Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX. Opera sa se poate grupa în cîteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian, precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.
O figură tradiționalistă a cărei perspectivă asupra vieții era o combinație între naționalism și umanism , Sadoveanu s-a deplasat între forțele politice de dreapta și de stânga de-a lungul perioadei interbelice, în timp ce îndeplinea termenii în Parlament. Într-un raport cu Partidul Popula, Partidul Național Agrar și Partidul Național Liberal Brătianu, a fost redactor al ziarelor de stânga Adevărul și Dimineața și a fost ținta unei campanii violente de presă de extremă dreapta . După al doilea război mondial, Sadoveanu a devenit asociat politic al Partidului Comunist Român. A scris în favoarea Uniunii Sovietice și a stalinismului, s-a alăturat Societății de Prietenie cu Uniunea Sovietică și a adoptat realismul socialist. Multe dintre textele și discursurile sale, inclusiv romanul politic Mitrea Cocor și celebrul slogan Lumina vine de la Răsărit („Lumina se ridică în est”), sunt privite și ca propagandă în favoarea comunicării.
Membru fondator al Societății Scriitorilor din România și mai târziu președinte al Uniunii Scriitorilor din România , Sadoveanu a fost și membru al Academiei Române din 1921 și beneficiar al Premiului Lenin pentru pace pentru 1961. A fost și Mare Maestru al Francmasoneriei Române. în timpul anilor '30. Tatăl lui Profira și Paul-Mihu Sadoveanu , care a urmat și cariere ca scriitori, a fost cumnatul criticului literar Izabela Sadoveanu-Evan
Părinții lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia și Profira Ursache, fată de răzeși. Urmează gimnaziul "Alecu Alecsandru Donici" la Fălticeni. În timp ce studia la gimnaziu, în 1897, intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra lui Ștefan cel Mare, renunțînd, însă, din lipsă de izvoare istorice. Urmează apoi cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază dreptul. Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnînd cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz.
Se stabilește la București, în 1904, se căsătorește, și va avea unsprezece copii. În același an are loc debutul editorial cu patru volume deodată - Povestiri, Dureri înăbușite, Crîșma lui Moș Precu, Șoimii - în care Sadoveanu manifestă predilecție deosebită pentru istorie. Nicolae Iorga va numi anul 1904 ”anul Sadoveanu”.
În 1910 este numit în funcția de director al Teatrului Național din Iași. În acest an publică volumele Povestiri de seară (la Editura Minerva), Genoveva de Brabant, broșura Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobîndi pămînt ș.a. Colaborează la revista Sămănătorul, dar se va simți mai apropiat spiritual de revista care apărea la Iași, Viața Românească.
În anul 1919 editează, împreună cu Tudor Arghezi, la Iași, revista Însemnări literare. În decembrie, revista își anunță încetarea apariției: Viața românească își pornește iar munca pentru cultură și folos. Noi, cei de la Însemnări literare, reintrăm în curentul ei cu modestele noastre mijloace. În editura revistei ieșene publică volumul de nuvele Umbre și broșura În amintirea lui Creangă, iar la Editura Luceafărul, volumul Priveghiuri. Devine membru al Academiei Române în 1921.
În anul 1926 reprezintă Societatea Scriitorilor Români, împreună cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin.
Opera lui Mihail Sadoveanu este monumentală, curpinzând în total peste o sută de volume. Cele mai cunoscute și semnificative opere ale lui Sadoveanu sunt, după cum urmează:
- Șoimii (1904)
- O istorie de demult (1907)
- Apa morților (1911)
- Neamul Șoimăreștilor (1915)
- Umbre (1919)
- Strada Lăpușneanu (1921)
- Oameni din lună (1923)
- Ți-aduci aminte (1923)
- Țara de dincolo de negură (1926)
- Dumbrava minunată (1926)
- Dimineți de iulie. Stigletele (1927)
- Împărăția apelor (1928)
- Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă (1929)
- Depărtări (1931)
- Creanga de aur (1933)
- Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933)
- Nopțile de Sânziene (1934)
- Viața lui Ștefan cel Mare, biografie (1934)
- Cuibul invaziilor (1935)
- Valea Frumoasei (1938)
- Frații Jderi (1935-1942)
- Divanul persian (1940)
- Anii de ucenicie (1944)
- Caleidoscop (1946)
- Nada Florilor (1951)
- Nicoară Potcoavă (1952)
După anul 1947, scrisul său virează spre ideologia noului regim comunist, publicînd opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Răsărit. Ca recompensă pentru această orientare, devine președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, funcția politică maximă ocupată de un scriitor român în timpul regimului comunist și se bucură de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta.
În anul 1948 publică romanul Păuna Mică, iar un an mai tîrziu în 1949, Mihail Sadoveanu este ales președinte al Uniunii scriitorilor. Cîțiva ani mai tîrziu, în 1952 publică romanul istoric Nicoară Potcoavă, capodoperă a genului. În 1954 publică volumul Aventură în lunca Dunării.
În anul 1955, scriitorului i se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste. Mihail Sadoveanu a primit Premiul Lenin pentru Pace în 1961.
Mihail Sadoveanu se stinge din viață la data de 19 octombrie 1961, fiind înmormântat alături de Eminescu și Caragiale.
“Sadoveanu cultivă valorile inteligenței, drept nu ale unei inteligente dialectice, ci ale uneia ”așezate” […]. Personajul lui cel mai caracteristic e dominat de înțelepciunea adîncă și puțin sceptică a omului care confruntă orice situație de viață cu o enormă experiență personală, istorică, ancestrală.”
Teatru radiofonic si filme vechi..............https://latimp.eu/?s=sadoveanu
Carti word complete..........https://latimp.net/forum/111/mihail-sadoveanu-carți/
referat..................https://latimp.net/forum/thread/25666/baltagul-de-mihail-sadoveanu-roman-mitic-tema-şi-viziunea-despre-lume-comentariu-literar-bacalaureat-2019-download-referate/