Moldova in timpul domniei lui Stefan cel Mare
Caracteristica generala a domniei. Domnia lui Stefan cel Mare (1457-1504) a fost perioada cea mai glorioasa din istoria medievala a romanilor, punctul culminant al luptei lor pentru independenta si afirmare in contextul civilizatiei europene in secolul al XV-iea. Reusind sa instaureze in tara un echilibru social, marele domnitor a pus capat luptelor dintre fractiunile boieresti si a creat o baza sociala pentru consolidarea puterii domnesti, care intrunea boierimea dregatoare, slujitorii (curtenn, vitejii etc.), taranii chemati la oaste, orasenii.
in politica sa externa Stefan Voda a demonstrat inalte calitati de diplomat, evitand sa aiba concomitent doi inamici puternici. Aceasta i-a permis sa pastreze independenta tarii, alternand relatiile pasnice cu conflictele militare cu puternicile state vecine, aflate in ascensiune - Ungaria, Polonia si Imperiul otoman. Cand relatiile cu aceste tari aduceau la razboaie, Stefan a stiut sa utilizeze pe deplin metode specifice de lupta (pusteirea teritoriului in calea dusmanului, hartuirea in continuu pe masura inaintarii lui in interiorul tarii, folosirea cu iscusinta a avantajului reliefului etc.), care minimalizau superioritatea numerica a inamicului. Disproportia sau asimetria dintre fortele moldovene si dusmane nu numai ca nu asigura victoria invadatorilor, ci dimpotriva, darorita iscusintei domnitorului se termina aproape intotdeauna cu infrangerea lor.
Victoriile repurtate de domnitor au permis Moldovei sa devina un factor politic si militar de un prestigiu extern incontestabil. Pilda de vitejie, intelepciune, profunda credinta a marelui domnitor a ramas intruchipata in folclor, in opere scrise si de arta.
Lunga domnie a lui Stefan cel Mare cunoaste cateva etape. Prima etapa: 1457-1473 - corespunde consolidarii domniei in plan intern si extern prin impunerea independentei tarii in relatiile cu Polonia si Ungaria; a doua etapa: 1473-1486 -perioada marilor confruntari cu Imperiul otoman; si a treia etapa: 1486-1904 - noua orientare a Moldovei (dupa "rascumpararea pacii" cu turcii prin plata tributului), spre un sistem de aliante (in primul rand cu Ungaria), menit sa contracareze tendintele de dominatie ale Poloniei asupra statului moldovenesc si sa bareze expansiunea otomana in Europa. 58857iqm78xmu3v
Politica interna. Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan al Il-lea (1449-1451) si al Mariei (sau Oltea), fiica de boier din neamul Basarabilor, nepotul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), vine la domnie in primavara anului 1457 fiind sustinut de un corp de oaste, pus la dispozitia lui de Vlad Tepes. Reuseste sa-i inlature de la domnie pe Petru Aron si este uns ca domn "la locul ce se cheama Direptate" pe Siret, la 14 aprilie
Politica interna a noului domn s-a deosebit de la bun inceput de cea a predecesorilor sai, prin faptul ca el a chemat la colaborare boierii din anturajul fostului domn, inzestrandu-i cu proprietati funciare si acordandu-le inalte dregatorii. Boierii care urmase pe domnul pribeag Petru Aron in Polonia s-au intors in
in Sfatul domnesc Stefan a numit numai boieri cu dregatorii, inlaturand pe cei care erau inclusi in acest organ numai in calitate de mari detinatori de domenii; Sfatul
a fost micsorat de la 30 la 16 membri, in fruntea cetatilor a numit parcalabi din randurile boierilor lui de incredere, a creat dregatoria portarului de Suceava, comandantul ostirii.
Domnitorul a refacut domeniul domnesc, cumparand sau confiscand de la boierii care se dovedeau tradatori proprietati funciare. Cu aceste mosii era inzestrata biserica si cei care se dovedeau credinciosi in lupta impotriva dusmanilor. Stefan ridica la rang de "viteji" osteni care se distingeau in lupta, acrodandu-le proprietati
funciare si privilegii.
Domnul a acordat, de asemenea, privilegii oraselor, a aparat interesele negustorilor locali in tara si peste hotarele ei, a protejat caile comerciale internationale care treceau prin teritoriul Moldovei, aducandu-i venituri considerabile.
O deosebita atentie a acordat Stefan organizarii militare a tarii. El a intarit "oastea cea mica" (10.000-15.000 ostasi), marind rolul garzii domnesti si a curtenilor in componenta ei, s-a preocupat de pregatirea "oastei mari a tarii" (30.000 ostasi), in care se inrolau taranii, echipati cu armamentul lor propriu. Cavaleria si arcasii moldoveni s-au ridicat la nivelul celor mai bune ostiri ale vremii. Domnul a intarit si inzestrat cu artilerie cetatile tarii: Suceava, Neamt, Hotin, Chilia, Cetatea Alba, Orhei, Soroca (fortificatie anterioara celei actuale). Politica interna activa si chibzuita a lui Stefan cel Mare a servit drept baza pentru impunerea Tarii Moldovei pe plan extern ca un stat puternic si prosper. Concentrarea puterii de stat in mainile domnitorului i-a permis sa opuna cu succes rezistenta expansiunii tarilor vecine.
Politica externa in perioada 1457-1473. Obiectivul principal al politicii externe in primii ani de domnie a lui Stefan cel Mare a fost normalizarea relatiilor cu Polonia si neutralizarea pretentiilor de suzeranitate ale Ungariei asupra Moldovei. Cele preconizate de voievodul moldovean aveau sorti de izbanda datorita faptului ca regele polonez era angajat in conflictul indelungat cu cavalerii teutoni, iar regele maghiar -in lupta pentru obtinerea coroanei sale, la care pretindea imparatul Frideric al III-lea de Habsburg.
Cu scopul de a impune Polonia sa nu dea azil lui Petru Aron, Stefan in 1458 intreprinde o incursiune in regiunea sudica a acestei tari. Regele Cazimir al IV-lea este nevoit sa inceapa tratative cu
in aceeasi perioada se incordase relatiile moldo-ungare. Regele maghiar pretindea sa fie recunoscut ca suzeran al domnului Moldovei. La curtea lui Matei Corvin se retrage din Polonia Petru Aron. Ungaria continua sa ocupe cetatea Chilia. Dupa incercarea nereusita din 1462, la 1465 Stefan ocupa Chilia, fiind sprijinit de locuitorii ei. Drept raspuns Matei Corvin hotaraste sa-i scoata pe Stefan din domnie.
in
Victoria de
in
in anul urmator,
Marile razboaie de aparare duse de" Stefan cel Mare impotriva Imperiului otoman, in anii 70 ai secolului al XV-lea incepe o noua perioada in domnia lui Stefan cel Mare, care se cracterizeaza prin organizarea rezistentei in fata agresiunii otomane si afirmarea Tarii Moldovei in politica europeana.
Un preludiu al marilor confruntari armate cu otomanii au fost incercarile lui Stefan de a instaura pe tronul Tarii Romanesti un domn ostil turcilor.
La inceputul anilor 70 teritoriul Tarii Romanesti devine teatru de razboi intre oastea moldoveneasca si turcii, care il sustineau pe domnul favorabil sultanului, in 1473 Stefan inlatura de la tronul muntean pe Radu cel Frumos si aduce la domnie pe Laiota Basarab. Domnul Moldovei inceteaza de a mai plati turcilor tribut (primul a platit tribut turcilor Petru Aron, la 1456).
Actiunile domnului moldovean erau dictate de situatia internationala favorabila luptei antiotomane. incepand cu anul 1472 sultanul era angajat in razboiul din Asia cu statul turcmen Akkoyunlu, care era in alianta cu o coalitie antiotomana din Europa, condusa de Venetia. Stefan se alatura coalitiei. Dar incercarea lui de a se intari
Pentru Poarta teritoriul Moldovei avea o mare importanta strategica, mai ales datorita cetatilor Chilia si Cetatea Alba, care nu permiteau turcilor de a preface Marea Neagra in "lac turcesc" si a stabili controlul lor asupra regiunii Dunarii de Jos. Turcii doreau sa puna stapanire pe caile comerciale, care treceau prin
In iarna anilor 1474-1475 o mare armata otomana de 100.000-120.000 ostasi, condusa de Soliman Pasa, favoritul sultanului Mehmed al Il-lea, patrunde in
in dimineata cetoasa de 10 ianuarie 1475 oastea otomana s-a ciocnit cu pedestrimea moldoveneasca. Semnalul din trambitele moldovenilor din partea opusa i-a facut pe turci sa creada ca sunt incercuiti. Turcii trec Barladul pe
Vestea izbanzii lui Stefan Voda a avut un mare rasunet la curtile europene. Papa Sixt al IV-lea i-a atribuit lui Stefan titlul de "atlet al lui Hrist".
Victoria de
Intre timp otomanii ocupa portul Caffa din Crimeea, iar un an mai inainte ocupase principatul Mangup de acolo (domnul moldovean era casatorit, dupa decesul Eudochiei, cu Maria, sora carmuitorilor Mangupului). Sultanul impune si pe hanul Crimeii sa-i devina vasal. Tatarii devin un pericol permanent pentru hotarele de vest ale Moldovei. Ca urmare, echilibrul de forte din bazinul nordic al Marii Negre se schimba in favoarea otomanilor.
in vara lui 1476, insusi sultanul Mehmed al Il-lea in fruntea unei oaste de 100.000-150.000 oameni patrunde in
De situatia internationala favorabila pentru turci profita sultanul Baiazid al Il-lea (1481-1512), care in 1484 cucereste cetatile Chilia si Cetatea Alba. Astfel, Marea Neagra se transforma in lac turcesc, iar