Viața la țară
Romanul „Viața la țară”, scris de către Duiliu Zamfirescu, a fost publicat pentru prima oară în anul 1894 în revista „Convorbiri literare”, sub formă de foileton, și în volum în anul 1898. Este primul roman din seria „Romanul Comăneștenilor”, ce cuprinde alte patru volume.
Capitolul I
Casa boierului Dinu Murgulet si a sotiei sale Sofita este vizitata de Tanase Scatiu impreuna cu mama sa.Curtea boiereasca este situata in pragul dealului in Ciulritei si pare a fi destul de bogata si populate cu carduri intregi de gaste,curci si cirezi de vite.Tanase Scatiu este poftit de boier in casa impreuna cu mama sa Profira,sunt tratati cu cafea le este prezentata fiica sa facand chiar glume cu acestia ca ar fi bine sa se cuscreasca.Aceasta era doar o gluma pentru ca boierul Dinu il considera pe acesta mitocan si mojic ce nu ar fi demn de fata sa.
Capitolul II
După vizita primită, în camera acestuia intră Saşa, fiica unui prieten vechi al boierului, apreciată foarte mult de acesta care îl cheamă la sora lui Diamandula care zăcea grav bolnavă. Boierul îi spune Sașei despre gluma sa de a-i da pe fiica lui Tincuța junelui Scatiu. Coana Diamandula era o bătrână bolnavă cu trupul istovit de puteri ce-şi mai trăia viaţa doar din dorinţa de a-şi revedea unicul fiu plecat în Italia de mulţi ani şi de la care primea numai scrisori. Boierul Dinu îi era fratele cel mai mic şi îi promisese acesteia că-i va chema fiul cât mai repede. Vestea mult aşteptată a înveselit repede toată casa spre seară când au aflat că Matei fiul bătrânei se va întoarce acasă a doua zi.
Capitolul III
In dimineata urmatoare toata familia gramadita in trasura lor lustruita au plecat la gara sa-l astepte pe Matei.Intr-o jumatate de ora toata familia era ajunsa la gara,trenul soseste si Matei sare din tren in bratele celor ce-l asteptau.Au pornit cu totii acasa,iar pe drum au admirat campurile bogate,i-au fost prezentate mosiile si s-au intalnit cu anumiti cunoscuti despre care boierul i-a spus lucruri pe care acesta nu le stia. Au ajuns in Ciulnitei la curtea boiereasca asezata pe deal unde toate slugile si argatii erau iesiti sa-l vada.
Capitolul IV
Odată ajunşi acasă au dat toţi navală să o anunţe pe coana Diamandula că i-a sosit feciorul. Acesta îşi îmbrăţişează mama iar ea îl mângâie pe păr şi umeri radiind de fericire. Matei Damian o întâlneşte în casă şi pe Saşa o salută, îi spune că nu s-a schimbat prea mult şi deapănă cu toţi amintiri. Le spune acestora lucruri trăite de el departe de casă, se reîntâlneşte cu Tincuța care îi era ca o soră şi servesc masa împreună.
Capitolul V
Sasa,Mihai si alte doua surori mai mici Victoria si Mary aveau mosia Comanesti asezata la o jumatate de ceas de Ciulnitei.Dupa revederea cu Matei au pornit spre mosia lor cu trasura.Sasa era omul de baza pentru cei trei frati dupa ce parintii lor murisera ,ea fiind pazitoarea numelui si averii ce-i ramasese de la parinti,iar boierul Dinu Murgulet era vechi prieten al tatalui sau.
Capitolul VI
La Ciulnitei batrana mama a lui Matei era din ce in ce mai rau.Aceasta in ultimile clipe de viata si-a chemat fiul langa ea si l-a indemnat ca dupa moartea sa sa se insoare ,i-a lasat tot ce era strans pentru el cu rugamintea de a se apuca de treburile la mosie sa nu mai plece departe si sa incerce de a o cunoaste mai bine pe Sasa care este o fata tare cumsecade.Dupa ce i-a spus toate aceste lucruri batrana si-a dat sfarsitul.
Capitolul VII
Acest capitol este cel mai trist din roman întrucât se prezintă despărţirea pentru totdeauna a lui Matei de mama sa şi felul cum tot satul o conduce pe ultimul drum pe “sora boierului”
Capitolul VIII
Dupa aceasta cruda despartire Matei ramane o saptamana in casa unchiului sau,iar apoi se muta in casa parinteasca.Aici incepe sa-si puna lucrurile la punct,dorea sa alcatuieasca averea la loc,sa ajute pe tarani sa le faca o scoala sa-i scoata din mizerie.Pentru ca lucrurile sa-i para mai clare merge la Sasa,sa-i ceara sfaturi in legatura cu munca campului.
Capitolul IX
Matei pleaca de la Sasa cu gandul de a ajunge drept "la arie" unde se treiera graul.Aici are surpriza neplacuta sa vada ca oamenii ce-i lucrau nu strangeau graul bine,il risipeau si el a trebuit sa le faca observatie.Vestea ca boierul este pe mosie s-a raspandit repede si oamenii au inceput sa-si vada mai bine de treaba.
Capitolul X
Tincuța a fost în vizită la Comăneşti iar la plecare Mihai şi surorile sale au condus-o acasă. Pe drum trăsura s-a rupt la un hop, iar aceştia au fost nevoiţi să meargă pe jos. Astfel Mihai şi Tincuța au avut ocazia să se apropie mai mult să-şi facă jurăminte şi să înceapă între ei o iubire juvenilă. Acest capitol prezintă cele mai curate şi înduioşătoare scene de dragoste din literatura romană.
Capitolul XI
Matei s-a familiarizat repede cu gospodaria,astfel cele mai multe treburi fiind acum facute de el,mai greu fiindu-i doar cu programul care incepe mult prea devreme in agricultura.
Capitolul XII
In fiecare duminica Matei mergea la cimintir la mormantul parintilor dupa aceea l-a biserica.Pe Sasa o intalnea tot aici ,participau la slujba apoi mergeau la mosia Sasei.Petreceau impreuna restul zilei jucand table uneori isi facea prezenta chiar si Tanase Scatiu de care ei faceau haz pentru ca acesta era grosolan,mitocan si laudaros.
Capitolul XIII
La plecarea spre casă Tănase Scatiu l-a luat în trăsură şi pe Matei iar cu acest pretext şi-a lăudat caii pe care tocmai îi cumpărase. L-a dus pe Matei până la gospodăria sa dar aici a avut o surpriză neplăcută de a o găsi pe mama sa Profira beată şi certându-se cu toţi argaţii. Scatiu era mereu cu gândul la fata boierului, Tincuța, astfel el ar fi putut pune mâna pe banii boierului.
Capitolul XIV
Matei o vizita mereu pe Sasa,iar aceasta era bucuroasa de acest lucru.Ii marturiseste ca este fericit alaturi de ea si este exact ceea ce si-a dorit si atnci cand era departe de ea.
Capitolul XV
In acest capitol este prezentata vizita primarului in casa Sasei si a preotului.Tot aici se prezinta participarea intregii familii la o slujba religioasa facuta de alti preoti si calugarite sositi in sat ce s-au rugat pentru a-i feri de cutremure si seceta.Sasa ,fetele conu Dinu si Matei au participat la slujba dupa care au servit masa impreuna cu preotii si calugaritele la Sasa.
Capitolul XVI
Au plecat cu totii la Comanesti,iar Matei se gandea tot mai serios sa-i spuna unchiului sau despre intentia sa de a o lua de sotie pe Sasa. Boierul Dinu avea si el sa-i faca o destainuire lui Matei si anume aceea ca el a luat bani cu dobanda de la Scatiu si nu a platit la timp,iar acesta pretinde de a-i da mana fiicei sale Tincuta.Pentru a incerca sa-l ajute,Matei se ofera sa-i dea unchiului sau din banii care-i are zestre de la mama sa.Destainuirea ce i-a facut-o cu privire la iubirea sa pentru Sasa il bucura nespus pe unchiul sau si-i promite ca-l va sustine.
Capitolul XVII
Conul Dinu nu a mai stat pe ganduri si a mers la Sasa sa-i spuna despre Matei.Aceasta insa desi nutrea sentimente de dragoste fata de nepotul Conului Dinu nu poate sa-i dea repede un raspuns deoarece trebuie sa-l insoteasca pe Mihai pentru prima oara in strainatate.
Capitolul XVIII
Cu cat plecarea lui Mihai se apropia trebuiau aranjate toate lucrurile.Surorile lui aveau sa stea pe perioada plecarii Sasei la conul Dinu.Idila dintre Tincuta si Mihai incepe sa capete proportii neasteptate in acest capitol,cand ei au curajul de a se intalni la "helesteul"dintre localitatile Comanesti si Ciulnitei.In mijlocul naturii ei isi dau seama ca sunt legati sufleteste si potriviti ca pereche.Mihai o roaga sa-l insoteasca la Paris,ea nu poate merge dar ei isi promit ca-si vor scrie cat mai des si jura sa nu se casatoreasca pe perioada despartirii lor.
Capitolul XIX
Dupa plecarea Sasei,Matei se reintoarce la treburile mosiei intelegandu-se bine cu taranii si avand relatii bune cu acestia.Unchiul sau Dinu scapa de datoria catre Scatiu cu ajutorul banilor primiti de la el.Pe perioada plecarii Sasei are ragazul de a se edifica asupra sentimentelor fata de aceasta.
Capitolul XX
Sasa trimite multe scrisori lui Matei iar intr-una din ele ii spune acestuia ca a aflat despre dragostea lui Mihai fata de Tincuta.
Capitolul XXI
Mihai dupa plecarea din tara a fost cuprins de o mare tristete din cauza despartirii sale de Tincuta.El duce in perioada razboiului o viata zbuciumata si grea,iar dorul pentru ea il chinuia si mai tare.
Capitolul XXII
Tincuta este casatorita fortat cu Tanase Scatiu care a avut mari probleme cu autoritatile si chiar cu toti oamenii satului.Tincuta este asuprita ,degradata sufleteste pana la nevroza autosuprimata traind pentru Mihai un vis de iubire intr-o lume fara idealuri.
Capitolul XXIII
Ultimul capitol al romanului se incheie intr-un mod mai optimist intrucat Sasa si Matei isi declara dragostea fara ocolisuri.Matei ii confirma Sasei ca o iubeste ,se casatoresc si intemeiaza o familie fericita.Ultima imagine a romanului imprima mai mult aceasta fericire a familiei intrucat prezinta acea sanie pe partia stralucitoare ce ii ducea pe cei doi intre Comanesti si Ciulnitei.
comentariul in format electronic