CUPRINS:
CAPITOLUL I. Prezentul: aici şi acum A. Exemplu simplu B. Proces C. Exerciţii practice D. Terapie şi formare E. A ici şi acum: puncte comune ale noilor terapii E A ici şi acum: evadare sau resursă G. Mă odihnesc, precum inima, după fiecare contracţie.
CAPITOLUL II. Evenimentul actual: Ce se întâmplă aici şi acum A. Exemplu B. Proces C. Exerciţiu practic: aici şi acum, sunt conştient că D. Terapie formare.
Capitolul III. A observa: „văd". Observaţie „obiectivă" A. Exemplu simplu B. Proces C. Exerciţiu practic: „Eu văd." D. Terapie şi formare.
CAPITOLUL IV. A evalua şi a verifica: „îmi imaginez" A. Exemplu.
B. Proces C. Exerciţii D. Terapie şi formare.
CAPITOLUL V. A simţi: Senzaţie – sentiment: „Simt" A. Exemplu B. Proces C. Exerciţii D. Terapie şi formare.
CAPITOLUL VI. Acţiune: „Acţionez" A. Exemplu simplu B. Proces C. Exerciţiu: „După toate astea, vreau să." D. Terapie şi formare.
CAPITOLUL VII. Relaţia actuală A. Exerciţiu simplu B. Proces C. Exerciţii practice D. Terapie şi formare E Comunicare verbală şi nonverbală G. A comunica sau a evita.
CAPITOLUL VIII. Trecutul: înainte şi în altă parte A. Exemplu simplu B. Proces C. Exerciţiu: Primele cinci minute ale reuniunii (sau ale întâlnirii dacă sunteţi doi) D. Terapie şi formare.
CAPITOLUL IX. Evenimentul traumatizant din trecut A. Exemplu simplu: Philippe şi abandonurile sale B. Proces C. Exerciţiu: eveniment stresant şi stres interior D. Terapie şi formare.
CAPITOLUL X. Introiecţia A. Exemplu simplu B. Proces C. Exerciţii practice D. Terapie şi formare E. Introiecţie, scenariu de viaţă şi modelizare.
F. Introiecţie şi învăţare J. Introiecţie şi condiţionare.
CAPITOLUL XI. Proiecţie: îmi imaginez că tu A. Exemplu simplu B. Proces C. Exerciţiu practic D. Terapie şi formare F. Reînsuşirea proiecţiei G. Timiditatea: o proiecţie? La fel şi tracul?
CAPITOLUL XII. Transfer (eventual): Simt că eu. sau mă simt A. Exemplu simplu B. Proces C. Exerciţiu practic D. Terapie şi formare E. Ce este conştientizarea? F. Proiecţia şi transferul secolului G. Variantele transferului în alte metode H. Terapia fobiilor.
CAPITOLUL XIII. Reînsuşirea proiecţiei şi a transferului A. Exemplu simplu: Pierre îi spune lui Cecile B. Proces C. Exerciţiu practic D. Terapie şi formare.
CAPITOLUL XIV. Acţiune transferenţială sau comportament transf erenţial A. Exemplu simplu: „Walda mă abandonează" B. Proces C. Exerciţiu: Vad. îmi imaginez. Simt. şi vreau să D. Terapie şi formare E. Acţiune eficace satisfăcătoare, inhibarea acţiunii şi stres F. Punere în acţiune şi trecere la act G. Femeia-obiect femeia-subiect fj Obiceiuri, tradiţii, ritualuri: Comportamente transferenţiale? I. Terapii ale anxietăţii, ale angoaselor (şi ale halucinaţiilor!) J. Terapia cea mai comună: aici şi acum.
CAPITOLUL XV. Relaţia conflictuală nevrotică: consolidarea proiecţiei şi a transferului A. Exemplu simplu B. Proces C. Exerciţiu: Cât e ceasul? D. Terapie şi formare E. Ce înseamnă a fi defensiv.
CAPITOLUL XVI. Contratransferul terapeutului: reacţia (terapeutului) la acţiunea (clientului) A. Exemplu simplu BProces -"7 C. Exerciţii didactice: Panorama procesului C. Exerciţii practice: Cum să vă descoperiţi propriul contra-transfer în faţa clientului?
Tot ceea ce este descris în această carte se întâmplă nu doar în toate formele de terapie, ci şi în viaţa de toate zilele, aproape în orice moment al existenţei, în relaţiile de cuplu, în familie, la serviciu, în politică, în viaţa spirituală sau religioasă, pe timp de război sau de pace.
Astfel, această lucrare, scrisă în principal pentru terapeuţi, poate să intereseze pe oricine. Puteţi învăţa din ea cum să reflectaţi asupra trecutului, asupra a ceea ce sunteţi, a lucrurilor de care aveţi nevoie, a cauzelor eşecurilor dumneavoastră, a modului în care reuşiţi să vă împliniţi în viaţă, să fiţi mai fericit şi mai sănătos.
Cu 2500 de ani în urmă, Buddha a înţeles şi mai ales a simţit, singur în peştera sa, pe care am vizitat-o, ceea ce Freud a re „descoperit" dar a putut să descrie mai bine: introiecţia, proiecţia, transferul şi contratransferul. El a definit mental şi a restrâns sfera acestor cuvinte. Dacă le extindem la relaţiile între oameni, incluzând şi sentimentele, ele mi se par cele mai potrivite pentru a descrie ceea ce se întâmplă în interioritatea fiecăruia, dar şi între indivizi, în orice moment al existenţei. Ele au fost reluate sub alte nume în toate metodele terapeutice importante: repetiţie, condiţionare, scenariu de viaţă, amprentă, credinţe asupra sinelui sau a lumii, ancorare, vizualizare, cuirasă, carapace, blocaj, complexe, mecanisme de apărare, ascultare activă, capacitate de a asculta, empatie, modelizare, sisteme de comunicare, dependenţă, contact, norme, obiceiuri, dominaţie, supunere, gelozie, perfecţionism, ideologie, hartă şi teritoriu, jocuri psihologice distructive, meditaţii, manipulare, conformism, revoltă, revoluţie, culpabilizare, contestare, supraprotecţie, integrism, supunere, morală, şantaj, simbioză, fuziune, inhibiţie a acţiunii, confluenţă, proces liniar sau circular, tranzacţii, inconştient, necunoaştere, învăţare. Termenii şi metodele de mai sus sunt abordate în aceste pagini, ocupând un loc mai mult sau mai puţin important în conceptele universale de bază.
Gestalt-terapia a păstrat aceste concepte deşi nu a reintegrat transferul şi contratransferul decât recent, în parte sub impulsul Societăţii Franceze de Gestalt. Cu toate acestea, ea a lărgit considerabil aceste concepte şi le-a dat o utilizare terapeutică mai dinamică, mai interactivă, centrată mai mult pe proces (ciclul Gestalt) decât pe descrierea statică a fenomenelor. La rândul meu, am contribuit şi eu la lărgirea sferei acestor concepte.
