Capitolul 1
                             Visarea lucidă

Miracolul visării conştiente

Mi-am dat seama că visam. Mi-am ridicat braţele şi am început să urc (de fapt eram înălţat). Zburam pe un cer negru inundat cu nuanţe de indigo, roşu intens, lila şi alb, ce se topeau încetul cu încetul în lumină intensă, strălucitoare. În timp ce urcam aşa am auzit cea mai frumoasă muzică pe care am ascultat-o vreodată. Erau mai degrabă voci decât instrumente. Nu există cuvinte să descriu BUCURIA care m-a copleşit. Am revenit foarte lin pe pământ. Aveam sentimentul că am ajuns la o cotitură a vieţii şi că alesesem drumul corect. Visul, fericirea pe care le-am trăit – erau un fel de recompensă sau, cel puţin, aşa am simţit. A urmat o alunecare lentă către starea de veghe, însoţită de muzica aceea care îmi răsuna în urechi. Euforia a durat câteva zile; amintirea sa va dura însă de-a pururi. (A.F., Bay City, Michigan)

Eram împreună cu soţia mea în mijlocul unei câmpii. Deodată, ea şi-a întins mâna spre soarele care apunea. Am privit într-acolo şi m-am gândit: „Ce neobişnuit! N-am mai văzut niciodată asemenea culori.“ Apoi mi-a trecut prin minte: „Cred că visez!“. Nicicând nu mai avusesem o percepţie atât de clară – culorile erau aşa de frumoase, iar sentimentul libertăţii atât de viu, încât am început să alerg prin lanul acela de grâu auriu, mişcându-mi mâinile ca şi cum aş fi zburat. Am strigat cât m-au ţinut puterile: „Visez! Visez!“ Brusc, imaginile au început să se estompeze; cred că din cauza emoţiei. M-am deşteptat imediat. Mi-era din ce în ce mai clar ce se petrecuse, mi-am trezit soţia şi i-am spus: „Am reuşit, am reuşit!“ Am fost conştient în starea de vis şi niciodată n-o să mai fiu omul dinainte. Curios, nu-i aşa? – cum doar un pic din savoarea unei astfel de experienţe poate influenţa pe cineva atât de mult. Cred că este din cauza sentimentului de libertate pe care l-am trăit. Numai aşa poţi într-adevăr să-ţi dai seama că deţii controlul asupra propriului univers. (D.W., Elk River, Minnesota)

Studiam pentru a deveni muzician profesionist (cânt la corn francez) şi îmi doream să scap de teama de a apărea în faţa oamenilor. De câteva ori mi-am indus starea de auto-hipnoză, relaxându-mi mintea şi corpul, înainte de a adormi. Mi-am concentrat atenţia pe dorinţa de a avea un vis în care să interpretez singur pentru un public numeros. Nu eram nici nervos, nici neliniştit. În cea de-a treia noapte de când începusem să fac asta, am avut un vis lucid în care dădeam un recital solo, fără acompaniament, la Orchestra Hall din Chicago (un loc unde mai avusesem spectacol cândva, dar cu orchestră). Nu m-am neliniştit când am văzut spectatorii, iar fiecare notă pe care o scotea instrumentul m-a făcut să mă simt şi mai încrezător. Am interpretat perfect o piesă pe care o auzisem doar o singură dată, demult (şi nu o studiasem), iar ovaţiile pe care le-am primit mi-au întărit încrederea. Când m-am trezit, mi-am notat rapid visul şi bucata muzicală pe care o cântasem. A doua zi, în timp ce exersam, am interpretat la prima vedere acea piesă şi mi-a ieşit aproape perfect. Două săptămâni mai târziu (timp în care am avut mai multe experienţe de visare lucidă), am cântat cu orchestra Simfonia a 5-a a lui Shostakovich. Pentru prima oară, emoţiile nu m-au mai copleşit, iar interpretarea a mers foarte bine. (J.S., Mt. Prospect, Illinois)

Lucruri neobişnuite, minunate şi chiar imposibile se petrec frecvent în timpul experienţelor onirice, dar oamenii nu-şi dau seama de obicei că aceasta se datorează faptului că visează. De obicei nu înseamnă întotdeauna şi există o excepţie foarte semnificativă de la această generalizare. Uneori, oamenii înţeleg corect explicaţia fenomenelor bizare pe care le trăiesc, aşa cum am văzut mai sus.

Deoarece ştiu că realitatea pe care o experimentează este creaţia propriei lor imaginaţii, cei care au vise lucide pot influenţa conştient efectele acestora. Pot crea şi transforma obiecte, oameni, situaţii, universuri şi chiar pe ei înşişi. Conform standardelor obişnuite, ale realităţii fizice şi sociale, ei sunt capabili să facă imposibilul.

Lumea experienţelor onirice conştiente oferă o scenă mai vastă decât viaţa cotidiană pentru aproape orice lucru imaginabil, de la cele superficiale la cele sublime. Poţi, dacă ar fi să alegi, să iei parte la un festival saturnian, să zbori până la stele sau să călătoreşti către tărâmuri misterioase. Te poţi alătura celor care folosesc visarea lucidă ca pe un instrument pentru rezolvarea anumitor probleme, pentru auto-vindecare ori pentru evoluţie personală. Sau poţi explora învăţăturile din tradiţiile străvechi şi ipotezele psihologiei moderne care sugerează că visele lucide te ajută să-ţi descoperi identitatea esenţială – să afli cine eşti cu adevărat.

Visarea conştientă este cunoscută de secole, dar până nu demult a fost practicată rar şi puţin înţeleasă. Explorările mele sistematice, împreună cu descoperirile altor cercetători din lumea întreagă, au început să facă lumină în privinţa acestei stări speciale de conştiinţă. De curând, noul domeniu de investigaţie a atras atenţia şi celor care nu au preocupări ştiinţifice, deoarece studiile au demonstrat că, atunci când se antrenează corespunzător, oamenii pot învăţa visarea lucidă.

De ce sunt atâţia interesaţi să înveţe să fie conştienţi în timpul somnului? Din proprie experienţă şi din mii de mărturii ale altora, ştiu că visele lucide pot fi extraordinar de vii, intense, plăcute şi amuzante. Oamenii consideră adesea că se numără printre cele mai încântătoare trăiri.

Totuşi, dacă ar fi vorba doar despre asta, ar fi minunate, însă ar rămâne o simplă distracţie. După cum mulţi au descoperit deja, ele pot fi utilizate conştient şi pentru îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi. Oamenii mi-au scris la Stanford, povestindu-mi cum folosesc cunoştinţele şi experienţa pe care o au în visarea conştientă pentru a obţine mai mult de la propria existenţă.

Deşi, în linii mari, arta şi ştiinţa practică a visării conştiente tocmai au început să prindă contur, iar folosirea sistematică a viselor lucide ca instrument de explorare psihologică a propriei fiinţe este încă în faşă, cei mai mulţi oameni pot utiliza, fără nici un risc, informaţiile despre visarea lucidă, pentru a cerceta singuri acest domeniu. Doar celor care nu sunt capabili să distingă între realitate şi construcţiile propriei lor imaginaţii le recomand să nu experimenteze acest gen de incursiune în oniric. A învăţa cum să visezi lucid nu te face să nu mai realizezi diferenţa dintre a fi treaz şi a visa. Dimpotrivă, te ajută să devii mai conştient de tine însuţi.