Monumentele renascentiste din Florenta
Italia era o tara cu multe orase frumoase, fiecare dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu exista nici o indoiala ca Florenta a fost pe primul loc, in sec. al XV-lea, in care a aparut curentul artistic numit Renastere.Construirea catedralei orasului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti(1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazii de a-si demonstra talentul. In anul 1402 s-a organizat un concurs cu scopul de a desemna atelierul care avea sa proiecteze si chiar sa realizeze portile din bronz ale baptisterului catedralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de placi, formand un relief. Concursul a fost castigat de Ghiberti cu lucrarea “Sacrificiul lui Isaac”.Isaac era reprezentat gol, avand un corp atletic, classic -o maniera foarte diferita fata de vechiul stil, ascetic, bisericos al artei epocii medievale.
Capodopera lui Ghiberti reprezinta cele 2 seturi de porti ale baptisterului din Florenta.
Apartinand aceleiasi generatii , Filippo Brunelleschi (1377-1446) a fost unul dintre cei mai mari arhitecti ai Renasterii timpurii.Originar din Florenta, el a studiat monumentele antice care i-au influentat pe multi arhitecti si oameni de stiinta. Teoria antica romana si operele reprezentative au devenit cunoscute pe scara larga si multe din elementele arhitecturii clasice(coloane,padimente triunghiulare, arcade rotunde si domuri) au inceput sa fie utilizate. Aceste influente s-au facut simtite in arhitectura multor cladiri si ele au continuat pana in zilele noastre. Cea mai cunoscuta lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii Santa Maria del Fiore, proiectata in anul 1420, o mare realizare iginereasca, datorata in mare masura tehnicilor romane pe care artistul le-a studiat. Tot el a fost cel care a enuntat pentru prima data, legile perspectivei (desenarea unei scene pe o suprafata plana, astfel incat desenul sa para a avea adancime, prin indepartarea graduala de prim-plan).
Principiul enuntat a fost de o mare valoare pentru sculptura(de exemplu la crearea reliefurilor) dar mai ales pentru picture. Pictorii au inceput sa creeze in spiritual antichitatii, spirit pe care ei si-l imaginau a fi cel mai potrivit. Massacio(1401-1428) a fost primul pictor care a creat imagini monumentale in spirit naturalist.
Baptisteria din Florenta
In sec XI-la, reinvierea arhitecturii in Europa a condus la construirea unor baptisterii superbe in Italia. Un oras Italian are, in plus fata de bisericile pariziene, un complex religios format din catedrala si baptisterie. Cele mai impresionanate orase de acest gen sunt Parma, Pisa si Florenta. Dintre acestea cea mai faimoasa baptisterie este cea din Florenta. S-a remarcat international prin decoratiile de tip mozaic si prin magnificile usi din bronz facute de sculptorii italini Andrea Pisano si Lorenzo Ghilberti.
Primul este considerat fondatorul scolii Florentine de sculptura si este recunoscut pentru matricile usii sudice de bronz (create intre anii 1330-1336) ale baptisteriei din Florenta. Schita narativa si stiulul naturalist sunt influente preluate de acesta din ciclurile fresce ale lui Giotto.
Lorenzo Ghilberti a facut mulajul a 2 seturi de usi din bronz pentru aceeasi baptisterie, ambele demonstrand cunostiita sa asupra sculpturii antice. Al doilea set cunoscut sub numele de “Portile Paradisului”(1425-1452) arata in plus stapanirea legilor din perspective stiintifica , legi descoperite recent.
O alta statuie inovatoare este Maria Magdalena (1454-1455)faurita de Donatello pentru baptisteria din Florenta. Aceasta este sculptata in lemn, slefuita si lacuita. Opera initiala schita o frumoasa tanara cu parul lung. Statuia lui Donatello este o batrana stirba, cu parul incurcat, lung pana la picioare.
David
Michelangelo este unul dintre cei mai mari artisti care au trait vreodata. Cariera lui impresionanata acopera mai multe arte:picture, arhitectura, sculptura si chiar poezie.
Michelangelo s-a intors in Florenta in 1501 pentru a lucra la David, munca ce a durat 3 ani (1501-1504). Subievtul operei sale este povestea din vechiul testament “David si Goliath” in care tanarul David, viitorul rege al Israelului, a aruncat cu prastia o piatra pentru a-l ucide pe uriasul Goliath. Astfel tanarul si-a salvat poporul. Statuia nu reprezinta numai indrazneala eroului ci si e Michelangelo demonstrand adevaratul mastreu al muncii sale.
Aceasta statuie masiva, care are 5,17 m inaltime, a fost sculpata dintr-un bloc de piatra lasat de alt sculptor neterminat. Michelangelo a ales metoda clasica in trasarea statuii ca nud, stand in picioare cu toata greutatea corpului pe un picior iar celalalt in pozitie de pauza. Aceasta infatisare este statica , iar intreaga sculputura arata tensiunea asteptarii lui David, in timp ce se opune si-si cugeta actiunile impotriva rivalului sau.
In acest timp dovedeste cunostiintele de expert ale lui Michelangelo in anatomie(acesta a disecat cadaver timp de 5 ani).Capul si mainile sunt mult prea mari in comparatie cu toracele.Criticii au sugerat diferite motive pentru aceasta incompatibilitate, dar cea mai convingatoare este aceea ca statuia a fost intial proiectata pentru acoperisul catedralei din Florenta, astfel exagerarea mainilor si a capului le facea vizibile de la distanta.
Statuia noua nu a fost niciodata plasata acolo, dar in schimb a fost pusa in fata palatului de la Signoria, centru guvernului din Florenta.Ca rezultat, semnificatia ei a luat alta curbura: mai degraba decat o figura religioasa (cum ar fi fost daca era plasata pe catedrala) a devenit un simbol al puterii politice a Florentei impotriva fortelor tiranice.
Santa Maria del Fiore
Pe 8 septembrie 1296 cardinalul Pietro Valeriano a inceput edificarea catedralei din Florenta ridicata de-a lungul mai multor secole , terminata in 1887 cu constructia actualei fatade .
Misiunea constructiei acestei catedrale a fost data lui Arnolfo di Cambio , care a lucrat la aceasta pana la moartea sa in 1302. A fost inaltata pe locul vechii biserici Santa Reparata si acest nume a fost folosit pentru catedrala pana tarziu in secolul al XV-lea , cand a fost schimbat in Santa Maria el Fiore . Arnolfo a urmarit construirea unei parti din fatade si a ridicat zidurile exterioare in jurul celor ale Santei Reparata , care a continuat sa fie folosita ca biserica pana in 1375 .
In 1331 munca s-a reluat cu o mai mare viteza datorita magistratilor din bransa lanarilor care au pus bazele Operei Domnului , o institutie ale carei scopuri au fost sa supravegheze construirea catedralei .
In 1334 Giotto a fost numit architect sef al operei. El si-a dedicate aproape intreaga energie construirii turnului pana la moartea sa in 1337 . Dupa o perioada de inactivitate care a durat 20 de ani Francesco Talenti si Giovanni di Lapo Ghini au fost numiti sa supravegheze ridicarea constructiei . Desi au modificat aspectul original al catedralei , realizat de Arnolfo , ei au continuat munca predecesorilor .
In 1367 s-a tinut o competitie pentru a se decide aspectul definitiv al catedralei. Dintre toate modelele prezentate cel ales a fost munca a 4 arhitecti si a 4 pictori printre care Andrea Orcagna , Taddeo Gaggi si Andrea di Bonaiuto, care au portretizat designul pentru catedrala in opera “ Alegoria bisericii” , folosind picturile in fresca din Santa Maria Novella .
Intre 1378-1421 dupa demolarea bisericii Santa Reparata care impiedica continuarea muncii constructia noii catedrale s-a desfasurat ferm. Dupa terminarea boltelor naosului si ale coridoarelor tribunele au fost construite , ca si o parte din cupola care nu fusese prevazuta in planul initial al lui Arnolfo . Deoarece constructia cupolei intampina probleme tehnice deosebite in 1418 o alta competitie a fost sustinuta pentru a se decide modelul . Dupa mai multe controverse s-a ales designul lui Fillipo Brunelleschi care a terminat constructia cupolei in 1436 .
Pe 25 martie Papa Eugenius al IV-lea a consemnat catedrala care a fost denumita Santa Maria del Fiore .
Cupola
Planul pentru a acoperi spatial octogonal al cupolei a luat nastere in a II-a jumatate al secolului al XIV-lea . Ideea originara pentru care Francesco Talenti a fost responsabil , nu viza partea inalta pe care noi o vedem astazi, dar prevedea o copertina pictata pe scheletul catedralei, imediat sub jumatatea tribunelor, asa cum putem observa din reproducerea catedralei pictata de Andrea di Bonaiuto in “Alegoria Biserici”. In 1418 dupa numeroase schimbari de planuri, de-a lungul multiplelor faze de lucru, o competie a fost sustinuta pentru a se decide aspectul definitive al cupolei.
Designul lui Brunelleschi a fost revolutionar, diferind de sistemul convetional de constructie, renuntand la nevoia unui support de lemn central in timpul fazei de constructie. Alternativa propusa de Brunelleschi a fost o structura suport constand din doua domuri cu un spatiu intre ele, fiind asezate pe o bucata octogonala inalta.
Interiorul cupolei
Proiectul original al lui Brunelleschi, pentru interiorul cupolei Domului, are in vedere decoratii in mozaic similare cu cele ale baptisteriei, a carei forme octogonala a fost ridicata in constructia Domului. Oricum decoratia in mozaic nu a fost niciodata facuta si pentru mai mult de un secol interiorul cupolei nu a avut mai mult de cat o culoare alba.
Cosimo I de Medici a fost primul care a decis ca interiorul cupolei sa fie decorat prin fresca si a inmanat sarcina de a picta o multitudine de icoane lui Don Vicenzo Borchini care in acord cu dictatele Consiliului Refomator a elaborat acelasi subiect care era reprezentat in baptisterie: Judecata de Apoi.
Pentru executarea ciclului, Cosimo i-a cerut ajutorul lui Vasari care a muncit la acest proiect din 1572 pana la moartea sa 1574.
Francesco I de Medici care a fost succesorul tatalui sau i-a cerut lui Federico Zuccari sa duca la sfarsit frescele lasat neterminate de predecesorii sai . Frescele au fosta finalizate in 1579 . Ciclurile sunt structurate in 8 segmente ale cupolei si
pe cinci nivele unul sub altul . De jos in sus: Iadul divizat in 7 zone , fiecare zona corespunzand celor 7 pacate capitale ; cele 3 virtuti teologice cu harurile spiritului si beatitudinea ; Hristos judecatorul cu cei 12 apostoli si cu cei alesi ( incluzand si cativa membi ai familiei de Medici asemenea lui Leo X-lea ) ; ordinea ingerilor cu instrumentele pasiunii si in final cei 24 de batrani ai Apocalipsei .
Clopotnita (Turnul)
Turnul , asezat langa Dom a fost inceput in 1334 dupa un design de Giotto care a supravegheat lucru la clopotnita 3 ani dupa punerea primei caramizi .
Giotto a prevazut turnul ca un impozant , dar elegant patrat cu colturi intarite, cu pilastre , dar au reusit numai la sectiunea de jos a cladirii unde este asezata usa . Succesorul lui Giotto ca architect al orasului a fost Andrea Pisano care a lucrat la acest proiect pana in 1348 . Arhitectul a continuat sa construiasca pe structura originala , completand decoratiile cu 2 randuri de bazo-reliefuri , una sub alta, randul de jos fiind sub forma hexagonala si randul de sus avanda forma alungita.
Panourile decorative constituie un complex de icoane a caror tema este viata omului de la creatie pana la civilizitie , practicand artele si stiinta, subiect al influentelor planetelor si exercitiu al virtutiilor , insemnand spiritul .
Dupa moartea lui Andrea Pisano , Francesco Talenti a continuat lucrul la turn care a fost terminat in 1359 . Talenti a consolidate cladirea pe verticala adaugand ferestre arcuite in stil gotic.
Partea cea mai de sus a catedralei a fost facuta din marmura multicolora si are aproape 85 m inaltime . La acest edificiu au fost adaugate o balustrade si o cornisa .
Interiorul Santei Maria del Fiore
Interiorul auster gotic al Santei Maria del Fiore este in forma de cruce Latina cu naosul si coridoare separate de massive pilastre , sprijinind impunatoarele bolte .
De-a lungul naosului este o galerie care continua in absida si sub cupola . Multe modificari importante ai fost facute in cursul deceniilor pentru a impodobi interiorul catedralei . Cateva dintre ele inculuzand superba Pieta de Michelangelo si cantorie de Donatello si Luca Della Robbia sunt in present gazdeel in muzeul operei Domului . Celelalte raman in pozitia lor originala ,iar in partea stanga a coridoarelor se gasesc 2 fresce interesante reprezentant 2 picturi monumente ecvestre , unul dedicate lui John Hawkwood munca lui Paolo Uccello si celalalt lui Niccolo da Torentino , de Andrea del Castagno .
Podeaua din marmura multicolora a fost terminate in mai mule etape intre 1526 si 1660 de numerosi artisti, dar mai intai de Baccio d’Agnolo.