Lecturi suplimentare și fișe de lectură resurse didactice pentru toate clasele

Poezie pentru transcriere 

Fragment de transcris la clasa a II-a  

 

Transcriere poezie

Fragment pentru transcriere clasa a II-a  

  Ciuboţelele ogarului de Călin Gruia lecturi suplimentare si fișă de lucru   De unde avea Iepurele doi galbeni, nici eu nu stiu! Dar povestea spune că, într-o toamnă, el pornise spre un iarmaroc vestit. De mult se gândea Iepurele ca i-ar sta bine cu o pălărie al ca pana de păun şi cu o scurteică verde, dar nu pentru asta se grăbea el spre iarmaroc, ci ca să-şi cumpere ceva pentru încălţat, că era desculţ.    Începuseră ploile de toamnă, vântul împrăştia frunzele pe poteci şi frigul prinse să-l strânga de picioare. De aceea, îşi înfundă pălăria veche până peste urechi, îşi strânse zabunul pe trup şi iuţi pasul, ca să ajungă mai repede la iarmaroc. Şi cum mergea Iepurele uitindu-se când în dreapta, când în stânga, ciulind urechile la orice foşnet, iată că mai spre seară se întâlni pe o potecă cu Ogarul. Ogarul era gras, voinic, îmbrăcat într-o şuba călduroasă şi purta în picioare nişte ciuboţele nou-nouţe. După ce-şi dădură bineţe, ca doi călători de treabă, o porniră împreună prin desişul pădurii. Iepurelui i se scurgeau ochii după ciuboţelele Ogarului; pentru că tare mai erau frumoase, iar lui îi era straşnic de frig la picioare!   - Cât ai dat pe încălţări? întrebă sfios Iepurele. - Doi galbeni, cât să dau! îi răspunse fudul Ogarul. - Mă duc şi eu la iarmaroc - adaugă Iepurele - să-mi cumpăr ciuboţele. - Păi, tot acolo merg şi eu, am treabă cu un negustor. Ciuboţele se găsesc câte vrei, numai bani să ai! - Am doi galbeni, şopti Iepurele.   Ogarul nu spuse nimic, ci îşi răsuci vârful mustăţilor ca şi cum lui nu i-ar fi păsat câţi bani are Iepurele. Şi au mers ei aşa, au mers, până s-a întunecat de-a binelea. Drumul nu-l mai vedeau bine.O ploaie rece şi deasă se abătu în calea lor, de-i dârdâiau bietului Iepure dinţii de frig. - Uite ce zic eu, cumetre, vorbi Ogarul. Te văd desculţ, și apoi e noapte şi frig,mai ai şi bani la dumneata, bani am şi eu, şi cine ştie cu cine ne putem întâlni, că pădurea e plină de tâlhari...  Iepurele ciuli urechile, îşi strânse mai tare zăbunul, ca să simtă banii ce-i avea într-un buzunaraş la piept. - Şi ce-i de făcut atunci? întrebă el. - Păi, de ce sunt pe lume hanuri? Pentru vreme de noapte, pentru adapost. E pe aproape hanul Ursului. Eu zic să tragem la el, dormim şi pornim mâine dimineaţă. Poate până atunci mai stă şi ploaia. Iepurele nu avu încotro şi-l ascultă pe Ogar. Scuturându-şi luleaua de uşa hanului, Moş Martin îi primi tare bucuros: - Ce vreme rea! Nu te-ar lăsa inima să laşi pe cineva afară! Hei, şi dumneata. mai eşti şi desculţ, treci colo lângă foc, de-ţi mai încălzeşte picioarele!   Iepurele se apropie zgribulit de vatră. În afară de ei şi hangiu nu mai era nimeni în han. Moş Martin ieşea din când în când afară şi se uita de-a lungul drumului,să vadă dacă nu cumva se mai îndreaptă spre hanul lui niscaiva călători. - Eu. zic să cerem ceva de mâncare - şopti ogarul - şi udătură. - Cere dumneata, cumetre. Mie nu mi-e foame. Şi apoi nu am nici un marunţiş. Că dacă schimb un galben, rămân toată iarna desculţ. - Hei, ce ciudat mai eşti, cumetre!  Dar cine ţi-a cerut, mă rog să-ţi schimbi galbenii. Pentru plată am eu bani destui. Că doar nu mă voi lacomi la un sărac ca tine ... Şi întorcându-se Moş Martin în han, Ogarul spuse: - Ei, Moş Martine, dă-ne ceva de îmbucat şi de băut. . . - Am nişte placinţele . . . - Aş mânca şi eu din ele! - Am friptură, faguri de miere, şi vin de stafide . . . - Dă-ne de toate şi din toate, cumetre, spuse Ogarul lingându-şi buzele. Moş Martin îşi puse şortul pe dinainte, ca un hangiu adevărat ce era, şi prinse a aduce bunătăţile.Ogarul începu să înghită cu lăcomie bucată după bucată.   Iepurele se ruşină şi abia-abia gustă şi el o bucăţică de placintă cu varză. Şi poate n-ar fi gustat deloc dacă nu l-ar fi poftit Ogarul. - Mănânca, cumetre, că de la dumneata mănânci.   Ogarul parcă nu mâncase de o lună, aşa-i trosneau fălcile şi-i umbla limba în gură. Pâna să-şi fumeze Moş Martin luleaua, Ogarul mâncă toată mâncarea din han. La urmă ceru o cană cu vin de stafide, pe care o bău pe nerăsuflate. Iepurele se uită mirat. Se minună şi Moş Martin. - Măi, măi, înca n-am văzut un drumet mai flămând ca dumneata.Să-ţi fie de bine, Ogarule.Şi acum, vorba aceea: ,,Frate, frate, dar brânza-i cu bani".  Aţi mâncat şi băut numai bine de doi galbeni.    Ogarul prinse a se căuta prin buzunar.Căută prin buzunar la pantaloni, căută la şuba, dar degeaba căută: nu avea nici un ban. În cele din urmă, spuse Iepurelui: - Plăteşte, dumneata, cumetre! - Cum, să plătesc? Aşa ne-a fost vorba? - Plăteşte, că am uitat punga acasă. Îţi dau eu banii la iarmaroc. Am să mă împrumut la un prieten negustor . .. - Cum?  Vai, ce să mă fac?! Să rămân desculţ? Ogarul începu să râda pe sub mustăţi. Moş Martin îşi ieşi din fire. - Mie să nu-mi umblaţi cu de-astea. Plătiţi, că altfel am eu ac de cojocul vostru ! ... - El m-a poftit şi la han, el m-a poftit şi la masă, spuse chicotind Ogarul. El să plătească. - Nu-i adevarat, Moş Martine. Eu n-am mâncat mai nimic. Vine iarna şi, dacă plătesc, rămân desculţ. . . - Ei, că doar n-oi încălţa eu toţi desculţii din lume! Că a mâncat şi băut Ogarul e drept, dar lucru curat aicea nu-i. Acum îmi dau eu seama ce fel de muşterii mai sunteţi! V-aţi sfătuit să-mi faceţi pagubă ... Şi Moş Martin apucă un ciomag pe care îl ţinea pitit după uşă pentru asemenea călători şi îl ridică spre Ogar.   Ogarul îl arăta pe Iepure. Iepurele, văzând ciomagul, începu să tremure de frică. Şi de voie, de nevoie, scoase din buzunar băsmaluţa în care avea legaţi cei doi galbeni şi plăti ursului. Moş Martin se uită la ciuboţelele Ogarului, apoi la picioarele goale ale Iepurelui, mârâi ceva şi luă galbenii. Ogarul îşi şterse mustăţile, se culcă şi adormi fără grijă. Moş Martin văzând că nu mai vine nimeni la han se duse şi el în odaia lui să se întindă pe o laviţă. Numai Iepurele nu se culcă. Cum putea să doarmă? Rămăsese fără bani. Şi de-afară vântul se auzea mai furios şi ploaia bătea în ferestre. De necaz, Iepurele începu să plângă pe înfundate. Cum de se lăsase păcălit de Ogar. Ofta şi se gândea că în curând va veni iarna. Vor fi viscole şi zăpezi mari... va fi mult mai frig, iar el va umbla zgribulit şi desculţ ... Ogarul sforăia într-o odaie, Moş Martin în alta, numai pe bietul Iepure nu-l prindea somnul. Şi a stat Iepurele, a stat, până la miezul nopţii. Şi s-a tot gândit şi răzgândit,ce să facă, ce să dreagă? Parcă vedea cum desfăcuse băsmăluţa şi dăduse lui Moş Martin banii. Cum ursul stătuse o clipă pe gânduri, uitindu-se când la ciuboţelele ogarului, când la picioarele lui, de parcă ar fi voit să-i spună, ceva. Ce anume? Deodată, în mintea Iepurelui se făcu lumină, îşi şterse lacrimile şi intră în odaia Ogarului. Ciuboţelele erau puse lângă sobă să se usuce. Nu mai stătu pe gânduri. Încălţă ciuboţelele Ogarului, păşi încet, ieşi din han şi ţine-o băiete tot într-o fugă.   ,,Mi-am făcut singur dreptate", se gândea iepurele, afundându-se tot mai mult în pădure şi-n noapte. Spre ziuă, se trezi Ogarul şi voi să se încalţe. Dar ia ciuboţelele de unde nu-s! Moş Martin, ivindu-se în prag, dădu, râzând din umeri. Ogarul nu mai zăbovi la han, ci porni să-şi caute încălţările. Se cunoşteau bine urmele din noroi şi începu Ogarul a fugi şi a fugi pe urmele Iepurelui. La început îi venea tare greu, el era gras, de-abia se mişca, da-ncetul cu încetul, prinse a se subţia la alergătură. Nu după multă vreme îl zări pe Iepure pe un deal. Ţine-te după el! Au fugit, au tot fugit prin pădure, peste ogoare, peste dealuri, hăt în zare. Ogarul gâfâia şi se subţia, Iepurele tot mai sprinten se făcea. Trecu toamna, trecu iarna, veni primăvara, apoi veni şi vara şi fuga lor nu mai contenea. Se zice că pe Iepurele din poveste Ogarul nu l-a putut prinde. Dar, de atunci, cum vede Ogarul un Iepure, cum se ia după el,cu gând să-l prindă şi să-l descalţe.   Descarcati de mai jos lectura intreaga    

    Povestea lui Puf, micul iepuraș     A fost odata un iepuras micut micut numit Puf. Era asa de pufos incat, cand parintii l-au vazut prima data, a fost primul lucru care le-a venit in minte: Puf.   Iepurasul nostru a implinit 7 ani si era vremea sa mearga la scoala. Desi avea multi prieteni printre vecinii de vizuina, ii era teama de ceilalti pui de animale cu care va merge la scoala din luminisul padurii.   A venit iata zi prima zi de scoala si Puf era foarte emotionat. Pe langa faptul ca era timid si micut pentru varsta lui, acum, Doctorul Viezure ii spusese ca trebuie sa poarte si ochelari pentru ca vederea lui nu era foarte buna.   - Off, gandi el, sunt si mic, si acum trebuie sa port si ochelarii astia mari, care ma fac sa arat caraghios.   Dar isi lua inima in dinti, ghiozdanelul pregatit de Mama Iepuras, si pleca spre scoala. Tati Iepuras ii ura sa aiba o zi buna, si Mama Iepuras ii oferi un pupic pe frunte pentru curaj.Odata ajuns in luminis, vazu scoala: o casuta din lemn, frumos construita de Primarul Castor si decorata de Doamna Invatatoare Bufnita.In curtea casutei puteai vedea totii puii animalelor: puii de vulpe, de lup, de urs, de diverse pasari, chiar si fiul Doamnei Invatatoare Bufnita. Si el parea ca e la fel de speriat ca si Puf, asa ca acesta se hotara sa mearga sa se prezinte. Poate asa, impreuna, le va fi mai usor.    - Buna, eu sunt Puf, spuse sfios micul iepuras. -  Bbbbunnna, eu sunt Owen, se balbai mica bufnita.   Se uitau unul la altul intelegand perfect, doar din priviri, ca amandoi aveau emotii.   Aparu in usa Doamna Bufnita care ii invita pe toti inauntru si ii aseza in banci in functie de inaltime: in primele banci erau Puf, Owen, si cei doi pui de prepelita Andy si Randy.   In spatele lor, aliniati, stateau puiul de vulpe Foxy, puiul de lup Jake, si puiul de pisica salbatica Mike.   In ultimele banci stateau cei mai mari dintre pui: puiul de urs Barney, puiul de caprioara Lord, si puiul de bizon Jason.Jason, care facea parte dintr-o categorie de animale pe cale de disparitie, se simtea putin exclus, fiind cel mai tanar din specia lui, si probabil printre ultimii care vor exista.Doamna Bufnita incepe lectia si le explica tuturor puilor cum se va desfasura anul scolar, ce vor invata si care sunt regulile la scoala.Cei mai mari, din spate chicoteau deja urmarindu-i pe cei mai mici.   Ursul Barney, era cel mai rautacios, si tot el era cel care incepuse sa comenteze: - Hei, ii spuse lui Lord, puiul de caprioara, ia uite ce ochelarist avem in fata! Si incepu sa rada.   Lord, nevrand sa se lase mai prejos continua: - Si l-ai vazut si pe Owen, tremura tot, de parca ai locui la Polul Nord!   Si apoi incepura amandoi sa rada zgomotos.Doamna Bufnita le atrase atentia si contiuna lectia despre fauna din padurea lor. Dupa terminarea lectiei toti puii aveau o pauza de masa, timp in care Doamna Bufnita iesi din clasa.   - Acu-i acu, gandi Puf, si se uita tamator in jur. - Barney si Lord vin in fata clasei si imediat incepura sa faca glume pe seama lui Owen: -nHei tremurici, trebuia sa ii spui mamicii sa iti dea si vreo 3 pulovere la tine azi, vad ca iti e frig, sau…poate frica?! Zise Barney ranjing. Nuuu, tremura de emotie ca mamica e si Doamna Invatatoare. - Sa nu cumva sa gresesti, sau sa te misti din banca!!Toti puii incepura sa rada de micul Owen, care, de suparare incepu sa planga. Vazand asta, Puf ii lua apararea: - Lasati-l in pace, nu v-a facut nimic, de ce sunteti rai cu el? Zise Puf, regretand aproape imediat cuvintele spuse, cand vazu ca acum atentia s-a directionat asupra lui. - Dar vai, zise Lord, mi se pare ca am auzit un scancit. Asa o fi, Barney? Tu ai auzit vreun scancet de bebelus? (iarasi rasera toti) - Da, zice Barney, cred ca era bebelusul asta pufos de aici. Nu-i asa? “Patru-ochi”! Si toti ochii se indreptara catre Puf care acum se facuse si mai mic, incercand sa se ascunda in banca.   - Off, trebuia sa zic eu ceva, gandi Puf.   Dar, gandindu-se mai bine, se hotara sa ii infrunte si se ridica in picoare zicand: - Nu mi se pare frumos ce faceti, de ce va luati de el?! Nu v-a facut nimic!   Tocmai cand cei doi se pregateau sa ii dea o lectie pentru ca i-a infruntat, intra in clasa Doamna Bufnita si se facu liniste.Owen si el se linistise, si se uita recunoscator la Puf, care ii zambi prieteneste.Trecand spre bancile lor, cei doi ii spusera lui Puf in sopta:   - Las’ ca vezi tu in pauza mare……   Puf inghiti in sec si isi dorea ca scoala sa nu aiba niciun fel de pauze.Doamna Bufnita continua lectiile si veni timpul pauzei mari, in care toti puii aveau voie sa se joace afara, in curte.Puf era deja ingrozit si se gandea cum sa faca sa scape de cafteala promisa de Lord si Barney pentru ca i-a infruntat.   Iesira toti afara, ghidati de Doamna Bufnita, care le spuse ca fiind prima zi se pot juca asa cum doresc in aceasta prima pauza mare. Lord si Barney isi faceau drum printre ceilalti ca sa ajunga langa Puf, care statea speriat, rezemat de unul din peretii scolii. Puf simtea cum ii bate inima din ce in ce mai tare pe masura ce cei doi se apropiau..   Ajungand langa el, Barney il apuca de urechi pe Puf.…..cand… se auzi deodata o voce de om. Da, de om. In aceasta padure, mai veneau cand si cand, oameni la vanatoare si se pare ca acum era sezon deschis.   Toti puii au luat-o la fuga, care-ncotro, mai putin cei doi, care, fiindca erau langa perete nu avusesera timp sa se orienteze spre un loc bun de ascuns.   Lord reusi sa o zbugheasca spre copaci, Owen isi lua repede zborul, dar Barney, care inca il tinea pe Puf de urechi ramasese blocat de frica. Dintre toti puii, fiind cel mai mare, Barney era cel mai usor de observat.   Unul din vanatori se apropie, si il apuca pe Barney de ceafa, moment in care acesta ii dadu drumul urechilor lui Puf, care o si zbughi intr-un tufis de la marginea curtii.   - Ia uitati, ce avem noi aici? Un pui de urs! Si unul foarte dragut chiar, spuse omul. O sa arate foarte bine pe peretele cu trofee de acasa, nu-i asa? Ii spuse prietenului vanator care il insotea. Cand auzi asta, Barney deja se vedea atarnat pe perete si tremura tot de frica.   Puf, ascuns inca in tufis, nu stia ce sa faca, era si el speriat dar, ii veni repede o idee.   Vazu ca acest vanator avea un ochi acoperit de un bandaj, si, lua o piatra de pe jos, isi lua prastia facuta impreuna cu Tati Iepuras, si tinti exact spre ochiul bandajat.   Piatra lovi exact la tinta, si omul incepu sa tipe cat il tinea gura de durere. Intre timp ii si dadu drumul ursului care fugi repede spre copaci si scapa.   Cei doi vanatori incepura sa se certe din cauza ca pierdusera bunatate de captura, dar niciunul nu isi dadu seama ce s-a intamplat defapt.   Se hotarara sa mearga mai departe si sa caute alt vanat, mai potrivit decat un pui.   Dupa ce lucrurile se linistira, toti puii iesira din ascunzatori, si mersera inapoi in curtea scolii. Ultimii care aparura, bineinteles, erau Barney si Lord, amandoi inca speriati.Erau insa foarte surprinsi de curajul lui Puf, si acum se indreptau catre el.   Owen, inspirat de curajul noului sau prieten, se hotara sa il ajute sa le tina piept si acum stateau unul langa altul si asteptau impreuna verdictul. Cand ajunsera langa ei, Barney spuse: - Ai fost foarte curajos, si mi-ai salvat viata, daca nu erai tu, cine stie, poate chiar ajungeam pe peretele vanatorului. Eu tremuram tot de frica…aaa….Multumesc   - Asa e, completa Lord, bine ca ai ochelari si ai putut tinti bine. Multumesc pentru ca mi-ai salvat prietenul, iti ramanem datori. Si…am vrea sa fim prieteni. Ce zici? Lui Puf nici nu ii venea sa creada, pe langa faptul ca invinsese un vanator, acum, cei mai rai din clasa voiau sa ii fie prieteni.   - Pai, putem fi toti prieteni, spuse Puf. Asa e frumos, sa fim si colegi si prieteni, o familie.   Toata lumea a fost foarte incantata de propunerea lui Puf care deveni eroul clasei, fiind premiat cu o steluta de catre Doamna Bufnita, cand afla cele intamplate.   Puf ajunse acasa, le povesti parintilor ce se intamplase, si acestia, fericiti ca nu patise nimic, isi imbratisara micul erou cu multa dragoste.   Acum lui Puf nu ii mai era teama de scoala, sau de colegi. Acum avea multi prieteni.   descarcati povestea in format docx de aici...

Somnoroase păsărele...de Mihai Eminescu Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele - Noapte bună! Doar izvoarele suspină, Pe când codrul negru tace; Dorm şi florile-n grădină - Dormi în pace! Trece lebăda pe ape Între trestii să se culce - Fie-ţi îngerii aproape, Somnul dulce! Peste-a nopţii feerie Se ridică mândra lună, Totu-i vis şi armonie - Noapte bună!  

Lecturi suplimentare clasa a III-a. Fișă de înțelegere a textului   1. Petre Ispirescu Sarea în bucate Tapul si sarpele Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat   2. Ioan Slavici Rodul tainic Boierul și Păcală Ileana ce șireată   3. Barbu Stefănescu Delavrancea Fata moșului Neghiniță Palatul de cleștar   4. Ion Creangă Soacra cu trei nurori Ursul păcălit de vulpe   5. Frații Grimm Darul piticilor Elsie cea isteață   6. Hans Cristian Andersen Fetița cu chibriturile Soldățelul de plumb Rapunzel după Frații Grimm 

Da, dupa cum am aflat din povestioara, Matei a vrut sa repare urmele lasate de furia sa. Si noi incercam sa dregem raul facut, care e usor de facut, dar mai greu de indreptat. Reactiile noastre violente, fizice sau verbale, sunt greu de controlat uneori dar, cu putin efort, se vede ca se poate. Si mie mi-a placut povestea, sper sa le placa si copiilor mei,pentru ca am de gand sa le-o citesc maine.

                                                                              Fișă de lucru                                              Ziua în care a fugit somnul  de Victoria Pătrașcu   Citește textul și răspunde la întrebări   1..Precizează care este momentul care a declanșat acțiunea în povestea citită. ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... .........................................   2. Descrie aspectul fizic al Somnului. ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... .........................................   3.Ce-au făcut copii după ce a fugit Somnul ? ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... ........................................ ....................................................... ....................................................... .........................................   4. De ce era fericită Oboseala ? ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... .........................................   5. Ce a făcut Maia ca să-i ajute pe copii ? ....................................................... ....................................................... .......................................   6.Transcrie cantecelul Maiei pentru a chema Somnul ....................................................... ....................................................... ....................................... ....................................................... ....................................................... ........................................ ....................................................... ....................................................... ........................................ ....................................................... ....................................................... ........................................   7.Ce  învățătura se desprinde din text ? ....................................................... ....................................................... ......................................... ....................................................... ....................................................... .........................................      

Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat de Petre Ispirescu fișă de  ințelegere și aprofundarea textului 1. Care este titlul poveștii ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............................................. 2. Cum se numește autorul poveștii ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. 3. Care sunt personajele ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. 4. Descrie portretul fizic al flăcăiandrului ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............................................. 5. Ce făceau fetele împăratului când îl vedeau pe flăcăiandru ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............................................. ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............................................. 6. Ce stare l-a apucat pe băiat când a ajuns la copac ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. 7. Ce a visat el timp de trei zile ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. 8. Ce-i spune stăpânului despre gândurile care-l măcinau ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. 9. Unde a plecat și unde a ajuns flăcăul ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................ ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................ 10. Ce făcea el în fiecare zi ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. 11. Ce taină aveau fetele de împărat ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................ ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................ 12. Ce li se întâmpla feciorilor care le pândeau pe fete ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................ ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................ 13. Ce făceau fetele pe celălalt tărâm ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................ ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................ 14. Ce ascunse argatul în mănunchiul de flori a fetei celei mici ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. 15. Cum a reușit argatul să deslușească taina celor 12 fete de împărat ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................. ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................ 16. Pe care dintre fete a luat acesta de nevastă ? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ............................................

  Povestea Gogoaşei   Să vă spun ce sa-ntîmplat Ast-a fost cu-adevărat Trăia odată un moşniag Ce-şi ducea viaţa în toiag    Şi într-o zi, cam înspre seară    A ieşit din cas-afară.       Şi a spus "Băbuţa mea,    Împlineşte-mi pofta grea! Fă-mi o rumenă gogoaşă, Mare, dulce şi făloasă.     Tu mi-o pune pe fereastră După perdeluţ-albastră"    A doua zi cind s-a sculat    Babuţa lui i-a frămîntat    Din făină moale, albă    O gogoaşă foarte dalbă.     Şi a pus-o pe fereastră După perdeluţ-albastră. Şi sa dus ea în grădină Să cheme moşul ei la cină.    Iar gogoşica n-a mai stat    S-aştepte moşu-nfometat.    De pe fereastră a sărit    Şi a plecat la asfinţit.     S-a rostogolit la vale Urechil-a stat în cale -Vai, vai, vai! Ce gogoşica! -Am să te mănînc mătincă!    -Stai cuminte, ştii prea bine    C-am un cîntec pentru tine    Sînt gogoaşa-gogoşată    Rasă bine din covată    Şi din sac sînt scuturată.      În smîntînă-s plămădită    Şi în unt bine-s prăjită,    Pe fereastră răcorită.    Eu de la babă am fugit    Şi de la moş eu am fugit    Acum iepure vezi bine    C-am să fug şi de la tine!     S-a rostogolit la vale I-a ieşit lupul în cale -Vai, vai, vai! Ce gogoşică! -Am să te mănînc mătincă!    -Stai cuminte, ştii prea bine    C-am un cîntec pentru tine    Sînt gogoaşă-gogoşată    Rasă bine din covată    Şi din sac sînt scuturată.      În smîntînă-s plămădită    Şi în unt bine-s prăjită,    Pe fereastră răcorită.    -Stai cuminte, ştii prea bine    C-am un cîntec pentru tine    Sînt gogoaşă-gogoşată    Rasă bine din covată    Şi din sac sînt scuturată.      În smîntînă-s plămădită    Şi în unt bine-s prăjită,    Pe fereastră răcorită.    Eu de la babă am fugit    Şi de la moş eu am fugit    Eu de la iepure-am fugit    Şi de la lup eu am fugit        Şi de la urs eu am fugit          Acum vulpea mea vezi bine    C-am să fug şi de la tine -Gogoşică! Mai aşteaptă! Nu te-aud din partea dreaptă! Nu te-aud cum se cuvine, Urcă pe-al meu nas mai bine!   Şi gogoaşa lăudată   De pe nas mai cînt-o dată   "Sînt gogoaşă-gogoşată...."   Vulpea "Hap!" Şi-o înghite-ndată    Eu de la babă am fugit    Şi de la moş eu am fugit    Eu de la iepure-am fugit    Acum lupule vezi bine    C-am să fug şi de la tine!     S-a rostogolit la vale I-a ieşit ursul în cale -Vai, vai, vai! Ce gogoşică! Am să te mănînc mătincă!    -Stai cuminte, ştii prea bine    C-am un cîntec pentru tine    Sînt gogoaşă-gogoşată    Rasă bine din covată    Şi din sac sînt scuturată.      În smîntînă-s plămădită    Şi în unt bine-s prăjită,    Pe fereastră răcorită.    Eu de la babă am fugit    Şi de la moş eu am fugit    Eu de la iepure-am fugit    Şi de la lup eu am fugit        Acum ursule vezi bine    C-am să fug şi de la tine!     S-a rostogolit la vale I-a ieşit vulpea în cale -Vai, vai, vai! Ce gogoşică! Am să te mănînc mătincă!

    Balada unui greier mic de George Topârceanu   Peste dealuri zgribulite, Peste ţarini zdrenţuite, A venit aşa, deodată, Toamna cea întunecată.   Lungă, slabă şi zăludă, Botezând natura udă C-un mănunchi de ciumafai, - Când se scutură de ciudă, Împrejurul ei departe Risipeşte-n evantai Ploi mărunte, Frunze moarte, Stropi de tină, Guturai...       Şi cum vine de la munte, Blestemând Şi lăcrimând, Toţi ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni, Iar măceşii de pe câmpuri O întâmpină în cale Cu grăbite plecăciuni... Doar pe coastă, la urcuş, https://Versuri.ro/w/hdy1 Din căsuţa lui de humă A ieşit un greieruş, Negru, mic, muiat în tuş Şi pe-aripi pudrat cu brumă: - Cri-cri-cri, Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii Înainte de Crăciun, Că puteam şi eu s-adun O grăunţă cât de mică, Ca să nu cer împrumut La vecina mea furnică, Fi'ndcă nu-mi dă niciodată, Şi-apoi umple lumea toată Că m-am dus şi i-am cerut... Dar de-acuş, Zise el cu glas sfârşit Ridicând un picioruş, Dar de-acuş s-a isprăvit... Cri-cri-cri, Toamnă gri, Tare-s mic şi necăjit!   1. Numiți trei animale care își fac provizii pentru iarnă. Precizați în ce constau aceste provizii. ....................................................... .......................... ....................................................... ..........................   2. Legați adăposturile de „proprietarii” lor: ≈ cârtiță                                  ≈ furnicar ≈ urs                                      ≈ vizuină ≈ furnică                                ≈ galerie ≈ albină                                 ≈ bârlog ≈ vulpe                                  ≈ stup   3. Completați cu date din poezie: Greierașul a ieșit din ....................................................... .... El spera ca toamna să nu vină înainte de ................................................. Greierele era vecin cu ..................................... Acesta voia să ceară ...................................... de la ea.   4. Observați! Un cuvânt poate să aibă mai multe înțelesuri. Descoperiți-le                     Pe cer nu este niciun nor. cer               Eu cer un creion colegului meu.   5. Selectați din poezie cuvintele care denumesc obiecte de dimensiuni mai mici. ....................................................... ....................... ....................................................... .......................   6. Completați cu citate din poezie: Adăpostul lui din argilă ........................................... Puteam să strâng .................................................. Toamnă mohorâtă ................................................. Spune tuturor ....................................................... . Glas fără putere ................................................... Acum totul s-a terminat ........................................     7. Încercați explicațiile potrivite:   Greierașul este:     O mic                               O vesel                              O harnic                               O jucăuș     O firav                              O trist                                O negru                                O leneș     Furnica este:     O harnică                        O zgârcită                          O răutăcioasă                        O disprețuitoare     O lacomă                        O neprimitoare     Greieraș „negru,mic,muiat în tuș”:     O foarte negreu, asemenea tușului;     O mic,firav     O neînsemnat     „Și pe-aripi pudrat cu brumă”:    O cu aripile străvezii;    O aripile argintii, strălucitoare cu bruma;    O acoperite cu un praf strălucitor.     „toamnă gri”:    O posomorâtă,amenințătoare;    O cu cer întunecat;    O îmbrăcată în haine cenușii.     Poetul simte față de greiere:    O duioșie                           O dragoste    O ironie                              O dispreț    O simpatie                         O tristețe     Învățătura desprinsă:    O să fim prevăzători;    O să fim harnici și buni gospodari;    O să ne distrăm cât mai mult.     8. Legați corespunzător viețuitoarea cu „rostul ei”: albina                   ⇒ distruge insectele dăunătoare copacilor; furnica                  ⇒ cântă frumos toată vara; ciocănitoarea       ⇒ culege polenul din flori și „fabrică” mierea; greierele              ⇒ își organizează viața și munca în colonii, având funcții precise.     9. Încercuiți proverbele care se potrivesc poeziei: ♦ Albina se deosebește de viespe cât cerul de pământ. ♦ Vine acasă încărcat ca o albină. ♦ Au tăbărât ca furnicile la stejar. ♦ Cu o lingură de miere prinzi mai multe muște decât cu doaăzeci de butoaie de oțet. ♦ Puricele, cât de mic, dar sare ca o căprioară. ♦ Țânțarul. cât de mic, c-o mușcătură mică și pe leu îl biruiește. ♦ Întinde-te cât ți-e plapuma. ♦ Vara-ntins la umbră doarme.    Și iarna moare de foame.     10. Spuneți-vă părerea!      Descoperiți rostul greierul și al furnicii pornind de la aprecierea următoare: „Fiecare are un rost în lume” ....................................................... ....................................................... ....................................................... .. ....................................................... ....................................................... ....................................................... .     De reținut:   În „Balada unui greier mic” autorul înfățișează atmosfera începutului de toamnă, cu ploi reci și vânturi care scutură ultimele frunze moarte din copaci. Toamna, temută de toți, e întimpinată doar de măceșii care se apleacă în bătaia vântului și de un „greieraș negru, mic, muiat în tuș”. Acesta spera ca toamna să nu vină înainte de a-și face și el niște provizii, ca să nu mai ceară de la furnică, fiindcă oricum nu-i dă nimic, ba chiar îl ceartă.        

  Câţi ca voi! de George Topârceanu Sus, pe gardul dinspre vie, O găină cenuşie Şi-un cocoş împintenat S-au suit şi stau la sfat: - Ia te uită, mă rog ţie, Cât de sus ne-am înălţat!... Şi deodată, cu glas mare, Începură amândoi, Să cotcodăcească-n soare: - Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!... Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!... Dar de sus, din corcoduş, Pitulându-se-ntre foi, Mititel şi jucăuş, Le-a răspuns un piţigoi: - Câţi-ca-voi! Câţi-ca-voi!...

Casa cu o mie de oglinzi Cu mult timp in urma, intr-un orasel din Dacialand, exista o casa cunoscuta sub numele de "Casa cu o mie de oglinzi". Intr-o zi, un catelus mititel, vesel din fire, afland de aceasta casa, s-a hotarat sa o viziteze. Bucuros ca a ajuns la destinatie, sarind fericit pe scari, a intrat in casa. S-a uitat pe hol dand din coada, cu urechiusele ciulite de emotie, cand ce sa vezi! Surpriza! S-a trezit ca era privit de alti o mie de catelusi fericiti si prietenosi care dadeau din coada ca si el. A zambit si a primit inapoi o mie de zambete, la fel de calde si prietenoase. Era normal, doar era casa celor o mie de oglinzi. Cand a plecat, s-a gandit: "Este un loc minunat. Ma voi intoarce sa-l vizitez si altadata!" In acelasi orasel, alt caine, care nu era la fel de fericit si prietenos ca primul, s-a hotarat si el sa viziteze casa. A urcat cu teama scarile, apoi cu coada intre picioare si cu capul plecat a intrat in casa. Cand a vazut o mie de caini neprietenosi uitandu-se la el, s-a speriat de i s-a zbarlit parul pe spate, maraind si aratandu-si coltii. Cand ceilalti o mie de caini din oglinzi si-au aratat si ei coltii, a fugit speriat. Odata iesit afara, s-a gandit: "E un loc ingrozitor, nu ma mai intorc acolo niciodata!" Morala: Toate chipurile sunt oglinzi. Lumea este ca o oglinda. Daca vei arata lumii o fata acra, lumea iti va arata, la fel, o fata acra. Daca vei zambi, lumea iti va zambi si ea. Mai mult, daca vei arata lumii intotdeauna caracterul tau frumos, lumea si viata iti vor arata partea frumoasa.

Seara lui Mos Nicolae "In noaptea de 5/6 decembrie se spune ca Mos Nicolae vine la geamuri si vede copiii care dorm si sunt cuminti, lasandu-le in ghete dulciuri si alte daruri, insa tot el este acela care-i pedepseste pe cei lenesi si neascultatori. In dimineata de Sfantul Nicolae, copiii cuminti gasesc daruri in ghetute. E un obicei vechi, nu numai la romani, de a face cadouri in aceasta zi. Spre deosebire de Mos Craciun, Mos Nicolae nu se arata niciodata." Citeste cu atentie textul si raspunde la intrebari. 1. Cand vine Mos Nicolae ? ------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------- ----------------------- 2. Pe unde vine Mos Nicolae? ------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------- ----------------------- 3. Ce lasa copiilor in ghetute? ------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------- ----------------------- 4. Care este diferenta dintre Mos Craciun si Mos Nicolae? ------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------- ----------------------- 5. Transcrie propozitia corect.     in dimineata de sfantul Nicolae copi cuminti gasesc daruri in ghetute. ------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------- ----------------------- 6. Desparte in silabe urmatoarele cuvinte: dimineata = ----------------------------------- ghetute    =   ----------------------------------- daruri       =   ----------------------------------- Nicolae    =    ---------------------------------- 7. Gaseste  cuvinte asemanatoare:: daruri = --------------------- lenesi = -------------------- vechi = --------------------- 8. Gaseste opusul cuvintelor: dimineata = ----------------------------------- copii cuminti = ------------------------------- mos = ------------------------------------------

                           Regele Vant si copiii imparatului poveste populara                          A fost odata un imparat care avea doi copii: un baiat chipes ca un soare si o fata gingasa ca luceafarul de dimineata. Intr-o zi, cand imparatul iesi cu odraslele la plimbare, o pala de vant ii lua copila. Imparatul o cauta incoace si-ncolo, dar de nicaieri nu-i venea nicio veste buna.   In cele din urma, baiatul ii spuse: - Tata, am sa plec chiar eu in lume sa-mi caut sora.   Tot mergand el asa, ajunse langa un lac mare, de unde isi ia zborul un stol de rate salbatice. Flacaul isi ridica pusca, dar rata ii striga: - Hei, nu trage! Poate ti-oi fi si eu de folos vreodata. Stiu ca-ti cauti sora, ea traieste in castelul Regelui Vant.   Dupa un timp, se impiedica de un furnicar si vru sa-l imprastie. Din furnicar, iesi o furnica zburatoare, care-i spuse: - Nu ne strica casa, draga prietene, poate iti vom fi si noi de folos vreodata.                      Tanarul nu se atinse de furnicar si merse mai departe, impiedicandu-se de o buturuga. Cand vru s-o taie, dintr-o scorbura, iesi regina albinelor, rugandu-l: - Nu sparge buturuga asta prietene, ca poate te-om ajuta si noi vreodata.   Flacaul isi vazu de drum.   La marginea unui crang, vazu o stanca inalta, unde se zarea castelul Regelui Vant.   Urca, batu la poarta, dar nu-i raspunse nimeni. Intra, strabatu o incapare larga si il gasi pe Regele Vant. - Buna ziua ! zise Regele Vant. - Am venit sa-mi iau sora. - Bine, dar trebuie sa-mi dovedesti ca meriti. Il duse la malul marii, isi scoase inelul din deget si-l arunca in valuri. - daca pana dimineata vei reusi sa-mi gasesti inelul, vom mai vorbi despre sora ta. Plimbandu-se de-a lungul tarmului, tanarul intalni rata salbatica care i se opri la picioare si-i spuse: - Nu te mai necaji, ti-am promis sa te ajut! Iti voi aduce inelul.                    Dimineata, inelul sclipea pe degetul tanarului.Regele Vant, vazand ca printul i-a adus inelul, l-a pus la o noua incercare: sa stranga semintele de mac risipite.Tanarului ii veni in ajutor furnica zburatoare, care aduna toate semintele de mac risipite.          Regele Vant se incrunta si-l conduse pe print intr-o sala mare, de unde trebuia sa-si recunoasca sora din cele douasprezece tinere, care semanau intre ele ca stropii de ploaie si suradeau, spunandu-i:         - Bine ai venit, fratioare!   Tanarul privea nedumerit, cand la una, cand la alta, nestiind ce sa creada. Dintr-o data, Regina Albinelor ii zumzai la ureche, spunandu-i care este sora lui.   Printul se apropie de fata si-i spuse Regelui Vant: - Ea mi-e sora.   Incruntandu-si sprancenele, Regele Vant mormai: - Bine, bine, puteti sa plecati.                  Printul si printesa se grabira sa ajunga acasa, unde imparatul ii imbratisa fericit ca-si regasise copiii.

Când s-a trezit Cip-Cirip, un vânt rece bătea, care legana frunzele copacilor şi tufele măcieşilor… Soarele nici nu răsărise înca şi vrăbiuta Cip-Cirip îşi luă zborul spre prietena ei, rândunica: „O să zburăm amândouă, pâna la iaz şi o să facem baie împreună”, se gândea pe drum vrăbiuţa, bucuroasă. „Ea în apă, eu în nisip”.Căsuţa rândunicii era sub streaşina unei case, sus, sus de tot! Cip-cirip-cirip! făcu vrăbiuţa, ceea ce pe limba vrăbiilor însemna: „Vecinica, Rândunică Ieşi afară Surioară… Nu-i nici cald şi nu-i nici soare, Dar e bine de plimbare…”   A stat vrăbiuţa, a mai strigat odată, de doua ori, apoi, sfâr… a zburat spre pădure. Frunzele copacilor începuseră să se îngălbenească şi firele de iarbă nu mai erau verzi. Vrăbiuţa simţea că e mai frig decât ieri, dar nu prea înţelegea de ce… Şi cum zbura ea, aşa, mai aproape de pământ, numai ce-o văzu pe furnică. Aceasta ducea spre un muşuroi un miez de pâine mai mare decât două furnici la un loc! Vrăbiuţa se apropie de ea şi ciripi: „Cip-cirip, soră furnică, N-ai vazut pe rândunica?” Dar furnica îi răspunse fără să se oprească din drum: — N-am văzut-o, n-am vazut-o… Du-te şi întreabă-l pe bursuc… Eu n-am timp să mă uit după rândunică. Acum îmi fac provizii de iarnă… Vrăbiuţa zbură mai repede, pâna ce îl întâlni pe moş Bursuc. Abia ducea în gură o ramură cu frunze roşioare, ca arama. Se pregătea să-şi facă culcuşul. Vrăbiuţa se opri pe un fir de măcieş. „Moş Bursuc, n-ai vazut Vecinica, Rândunica Pe aici a trecut?” Dar bursucul n-o văzuse pe rândunică, şi-i păru rău că n-o putea ajuta pe vrăbiuţa. Si iar zbură vrăbiuţa, mai departe. În poiană, întâlni o sopârlă. —  N-ai văzut-o pe rândunică?… întrebă ea. Dar nici şopârla n-o văzuse şi îi răspunse repede: —  N-am văzut-o, n-am văzut-o. N-am avut timp… Toată dimineaţa am căutat o piatră mai mare, sub care să dorm toată iarna… În sfârşit, am găsit una! Sopârla a plecat spre noul ei culcuş, iar vrăbiuţa a zbu­rat pâna la iaz la prietena ei broscuţa. Sălciile de pe mal îşi scuturaseră toate frunzele, iar nuferii nu se mai vedeau deloc. Vrăbiuţa se opri lânga malul lacului şi strigă: „Hai, broscuţă Oac-oac-oac, Ieşi acum puţin din lac! Cip ci-rip-cip-cirip…” Si iată că broscuţa ieşi la mal… —  Bună ziua, broscuţă! ciripi vrăbiuţa. N-ai văzut pe rândunica? o caut de azi dimineată. —  Nu, n-am văzut-o! răspunse broscuţa. Oac-Oac! Mi-am făcut o căsuţă în nămolul din fundul lacului. E aşa de cald acolo! O să dorm toată iarna. Dar ce se aude? în­trebă broscuţa… —  Ia te uită, nişte păsări! N-o fi şi prietena noastra, rândunica? —  Ba da, şi eu sunt, răspunse rândunica. Şi coborî lânga ele. —  Dar unde ai fost pâna acum? întrebă vrăbiuţa… Te-am căutat peste tot şi nu te-am găsit. —  Am stat de vorba cu alte rândunici, pe nişte fire de telegraf şi ne-am făcut planul de drum. —  Cum? de ce plecaţi? — întrebară broscuţa şi vrăbiuţa. —  N-avem ce mânca la iarnă. Aici nu mai găsim nici musculiţe, nici viermişori. —  Dar o să mai vii? întrebă vrăbiuţa. —  Sigur că-o să viu la primavara.   Vrăbiuţa era tare bucuroasă… se gândea cum să păzească mai bine cuibul rândunicii, pâna la primavară… Si rândunica a plecat. S-a ridicat sus, sus de tot şi îm­preună cu celelalte rândunici, strânse în stol, au zburat mai departe spre tările calde. Vrăbiuţa ciripi în urma rândunicii: „Drum bun, rândunico!” Apoi zbură repede spre cuib, ca să-l deretice, să aibă şi ea adapost peste iarnă.

      Lecturi recomandate pentru clasa a IV-a   „Întâmplări din grădina mea”, Ana Blandiana; „Aventurile lui Pinocchio”, Carlo Collodi; „Care-i faza cu cititul?”, Mircea Cărtărescu; „A doua carte cu Apolodor”, Gellu Naum; „Charlie şi fabrica de ciocolată”, Roald Dahl; „Darul lui Moş Crăciun”, T. O. Bobe; „Poveste de Crăciun”, Charles Dickens; „Cronicile din Narnia”, C. S. Lewis; „Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele”, Matei Vişniec; „Cipi, acest pitic uriaş”, Fodor Sandor; „Povestea a doi pui de tigru, numiți Ninigra şi Aligru”, Nina Casian; „Pippi Şosețica”, Astrid Lindgren; „Domnişoara Poimâine şi Joaca de-a Timpul”, Adin Rosetti; „Povestea lui Harap-Alb”, Ion Creangă; „Liniştea cri”, Lucia Olteanu; „Cocostârcul Gât-Sucit”, Marin Sorescu; „Şi v-am spus povestea aşa, Aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei înşişi”, Florin Bican; „Fata săracului cea isteață”, Petre Ispirescu; „Dumbrava minunată”, Mihail Sadoveanu; „Fabule”, Grigore Alexandrescu; 3 articole din reviste pentru copii; 10 proverbe şi 5 zicători de memorat.   Lectură plăcută!