterior autoritatea in intreaga Mesopotamie si a format orasul Akkad, care a dat numele tarii si a limbii vorbite de locuitorii sai.
Armata lui Sargon, a fost prima armata cunoscuta in istorie, care numara in jur de 5000 de ostasi a garantat linistea interna si prosperitatea imperiului.
Guvernatorii alesi de Sargon să administreze principalele orașe-state ale imperiului Sumer au fost akkadienii, nu sumerienii. Limba akkadiană a devenit Lingua Franca, limba oficială a inscripții în toate Mesopotamia, și de o mare influență mult dincolo. Imperiul lui Sargon a menținut contacte diplomatice si comerciale cu regatele din jurul Marii Arabiei și în Orientul Apropiat. Inscripții cu Sargon apareau pe navele din Magan, Meluhha, și Dilmun, in alte locuri, călare la ancoră în capitala sa din Agade.
Sargon, de asemenea, a distrus toate reprezentările predecesorilor sai.
Scrierea – o creatie sumeriana
Amintirea Sumerului s-a perpetuat in unele texte ale epocii babiloniene, precum Epopeea lui Ghilgames dar apoi s-a asezat uitarea peste aceste locuri si fapte cateva mii de ani. In ultimele secole s-a descoperit un urias material epigrafic, sute de mii de tablite de lut inscriptionate, readucand in atentia lumii, cea dantai civilizatie.
Semnele de forma unor cuisoare adunate in coloane asezate una deasupra celeilalte au fost prima oara descifrate de un tanar profesor de latina de la Göttingen (Germania), G.F. Grotefend, inca din anul 1802.Aceasta scriere insusita de akkadieni, ulterior de hititi si de persi, a ramas in uz pana in mileniul I i. Hr., cand era inca prezenta in transpunerea limbajului savant, utilizat indeobste in mediile eclaziastice.
Astfel, cu mai bine de 5000 de ani inainte de zilele noastre, in sudul Mesopotamiei spiritul uman a produs o revolutie, prin descoperirea unei forme de scriere, reusind sa lase si celor ce vor veni dupa el o marturie a gandurilor si exeprientelor sale, asta insemnand inaugurarea istoriei.