AnnaE
#0

Fondul principal lexical sau lexicul activ, fondul vechi al vocabularului, vocabularului fundamental, care cuprinde 1500 de cuvinte caracterizate prin:

 

- sunt cuvinte vechi și stabile (moștenite din latină, din fondul autohton, din slavă sau maghiară);

- sunt vorbite curent și înțelese de toți românii

- au numeroase derivate și compuse (au familia lexicala bogată)

- sunt polisemantice au mai multe sensuri): mare - stradă mare (lată), brad mare (înalt), suprafață mare (întinsă), păr mare (lung), groapă mare (adâncă), camera mare (voluminoasă), haină mare (largă)..etc

- au o frazeologie bogată: mână - a da mâna, a se da mâna în mână, a avea pe cineva la mână, a face cu mâna etc

 

 

Vocabularul fundamental conține cuvinte indispensabile vieții de zi cu zi, care se pot grupa în rtoarele noțiuni denumite:

- părți ale corpului omenesc : cap, picior, mână, piept, ochi;

- grade de rudenie : mamă,soră,frate, bunic, văr, cumnat, socru;

- casă: ușă, perete, fereastră, poartă, sobă;

- alimente și băuturi : pâine, apă, lapte, vin, carne, sare;

- ființe : om,animal,femeie,câine,găină,șarpe,bou,capră

- mediu încojurător: aer, pământ, pădure, iarbă, munte

- insușiri: bun,rău,lacom,prost,iute,deștept,zgârcit

- culori: alb,rosu,galben,verde

- unelte: clește,coasă, plug

- actiuni : a dormi, a fugi, a merge, a uita, a spăla

- timp: zi,an,lună,vară,noapte

- termeni religioși : biserică, cruce, Dumnezeu, înger, preot

- zilele săptămânii și lunile anului ;

- numerale simple: (1-10,100, 1000 etc)

- pronume simple : eu, tu, el, ea etc

- adverbele simple : azi,ieri,mâine

 

 

Nota Bene: Articolele, preprozitiile simple, conjuctiile simple, verbele auxiliare și copulative sunt instrumente gramaticale. 

 

Vocabularul fundamental cuprinde numai cuvinte simple

 

 

2. Masa vocabularului - lexicul pasiv sau fondul secundar lexical, cuprinde circa 90% din cuvintele limbii și anume:

 

Arhaisme - sunt cuvinte vechi, ieșite din uz, care se mai întâlnesc în opere literare cu caracter istoric pentru a reda culoarea epocii.

 

a) arhaisme fonetice - cuvinte care aveau în forma sonoră alte sunete (litere) decât în forma actuală: a rumpe - a rupe; a îmbla - a umbla; să care - să curgă; poporal - popular; lăcuitor - locuitor.

 

b) arhaisme lexicale - sunt cuvinte vechi, cu sens diferit de cel actual: a tăbărî (sens vechi a așeza tabăra; sens nou - a năvăli); divan (sens vechi - consiliu; sens nou - canapea); mândru (sens vechi - înțelept; sens nou - semeț,falnic)

 

c) arhaisme morfologice (gramaticale) - sunt cuvinte a căror formă gramaticală este diferită de cea actuală;

- forme de plural diferite : școale, aripe, greșale, palaturi, documenturi

- forma arhaică a pronumelor relative, nehotărâte, demonstrative:  carele (care), fiecarii (fiecare), aceștiia(aceștia)

 

d) arhaisme sintetice

- folosirea Acuzativului în loc de Genitiv : Gazeta de Sud (Sudului), Gazeta de Transilvania;

- Dativul - atribut substantival : „semnelor vremii profet”

 

 

Tot arhaismele sunt și cuvintele vechi, dispărute, din domenii ca :

- meserii : arcaș, breaslă, cinovnic (funcționar)

- demnitati : voievod, vornic, logofăt, agă

- monede :  para, galben, țechin, icușar

- acțiuni : a la, a va

- insușiri : volnic, slobozenie

- instituții : divan, agie