Tatălui meu, pentru lacrimile pe care le-am vărsat şi pentru cele pe care le vom mai vărsa.
CUPRINS:
INTRODUCERE.
Scepticism şi certitudine. Aparenţă şi realitate… 13
Clubul Bilderberg. Stăpânii lumii!… 8
Cine guvernează lumea? 19
Atributele Clubului Bilderberg 20
O organizaţie nedemocrată care asigură apărarea democraţiei 22
Mit şi realitate 22
O societate pe măsură 23
Forţa hotărâtoare a versiunii oficiale 24
2 Originile Clubului Bilderberg 27
Cele două tabere ale Războiului Rece 29
Adevărata faţă a Planului Marshall 30
Americbri Hfestyle 32
Mişcarea în vederea Uniunii Europene 33
Ia naştere Clubul Bilderberg. 35
Prima întrunire şi definiţia oficială… 36
Clubul Bilderberg a fost fondat în Olanda… 39
Marii preoţi ai capitalismului 39
3 Fondatorii 40
Primii participanţi 40
Personaje-cheie 41
Un personaj nazist şi corupt 41
Joseph H. Retinger 43
David Rockefeller 44
Familia Rotschild 47
Henry Kissinger 50
4 Structura. Cercurile concentrice. Întrunirile.52
Sancta sanctorum 55
Consensul ca normă 56
Secretul ca esenţă 57
Jocuri belice 58
Călătorii private plătite din bugetul public 59
Puteri legislative 61
Hoteluri de lux cu teren de golf 62
Securitate de elită 63
Un singur minut de glorie.
Confidenţa unui bilderberger 64
Filiala Clubului Bilderberg din Spania.
Caietul de la Bitácora 66
La Toja văzută din interior 67
5 Identitatea secretă a fiecărui bilderberger 70
Legea tăcerii 72
Frivola monarhie 73
Miniştri şi parlamentari „democraţi” 74
Bănci şi multinaţionale 76
Jurnalişti şi intelectuali 77
Alţi participanţi 78
Reprezentare globală 1 79
Doamna de Fier. Un exemplu lămuritor 80
Doar un for de dezbateri 81
6, Celelalte cluburi ale puterii 82
Teoria conspiraţiei 83
Caracteristici comune 84
Skull & Bones. Ordinul capului de mort 85
Masa rotundă a lui Cecil Rhodes 90
Consiliul Afacerilor Externe.
Adevăratul guvern al SUA 92
Bohemian Grove 96
Comisia Trilaterală 97
Masa rotundă a industriaşilor 101
Pelerinii libertăţii 102
Pentaveret 102
7, Legătura cu masoneria 103
O societate frăţească şi totalitară 105
Clubul Bilderberg şi aleşii 106
Textele masonice esenţiale ale satanismului 107
Masoneria invizibilă a aleşilor 109
Marea lojă Rockefeller 666 I 10 – Frăţia III.
Corporatismul Clubului Bilderberg.
O trăsătură tipic masonă H 3 ui.
Simbolismul ocult al bancnotei de un dolar 115 W)
Preşedinţi americani masoni 117
Ordinul! Iluminaţi şi profeţiile lui Albert Pike 118
8, Manipularea instituţională a societăţii 122
Institutul Tavistock S 23 (r)
Cultura narco şi muzica – Jj instrumente de control al tineretului 124 3
Fundaţiile Tavistock 125 y.
Instituţiile Tavistock în SUA 126
Războiul ca proces de organizare socială.
Raportul Iron Mountain 128
Duşmanul necesar 131
9, Evenimente internaţionale pregătite în Clubul Bilderberg 147
Rolul dramatic al Americii Latine 150
Chile şi lovitura de stat dată de CIA 151
Propagandă politică sau acţiune militară 152
Reagan lichidează fantomele din Guatemala 152
A treia opţiune: blocada 153
Panama, un paradis narcotizat 153
Înlocuirea duşmanului necesar 154
Irak. Piatra din pantof 156
Sfârşitul consensului? 159
Stresa. 2004 160
A cincizecea aniversare 161
Israelul şi foaia de parcurs 162
Alte decizii care au marcat istoria 163
Armata unică a NATO 164
ONU 165
50. Ultimele întruniri 167
Agenda Clubului Bilderberg 167
2005 şi eşecul constituţiei europene 168
2006 şi rebelul Hugo Chăvez 169
Piaţa imobiliară americană 172
Aderarea Turciei la UE 173
Clubul Bilderberg 2007 174
Războiul nesfârşit pentru resurse 176 i I. Aservirea mass-mediei 178 „Iluzia” mesajului informativ 180
Manipulare informativă 181
Propagandă de război S 82
Ziarişti 'ân Clubul Bilderberg 183
Informaţie şi propagandă 184
Reporteri îndrăzneţi 186
Alianţă contra Clubului Bilderberg 189
Titlul de pe uşă 190
Datoria externă nu prezintă interes 191
12, Democraţia şi noua ordine a stăpânilor lumii 193
Duşmanii democraţiei 195
Imperativul tăcerii 197
Rolul patern 198
Noua Ordine Mondială 199
Războiul ca mijloc de dominaţie 201
Statele Unite versus Europa 202
Un guvern unic: ONU 203
Obiective iluzorii 205
Pleacă acasă, ONU! 206
Judecător şi parte 207
O religie globală unică 209
Tributul adus ONU 211 „3, Triumful Clubului Bilderberg 212
Un sistem eclectic 214
Societatea epicuriană 215 t.
Cu pietre şi lănci 216
Acţiune socială 217
Preţul bunăstării 2I8
Unirea face puterea 219 &
Sclavi globali 220!
INTRODUCERE.
Scepticism şi certitudine. Aparenţă şi realitate.
Când mi s-a încredinţat redactarea cărţii Clubul Bilderberg. Stăpânii lumii, m-ara înfiorat, căci acţiunile acestuia păreau mai degrabă ştiinţifico-fantastice decât reale. Împinsă de dorinţa de a cunoaşte, am dus la bun sfârşit o amplă investigaţie, care n-a izbutit, totuşi, să-mi risipească tot scepticismul cu privire la acest domeniu. Deşi îmi puneam neîntrerupt întrebări, încă din studenţie, despre ceea ce percepeam a fi o lume neînchipuit de haotică, cât timp am lucrat la acest volum n-am reuşit să înţeleg psihologia de păsări de pradă a celor ce ne guvernează la adăpostul unor surâsuri perfecte şi indolente.
Cultura noastră este rodul concepţiei caracteristice forţelor dominante care s-au succedat de-a lungul istoriei, pentru care noi, adică poporul, nu suntem decât nişte unelte în slujba intereselor acestor forţe. În pofida progresului tehnic ori a instaurării Statului Bunăstării, încă din zorii civilizaţiei sumeriene, am progresat pe baza aceleiaşi structuri organizatorice, în care înalta ierarhie i-a dominat pe cetăţeni, transformându-i în sclavii unui model social trasat şi condus, epocă după epocă, de acelaşi arhetip al puterii.
În urma unei analize conştiincioase, celor care stăm în afara sferei lor de acţiune nu ni se pare complicat să înţelegem ce modus operandi aplică actualii despoţi totalitari, ci să le pătrundem profund setea nejustificată de câştig. Una dintre sursele mele de informare, care a lucrat împreună cu ei, mi-a relatat că pe aceştia îi motivează râvna de a controla şi manipula, ca şi principiul „cu cât mai multe persoane, cu atât mai bine”: „Mi-am întrebat un vechi prieten dacă nu-i erau de ajuns banii pe care îi avea”, mi-a relatat sursa mea. „Eşti de-acum multimilionar”, i-am spus, „ai construit un imperiu din nimic, ce mai poţi cere de la viaţă?” Iar el mi-a răspuns: „Mai mult, vreau mai mult, vreau totul”. Există oameni care se bucură atunci când îi umilesc pe ceilalţi şi care trăiesc într-o atmosferă ne spus de competitivă, unde relaţiile personale sunt fictive. Se prefac prieteni, dar sunt, în fond, rivali, vor să se distrugă reciproc, ca să se aleagă cu banii şi influenţa celuilalt. Împreună cu sursa mea, am căzut de acord şi am subliniat faptul că oligarhii aplică în societate tocmai acest model de convieţuire, bazat pe concurenţa atroce şi distrugerea solidarităţii sociale, care a caracterizat societăţile începuturilor. Strategia constă în dezagregarea nucleului familial şi transformarea individului într-o fiinţă solitară, ruptă de rădăcinile şi valorile comune, susceptibilă şi uşor maleabilă.
Oligarhii sunt manipulatori profesionişti, experţi în folosirea mijloacelor de comunicare socială, a filmului şi artei ca instrumente eficiente de propagandă, pentru a putea manevra populaţia după cum le convine. Paradoxal, în aşa-zisa „societate informaţională”, e mai greu ca oricând să captăm esenţa şi fundalul acţiunilor acestora, să separăm adevărul de minciună, realitatea de aparenţă, datele denaturate de cele sigure, fiindcă printre aceşti bilderbergeri figurează proprietarii imperiilor informative mondiale, care creează, inventează şi interpretează informaţiile. Unul dintre cei mai celebri şi abili este Rupert Murdoch, patronul conglomeratului audiovizual american News Corp, al cărui vârf de lance este canalul de ştiri Fox News. În Familia Simpson, una dintre seriile cele mai populare pe care le difuzează acest canal, domnul Burns, personaj înrudit ca personalitate cu mulţi dintre bilderbergeri, afirmă: „Nimeni nu poate controla toate canalele informaţionale, cu excepţia lui Rupert Murdoch”. Alt grup omniprezent şi omnipotent este PRISA, condus de magnatul mediatic Jesus Polanco, ce se extinde în America Latină ca o epidemie imundă. Dat fiind că membrii Clubului controlează canalele „oficiale”, numai presa independentă a izbutit să publice articole serioase. Trebuie avută mare grijă cu datele care ne parvin pe această temă, fiindcă, prin intermediul colaboratorilor săi, organizaţia pune intenţionat în circulaţie informaţii denaturate despre Clubul Bilderberg, cu scopul de a induce în eroare opinia publică.
Din toate cele expuse, e uşor de înţeles că activitatea unui jurnalist nealiniat este extrem de complicată; dar, în pofida dificultăţilor iniţiale, nu mi-am pierdut curajul, iar rezultatul investigaţiei mele a fost prima carte din lume special consacrată Clubului Bilderberg, şi a văzut lumina tiparului în 2005. Acum nu mai pare atât de ciudat să se vorbească despre Clubul Bilderberg, căci tot mai multă lume cunoaşte numele acestei organizaţii de putere. În cartea mea, am dezvăluit calitatea auctorială a actualilor „faraoni” ai omenirii şi impactul deciziilor luate de ei asupra viitorului umanităţii, dar am descoperit curând că, din cauza frânei puse de scepticism, prima mea carte nu dezlegase enigme semnificative, care rămăseseră ascunse în umbră. Am considerat că multe lucruri rămăseseră nepovestite, şi mi-am continuat investigaţia, în căutarea a noi răspunsuri. Aşa am explorat iar Istoria, căutând începuturile relaţiilor transatlantice dintre bilderbergeri, între Primul Război Mondial şi crearea Societăţii Naţiunilor, nucleul ONU. Din această perspectivă, am izbutit să cunosc psihologia lor de pradă, pe care mai înainte nu o adâncisem total, căci îmi lipsiseră referirile apropiate. Treptat şi aproape pe nesimţite, viziunii mele iniţiale, plină de precauţie, i-a luat locul o mai mare implicare personală, care m-a stimulat să continuu denunţarea categorică a vicleşugurilor şi abuzurilor comise de către cei care au desfigurat conceptul de democraţie, făcând din el argumentul cel mai convingător în favoarea primei înfruntări mondiale (fiindcă în ea sunt implicate, direct ori indirect, toate puterile şi ţările) din secolul XXI, aşa-zisul Război din Irak.
Această a doua etapă a cercetării mele s-a concretizat în ediţia revizuită şi actualizată a cărţii Clubul Bilderberg. Stăpânii lumii, pe care, cititorule, o ţii acum în mână. Am mai afirmat sincer că, luând cunoştinţă de existenţa acestui lobby, m-au luat în egală măsură cu asalt atât scepticismul cât şi curiozitatea care puseseră stăpânire pe mine încă de la prima investigaţie. În această a doua lucrare, am renunţat la orice urmă de îndoială cu privire la profundul impact al Clubului Bilderberg asupra întregii planete, şi am descoperit că zona sa operativă e mult mai extinsă decât credeam eu la început. Lumea, aşa cum arată ea astăzi, e opera Clubului Bilderberg. Membrii săi sunt creatorii actualului sistem de convieţuire, semizeii pământului, aşa cum au fost şi strămoşii lor în epoci anterioare. Majoritatea oamenilor nu bănuiesc până unde ajung reţelele acestora, iar cei care credem în influenţa lui nu vom izbuti) să-i convingem din cauza spălării creierelor şi radiaţiilor pe care numeroşi bilderbergeri le proiectează zilnic de pe fronturi felurite şi nebănuite. Cu toate acestea, faptul nu trebuie să ne descurajeze în ducerea la bun sfârşit a misiunii de a-i demasca, deoarece, în calitate de cetăţeni liberi, avem propria noastră răspundere faţă de comunitatea în care trăim şi de urmaşii noştri. Lumea e a noastră, deşi în mâinile Clubului Bilderberg. Acesta ne-a luat-o din mâini iar drumul pe care l-a trasat ne face să suferim şi ne afectează fericirea. Tăcerea este cel mai bun aliat al lor, dar noi nu vom tăcea.
Când mi-am publicat prima carte, mulţi m-au întrebat dacă, după dezvăluirea tainelor referitoare la cea mai puternică alianţă de pe globul pământesc, nu mă temeam pentru viaţa mea. În prima ediţie, povestisem că un cercetător, al cărui nume nu l-am dezvăluit din raţiuni legate de securitatea sa personală, mă sfătuise să nu scriu despre Bilderberg: „Oamenii aceştia sunt foarte periculoşi, au să te omoare şi-au să-ţi omoare familia, au să vă ia totul, nici un avocat n-are să vrea să te apere. N-ai să mai găseşti de lucru niciodată, vor suna peste tot la telefon, îţi vor dezvălui numele, ca nimeni să nu te angajeze, îţi vor retrage cartea din librării. Pe mine au încercat de multe ori să mă ucidă ori să mă răpească”.
După ce am auzit toate acestea, m-a cuprins o nelinişte cum nu mai simţisem nicicând şi m-am gândit câteva zile la amplitudinea şi sensul pe care le puteau avea sfaturile lor. În cele din urmă, am ajuns la concluzia că, dacă aşa-numiţii bilderbergeri voiau să-şi păstreze intimitatea, n-aveau să se manifeste în faţa mea, căci asta ar fi însemnat să iasă din anonimat şi să-şi vădească existenţa, rupând secretul atât de bine păstrat. În plus, nu voiam să-mi mai îngădui teama faţă de nimeni şi nimic, nici n-aveam să îngădui ca teama să hotărască în numele meu cu privire la vreo chestiune ori circumstanţă. Aşa ceva ar fi fost eşecul meu de cetăţean şi jurnalist. Nu mi-a fost teamă atunci, nu-mi este nici acum. Vă invit, deci, să nu vă fie nici vouă, fiindcă teama noastră e victoria lor, deoarece ne stimulează în numele lor să fim tot mai supuşi.
În aceste pagini reeditate şi actualizate, vi se va revela existenţa unei instituţii obscure, alcătuită din unii dintre cei mai siniştri oameni ai momentului, ca, bunăoară, Henry Kissinger, care consideră că apărarea drepturilor omului e sentimentalism pur şi trebuie anulat, ca să nu influenţeze şi să nu afecteze acţiunile întreprinse de către bilderbergeri. Pe lângă faptul că este considerat unul dintre cei mai prestigioşi analişti de politică externă din lume, lui Kissinger i s-a acordat în 1973 Premiul Nobel pentru Pace, cu toate că este autorul unui raport secret în care planifică reducerea drastică a populaţiei, folosirea resurselor strategice şi producerea de alimente ca armă de control social. Propunerile sale sunt încă în vigoare.
Nu vreau să închei această introducere fără să subliniez importanţa pe care o are pentru cartea mea activitatea prealabilă desfăşurată de o serie de cercetători importanţi. Mulţi dintre ei au fost urmăriţi şi ponegriţi în deceniile anterioare, fiindcă spuseseră adevărul, conceptul care îi sperie cel mai tare pe oligarhi. Cu contribuţiile şi curajul lor, precursori ca profesorul Anthony Sutton, sociologul britanic Mike Peters, analistul Noam Chomsky, istoricul britanic Carroll Quingley şi spaniolul Ricardo de la Cierva, au adus contribuţii serioase la rezolvarea acestui puzzle, pe care astăzi îl putem completa pentru a cunoaşte întreaga istorie a Clubului Bilderberg. Le mulţumesc tuturor, inclusiv celor ce zilnic fac să ajungă adevărul la cei din jurul nostru.
