Rolul mijloacelor de invatamant in lectia de matematica
Obiective
În urma parcurgerii acestei unitati de învatare, studentii vor fi capabili:
-sa precizeze conceptul de mijloc de învatamânt;
-sa înteleaga principiile de folosire a acestora în activitatea didactica;
-sa descrie mijloacele de învatamânt traditionale, evidentiind rolul lor în cadrul lectiilor de
matematica;
-sa prezinte mijloacele de învatamânt moderne, insistând asupra importantei lor în cadrul
lectiilor de matematica;
-sa cunoasca factorii determinanti în activitatea de confectionare a materialului didactic cu
elevii;
-sa enumere materiale didactice necesare desfasurarii lectiilor de matematica.
Conceptul de mijloc de învatamânt
Termenul de mijloc de învatamânt desemneaza totalitatea resurselor materiale concepute
si realizate în mod explicit pentru a servi institutorului în activitatea de predare si elevilor în
activitatea de învatare.
În sensul cel mai larg, prin mijloace de învatamânt se întelege totalitatea materialelor,
dispozitivelor si operatiilor cu ajutorul carora se realizeaza transmiterea informatiei didactice,
înregistrarea si evaluarea rezultatelor obtinute. Asadar, mijloacele de învatamânt pot fi definite ca
un ansamblu de instrumente materiale produse, adaptate si selectionate în mod intentionat pentru
a servi nevoilor organizarii si desfasurarii procesului de învatamânt. Ele amplifica valoarea
metodelor si împreuna cu acestea contribuie la realizarea obiectivelor educatiei.
Mijloacele de învatamânt sunt instrumente care faciliteaza transmiterea informatiei ca act
al predarii, sprijinind si stimulând în acelasi timp activitatea de învatare. Ele, însa, nu se
substituie activitatii de predare, ci doar amplifica si diversifica functiile acesteia printr-o mai
buna ordonare si valorificare a informatiei transmise. Oricât s-ar perfectiona aceste mijloace, ele
nu vor putea înlocui activitatea institutorului, ci doar îl vor ajuta pentru a-si îndeplini mai bine
sarcinile ce-i revin.
Principii de bazã în folosirea mijloacelor de învatamânt
Folosirea mijloacelor de învatamânt se bazeaza pe unele principii a caror aplicare este necesara:
-orice comentariu oral, mai ales a unui subiect complicat sau nou, trebuie însotit, daca este
posibil, cu elemente audio-vizuale pentru a fi retinute sau pentru a suscita discutii;
-ilustrarea audio-vizuala a punctelor importante trebuie sa fie repartizate echitabil, în asa
fel încât sa incite elevii, sa dea viata unui subiect mai putin atragator, sa încurajeze discutia sau
sa dea mai multa greutate unei explicatii;
-o prezentare cu ajutorul mijloacelor de învatamânt a cunostintelor de învatat permite o
asimilare mai rapida si o activitate mai intensa; astfel institutorul, poate deseori sa abandoneze pe
moment rolul sau pur pedagogic si sa se integreze în grup pentru a discuta documentele
prezentate, continutul unui film, a unei simulari etc.;
-adoptând atitudinea unui observator discret, aparent pasiv, institutorul poate, daca a ales
cu grija mijloacele de învatamânt, sa creeze o situatie în care grupul se autoinstruieste, sa
dezvolte la membrii sai spiritul critic, care îi va permite sa obtina învataminte pentru situatii reale
de viata;
-exercitiile bazate pe jocurile didactice, pe simulari (eventual prin utilizarea unui calculator
electronic), sunt eficiente: o problema devine tangibila, elevii actioneaza ei însisi, sunt antrenati
sa participe, sa faca apel la propria lor experienta;
-folosirea mijloacelor de învatamânt permite cadrelor didactice sa largeasca câmpul de
cunostinte al elevilor, prin abordarea interdisciplinara a problematicii predate.
Integrarea mijloacelor de învatamânt în activitatea didacticã
Prezenta mijloacelor de învatamânt în cadrul formelor de organizare a activitatii didactice se
justifica atunci când: contribuie la perfectionarea procesului de comunicare, prezentând informatii
despre cele mai diferite obiecte, fenomene, evenimente etc.; aduc în laborator sau cabinet obiecte si
fenomene care nu pot fi percepute direct de catre elevi; ofera componente si aparate indispensabile
în realizarea unor montaje experimentale pentru dobândirea cunostintelor prin efort propriu în
cadrul practicarii învatarii prin descoperire; sprijina procesul de formare a notiunilor, capacitatilor
de analiza, sinteza, generalizare etc.; ofera un suport pentru efectuarea de exercitii si rezolvarea de
probleme; prezinta situatii-problema ale caror solutii urmeaza sa fie analizate în lectie; provoaca si
dezvolta motivatia învatarii si, în acelasi timp, declanseaza o atitudine emotionala; ofera posibilitati
de conexiune inversa si contribuie la evaluarea rezultatelor scolare.
Eficienta mijloacelor de învatamânt în activitatea de predare-învatare este determinata în
ultima instanta de metodologia folosita de cadrul didactic pentru integrarea acestora în activitatea
didactica. Metodologia utilizarii mijloacelor de învatamânt nu este ceva exterior continutului
învatamântului, ci reprezinta o componenta de baza, care face parte din organizarea acestuia.
Eficienta mijloacelor de învatamânt depinde nu numai de calitatea lor, ci, în primul rând,
de modul în care sunt integrate în activitatea didactica. Indiferent de categoria lor, ele pot
contribui la ridicarea eficientei si calitatii învatarii numai atunci când sunt selectionate si folosite
rational, când sunt subordonate atingerii obiectivelor didactice. În orice sistem de învatare
metodele si mijloacele de învatamânt sunt interdependente, se conditioneaza reciproc. Adaptarea
riguroasa a mijloacelor de învatamânt la sarcinile care trebuiesc realizate în activitatea de
învatamânt constituie o conditie indispensabila a eficientei acestor mijloace.
Realizarea unei eficiente sporite a mijloacelor de învatamânt în procesul instructiv-educativ
depinde, totodata, si de maiestria cu care cadrul didactic reuseste sa integreze efectiv aceste
mijloace în cadrul formelor de organizare. Procesul de integrare a acestor mijloace de învatamânt
solicita cadrului didactic o pregatire activa complexa, care începe cu mult înainte de desfasurarea
activitatii propriu-zise si se încheie o data cu stabilirea concluziilor desprinse din evaluarea
acesteia, pe baza carora se vor adopta apoi masuri pentru optimizarea activitatii didactice.
Înainte de începerea activitatii didactice este necesar sa se stabileasca si sa se formuleze
clar obiectivele urmarite prin folosirea mijloacelor de învatamânt. Aceste obiective se stabilesc în
functie de specificul fiecarei activitati si au ca scop precizarea clara a modului în care mijloacele
de învatamânt trebuie sa contribuie la întelegerea fenomenelor, proceselor pentru care expunerea
cadrului didactic nu este suficienta.
Totodata, cadrul didactic stabileste mijloacele de învatamânt necesare (aparatura de uz
general, truse, subansamble, filme, folii, diapozitive s.a.), tinând seama de obiectivele fundamen
tale si operationale ale activitatii ce urmeaza sa se desfasoare cu elevii, de cuantumul de
cunostinte, priceperi si deprinderi pe care trebuie sa le însuseasca acestia. Apoi verifica si
pregateste în detaliu, tot înainte de lectie, mijloacele de învatamânt care vor fi folosite: truse,
subansamble, studiaza atent îndrumarile (instructiunile) de folosire a mijlocului de învatamânt,
efectueaza experimentul în cele mai mici detalii, pregateste materialele necesare efectuarii
experimentelor de catre elevi si fisele de lucru, stabileste modalitatile de efectuare a
experimentului, sarcinile de lucru, concluziile partiale si finale ce urmeaza sa fie desprinse din
experimentele efectuate, elaboreaza probele de evaluare a rezultatelor etc. În cazul folosirii
mijloacelor audio-vizuale, institutorul verifica starea de functionare a aparaturii de proiectie,
proiecteaza filmele, diapozitivele sau foliile selectionate si stabileste cu exactitate imaginile care
sunt necesare pe parcursul secventelor, ca si modalitatea de a le valorifica.
Pentru a putea receptiona cantitatea de informatii ce urmeaza sa fie transmisa si pentru a
crea atmosfera necesara de lucru impusa de folosirea mijloacelor de învatamânt, este necesara o
pregatire prealabila a elevilor de catre cadrul didactic. El trebuie sa se convinga de nivelul
fondului teoretic si deprinderile practice ale noilor cunostinte si abilitati pe care le vor dobândi
elevii prin intermediul mijloacelor de învatamânt. Elevii vor putea sa-si însuseasca constient
noile cunostinte numai în masura în care cadrul didactic este convins ca acestia poseda un
ansamblu de informatii care sa le permita întelegerea, nu memorarea mecanica a noilor
cunostinte.
În conditiile folosirii mijloacelor audio-vizuale, cadrul didactic trebuie sa prezinte elevilor
obiectivele urmarite, sa sublinieze ideile principale, sa formuleze întrebari-problema la care
elevii sa caute un raspuns în timpul proiectiei, sa stabileasca alte sarcini ce trebuie îndeplinite în
timpul activitatii didactice.
Utilizarea mijloacelor de învatamânt în cadrul lectiilor se face cu ajutorul institutorului care
explica cum se folosesc (uneori facând un instructaj de protectie) si cum se mânuiesc pentru
formarea priceperilor si deprinderilor.
Factorii determinanti în activitatea de confectionare a materialului didactic
Cerintele esentiale - tehnice, sociale si psihopedagogice - sunt în interactiune si
interdependenta si constituie factori determinanti în activitatea de confectionare a
materialului didactic cu elevii.
1.) Cerinte sociale
Preocuparea cadrelor didactice de a lega notiunile teoretice de formarea deprinderilor
practice la elevi, face sa apara necesitatea confectionarii cu elevii de material didactic nou, a
repararii si întretinerii celui existent.
Actiunea de autodotare a dus la crearea în scoli a numeroase noi laboratoare audio-vizuale,
la crearea si la îmbogatirea sortimentelor de material didactic.
Ea înseamna nu numai producerea de valori materiale, deoarece autodotarea intereseaza nu
numai sub aspect economic, ci mai mult sub aspect educativ, pentru ca se urmareste pregatirea
oamenilor capabili sa faureasca obiecte utile.
Scopul final al activitatii de confectionare a materialului didactic cu elevii este pregatirea
tânarului pentru viata, viata facându-l apt sa traiasca în sânul societatii ca om instruit, cu spirit
creator si cu personalitate profesionala.
2.) Cerinte tehnice
Scoala are nevoie de material didactic cu caracteristici tehnice si didactice superioare, cu
gabarite si performante care trebuie sa raspunda exigentelor modernizarii întregului învatamânt
matematic.
Plecând de la aceasta cerinta, în realizarea diferitelor dispozitive si aparate, s-a urmarit ca
materialul didactic confectionat cu elevii sa întruneasca anumite cerinte tehnice:
-sa fie cât mai simplu, spre a fi cât mai usor intuit;
-sa fie cât mai comod de mânuit (materialul didactic sa fie demontabil);
-sa aiba un anumit dinamism, care sa stimuleze interesul elevului pentru studiu;
-sa promoveze conceptia moderna dinamica asupra matematicii, în locul conceptiei
traditionale cu caracter static;
-sa fie astfel construit încât sa atraga privirea elevului, sa-l determine sa-si puna întrebari si
sa-l ajute sa le afle raspunsul;
-modelul trebuie sa fie fidel; se întelege prin aceasta ca trebuie sa existe între model si
original analogii destul de numeroase, pentru ca sugestiile facute de functionarea modelului sa fie
valabile pentru original;
-materialul didactic confectionat sa fie adaptat, în limita posibilitatilor, la elementele
moderne, care au fost introduse în programele si manualele scolare si sa contribuie eficient la
construirea unei tehnologii didactice moderne;
-materialul didactic confectionat trebuie însotit de cataloage, instructiuni si normative cu
privire la valoarea intuitiva, metodica folosirii, prezentarea si întretinerea lui.
3.) Cerinte psihopedagogice
În misiunea sa delicata de a conduce elevul de la cunostinte intuitive la cunostinte
logice, cadrul didactic se sprijina adesea pe folosirea judicioasa a materialului didactic.
Institutorul simte nevoia sa confectioneze singur, sau, pe baza conceptiei lui, împreuna cu elevii,
diferite dispozitive, aparate, planse, scheme etc., menite sa determine o mai buna însusire a
notiunilor predate.
Daca dascalul pleaca de la conceptia ca matematica este o colectie de structuri
(axiomatice), atunci munca sa de predare cu siguranta va fi influentata de aceasta conceptie.
În cazul când acesta staruie asupra conceptiei ca matematica nu se manifesta decât în
legatura cu situatiile vietii practice, materia va fi probabil prezentata ca un amestec de experiente
si de procese de gândire asupra acestor experimente. Cadrul didactic trebuie sa foloseasca aceste
conceptii în mod echilibrat, fara sa absolutizeze una în dauna celeilalte.
Rolul dascalului la matematica consta în a conduce elevul sa treaca de la cunostintele
capatate pe planul intuitiv la cunostintele organizate la nivelul logic.
Modernizarea continutului si spiritului matematicii elementare necesita o revizuire
completa, o noua optica în ceea ce priveste materialele si mijloacele folosite în clasa. Folosirea
desenului, a modelului spatial, a filmului etc., trebuie facuta judicios, la locul si timpul potrivit
din lectie. Utilizarea abuziva, fara discernamânt, a materialului didactic la lectie constituie un
pericol, dezvolta la elevi intuitia în dauna logicii; prin logica, demonstrezi, prin intuitie inventezi.
Confectionarea materialului didactic cu elevii contribuie la educarea lor prin munca si
pentru munca.
În activitatea practica de confectionare a materialului didactic se realizeaza obiectivele
educationale privitoare la dezvoltarea spiritului aplicativ, a aptitudinilor creatoare, îndemânarea,
gustul pentru frumos, formarea personalitatii în actiune etc. Elevilor, care stiu ca au de lucrat
ceva folositor si vad cu proprii lor ochi ca ceea ce au facut se utilizeaza la lectii, le sporeste
încrederea în fortele proprii si se descopera pe ei însisi. Aceasta este o cerinta esentiala a educarii
prin munca.
De asemenea, se manifesta la elevi colectivismul, cât si grija pentru gospodarirea si
pastrarea materialului didactic.
Lista de materiale didactice necesare desfasurarii lectiilor de matematica
Lista care urmeaza este orientativa. În functie de resursele locale, o serie de materiale pot fi
înlocuite cu altele, similare din punct de vedere al obiectivului de atins. Materialele sunt, în
general, usor de procurat; ele pot fi confectionate în scoala, de catre elevi, sau pot fi solicitate
parintilor.
Pentru desfasurarea optima a lectiilor de matematica sunt necesare urmatoarele materiale:
Pentru cadrul didactic:
-o cutie cu creioane;
-betisoare;
-bile colorate (rosii, verzi, albastre);
-monede, bancnote sau mulaje ale acestora (din carton);
-cuburi care se îmbina;
-cubul lui Rubik;
-un calendar;
-3-4 cutii de forma paralelipipedica, al caror volum poate fi masurat prin umplere cu cuburi
de dimensiuni egale;
-planse reprezentând constructii simple facute numai din cuburi;
-material didactic conceput si confectionat în spirit problematizat;
-un ceas mare, din carton sau plastic, pe care limbile se pot deplasa (ceasul demonstrativ);
-un ceas electronic;
-un cronometru;
-o cutie cu bete de chibrit;
-o balanta sau un cântar;
-numaratoare de pozitionare;
-figuri geometrice de pozitionare;
-figuri geometrice decupate, de diferite culori: patrat, dreptunghi, triunghi, cerc etc.;
-planse reprezentând adunarea si scaderea cu 2 a numerelor pare de la 0 la 20;
-planse cu modele de rezolvare a ecuatiilor;
-planse reprezentând axe ale numerelor;
-tabla magnetica;
-corpuri geometrice: cub, paralelipiped, piramida, sfera, cilindru, con;
-planse reprezentând doua castele construite folosind cât mai multe din corpurile
geometrice studiate;
-figuri geometrice care admit una sau mai multe axe de simetrie;
-una sau doua planse cu figuri care au colorate câte o doime, o treime sau o patrime din
întreaga figura;
-o plansa cu tabla înmultirii vizibila din orice punct al clasei;
-diferite obiecte care se pot compara în mod semnificativ din punct de vedere al lungimii
lor (lungi si înguste);
-rigla de lemn;
-un metru de tâmplarie, un centimetru, un metru folosit pentru textile;
-o foaie de calc pe care este desenata o retea de patrate vizibila din orice punct al clasei;
-desene cu imagini sugerând temperaturi ridicate si scazute;
-vase transparente de diferite marimi, pentru masurat capacitati;
-mase de 1 kg, 500 grame, 250 grame;
-plastilina;
-termometru medical.
Pentru fiecare elev, sau pentru un grup de doi elevi:
-betisoare;
-patrate si discuri colorate (10 rosii, 10 verzi, 10 albastre);
-cartonase decupate continând exercitii de înmultire si împartire;
-cartonase decupate reprezentând figuri geometrice: patrat, dreptunghi, triunghi, cerc,
pentagon, hexagon, octogon;
-cuburi care se pot îmbina (ca la jocul "Lego", sau mai simple) construite din material
plastic;
-un ceas decupat, pe care se pot fixa limbile cu o pioneza;
-bete de chibrit (fara gamalie);
-balante;
-numaratori de pozitionare;
-figuri geometrice de pozitionare;
-trusa de corpuri geometrice;
-figuri geometrice pe care sunt puse în evidenta câte o doime, o treime, o patrime;
-o foarfeca;
-un metru de croitorie;
-rigla gradata;
-cuburi cu latura de 1 cm;
-plastilina;
-mulaje din hârtie sau carton ale monedelor si bancnotelor;
-hârtie milimetrica;
-cartoane decupate ce contin denumirile pentru zilele saptamânii si lunile anului.