Subiecte rezolvate Titularizare și Definitivat educatori

                                                      REZOLVARE SUBIECT DEFINITIVAT EDUCATORI 2018   SUBIECTUL I B. Literatura pentru copii (30 puncte) Redactați un eseu, de 300 - 600 de cuvinte, în care să prezentați tema copilăriei, așa cum este reflectată într-un text liric, inclus în programa de examen. În elaborarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:  - prezentarea viziunii asupra temei copilăriei în textul liric selectat;  - prezentarea a două imagini artistice/idei poetice din textul liric ales, relevante pentru tema copilăriei; - ilustrarea a două elemente de compoziție și de limbaj existente în textul liric selectat, semnificative pentru tema copilăriei (de exemplu: imaginar poetic, titlu, motive literare, figuri de stil, elemente de versificație etc.); - susţinerea unei opinii cu privire la modul în care tema copilăriei se reflectă în textul liric ales.     Textul ales este “Iarna pe ulita” de George Cosbuc                Din varietatea tematica a literaturii pentru copii, copilaria este tema cea mai apropiata de micii cititori, deoarece trateaza problemele variate si preocuparile multiple ale varstei lor.              Copilul ca personaj al unei opere si copilaria ca tema predilecta a scriitorilor nostri isi fac aparitia la inceputul literaturii moderne. Copilul este prezent la inceput in amintirile scriitorilor romani in sec. al XIX-lea. Aceasta tema este ilustrata atat in versuri cat si in proza , scriitorii reusind sa surprinda copilaria, numita si “varsta de aur”, apropiindu-se cu dragoste si intelegere, retraind fiecare clipa alaturi de micuti, creionand fiecare secventa si insufletind-o.              Poetii au fost inspirati de aceasta tema, s-au aplecat cu dragoste asupara ei, realizand un univers cu bogate rezonante afective si morale.              Poeziile despre copilarie au ca tema atat copilaria din trecut, cat si noua copilarie, fericita si fara apasari, din zilele noastre.              Literatura roamna contemporana evoca o noua copilarie fericita reflectata in operele unor mari scriitori: Nina Cassian- “Intre noi copiii”, C.Teodorescu- “Faurari de frumusete”, Victor Tulbure- “Vatra fericirii”, Elena Farago- “Sfatul degetelor”, Tudor Arghezi-“Fa-te, suflete copil”.              Imaginea delicata a sufletului copilului cu multiplele sale manifestari transpare din imaginile plastice si convingatoare ale poeziilor lui George Cosbuc “Iarna pe ulita”, “La oglinda”, unde au coborat culorile , zugravind paradisul miniaturizat al copilariei.              In poezia “Iarna pe ulita” alaturi de tema copilariei, George Cosbuc reda si tema naturii, mult mai dinamica si mai insufletita, ea fiind doar cadrul desfasurarii plenare a vietii copiilor lipsiti de orice grija.             Textul poetic mentionat reflecta viziunea optimista a autorului , aceasta fiind reflectata prin bucuria, incandescenta si atmosfera de basm creata in note vii.             Pe tot parcursul textului se remarca o permanenta miscare, o voiciune si o coordonare in interactiunea copiilor ce animeaza totul in jurul lor, zugravind un tablou din lumina povestilor.              Incipitul surprinde natura static ce este animata inca din a doua strofa de zgomotele micutilor “Dar navalnic voiet vine/De pe drum”. Zapada este prietena copiilor , care nu mai prididesc ( nu se mai opresc) bucurandu-se la sanius, in ciuda norilor care “stau gramada peste sat”, fiind evidentiata ca figura de stil personificarea. Veselia si fericirea acestora se observa in versurile urmatoare, deoarece locul este prielnic pentru sanius “De pe coasta vin tipand/ Si se-mping si sar razand;” , fiind surprinse imagini vizuale si auditive. Se observa enumeratia ce subliniaza trairile copiilor, de exaltare si fericire.             Este asa de multa veselie si animatie la sanius ca se rascolesc si cainii de prin curti, pe la garduri ies femei, din bordeie ies batranii intrebandu-se “Ce-i pe drum atata gura?”. Ne dam seama ca zgomotul infernal este provocat de copiii care se jucau in zapada si se bucurau de venirea iernii, fiind evidentiat de epitetul personificator si comparatia: “gura fac ca roata morii.”. Sentimentul transmis este cel de fericire, bucurie si veselie. De aici reiese imaginea auditiva.              Autorul ne da de inteles ca acei copii erau impartiti in diferite grupuri dupa varsta lor “cei mai mari acum din sfada,/Stau pe-ncaierate pusi” fiind subliniata o imagine vizuala. Aparitia unui baietel “Un copil, al nu stiu cui”, din amizeaza si retine atentia celor din jur, reliefand o serie de imaginia rtistice care insuletesc si contureaza cadrul natural, accentuand sentimentele de bucurie, totodata starnesc rasul prin seriozitatea micutului “Haina-i maturand pamantul”- imagine vizuala, “Cade-n branci si se ridica”- imagine motorie.             Strengari cum sunt, specific varstei, il sicaneaza pe micut. In ajutorul lui sare o baba care venea incet pe strada, ii cearta pe cei mari, dar “multimea navaleste iarasi stol”.             Tematica literara mai sus mentionata si viziunea poetului se reflecta in particularitatile de compozitie si de limbaj ale textului.              Titlul este alcatuit din doua substantive “iarna”, “ulita” si o prepozitie simpla “pe”.              Primul substantiv denumeste un anotimp, iarna, cel mai indragit anotimp  de copii, al doilea substantiv este un regionalism care prezinta si indicile spatial “ulita”. Din punct de vedere conotativ titlul accentueaza sentimentele de bucurie la varsta copilariei si zugraveste un tablou de poveste.              Elementele de versificatie sunt identificate in text: poezia este structurata pe 23 de strofe, a cate 5 versuri, rima este imbratisata, masura este de 3-8 silabe, iar ritmul este trohaic.              In opinia mea, in aceasta poezie, tema literara abordata, copilaria, transmite cele mai frumoase si inaltatoare sentimente: fericirea, exaltarea si bucuria copiilor si ne aminteste fiecaruia de clipele unice din copilarie, prin modul de prezentare a imaginilor artistice si a elementelor de compozitie .       SUBIECTUL al II-lea 1. Prezentati trei etape ale unei activitati de invatare, avand ca forma de realizare jocul didactic, pentru domeniul experiential Limba si comunicare, nivel de studiu: 5-6 ani, in care sa apelati la cunostintele copiilor despre povestiri invatate, tinand cont de urmatoarele repere: - mentionarea a trei dintre etapele activitatii precizate; - descrierea continuturilor etapelor mentionate.   Rezolvare: Etapele alese pentru activitatea de invatare : -captarea atentiei( la prescolari capata un loc important ) -reactualizarea cunostintelor -fixarea  cunostintelor   Pentru realizarea activitatii de invatare copiii vor fi asezati in semicerc, in jurul proiectiei unui videoproiectot . Captarea atentiei o voi face cu ajutorul unei ghicitori, le arat coiilor pe videoproiector niste imagini reperzentative dintr-o poveste , iar ei trebuie sa ghiceasca povestea, “Scufita Rosie”.(pot sa povestesc si ce imagini le arat) Pentru reactualizarea cunostintelor copiii vor primi cartonase cu personajele din povesta “Scufita Rosie”, pe care trebuie sa le recunoasca, vor primi si imagini cu scene din poveste , pe care trebuie sa le povesteasca (aici dam si cateva exemple). Pentru fixarea cunostintelor le voi comunica copiilor ca o sa jucam un joc numit “recunoaste personajul sau  obiectul”, in care ei trebuie sa mimeze un personaj sau un lucru folosit de personaje(ex: lupul, vanatorul, bunica, pusca etc.), iar colegii trebuie sa-l ghiceasca. Le comunic regulile jocului: trebuie sa extraga un cartonas din cele oferite de mine , in care gasesc personaje sau obiecte din poveste; trebuie sa mimeze ce vad in imagini pentru a ghici colegii din clasa; nu au voie sa vorbeasca sau sa indice lucruri din sala de clasa, trebuie sa mimeze doar  un personaj sau un obiect din povestea “Scufita rosie”; copilul care ghiceste ce s-a mimat este castigaturul rundei si este invitat sa mimeze urmatorul personaj sau obiect, etc.) Pentru intelegerea jocului aleg un personaj pe care o sa-l mimez in fata grupei si le cer copiilor  sa-l ghiceasca. Dupa ce ma asigur ca au inteles regulile jocului si cum se mimeaza, rog un copil sa extraga primul cartonas. Jocul continua pana la terminarea cartonaselor. La sfarsitul activitatii  se fac observatii, se trag concluzii si se fac aprecieri generale si individuale.   2. Realizati un eseu argumentativ, de 300-600 de cuvinte, avand ca tema rolul jocului motric in dezvoltarea psiho-motrica a prescolarilor.   In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:  - prezentarea valentelor formative ale jocului motric, din perspectiva dezvoltarii psiho-motrice a prescolarilor;  - exprimarea unui punct de vedere argumentat, cu privire la rolul jocului motric in dezvoltarea psiho-motrica a prescolarilor.       In conceptia piagetiana , jocul de miscare reprezinta punctul de start al procesului de socializare progresiva a copilului. Debutand pe parcursul stadiului gandirii preoperatorii, jocul de miscare cu reguli faciliteaza depasirea egocentrismului initial al copilului si-l obisnuieste pe acesta cu activitatile de grup prin respectarea unor norme comune de conduita. Jocul de miscare este un exercitiu fizic si un mijloc principal de dezvoltare armonioasa a copilului de varsta prescolara, este o actiune preponderent corporala, efectuata sistematic si constient in vederea perfectionarii dezvoltarii fizice si a capacitatilor motrice. Jocul este un mijloc ideal de educatie si satisface in cel mai inalt grad  nevoia de miscare si de actiune. Prin joc copilul isi satisface imediat, dupa posibilitati, propriile dorinte, actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o creeaza singur.   Prin joc se dezvolta activitatea voluntara, isi dezvolta insusirile vointei: rabdare, perseverenta, stapanire de sine. Tot in joc sunt modelate insusirile si trasaturile de personalitate: respectul fata de ceilalti, responsabilitatea, cinstea, curajul, corectitudinea etc. Jocurile de miscare utilizate in activitatea de educatie fizica au continuturi si orientari multiple si imbraca forme de organizare si desfasurare foarte variate. Numite si dinamice, jocurile de miscare se clasifica dupa deprinderea motrica pe care o formeaza: mers, alergare, saritura, aruncare si prindere, echilibru, catarare-coborare, tractiuni, impingeri si transport de greutati. Ele au urmatoarele valente formative: -permit manifestarea complexa si favorizeaza dezvoltarea simultana a deprinderilor motrice de baza; -dezvolta spiritul de  colaborare, cooperare cu colegii de joaca, armonizarea intereselor, asumarea unor responsabilitati; -dezvolta emotiile si sentimentele, starile afective traite si alte procese psihice; -impun colectivului respectarea disciplinei, a regulilor de intrecere; -permit manifestarea initiativei, independentei in actiune, a spiritului de observatie; -educa competitivitatea.   Sistemul de deprinderi motrice format la această varstă creste posibilitatea de integrare a copilului intr-o  gama variata de activitati, îi faciliteaza interrelatia cu mediul natural, cu adultii şi cu ceilalti copii, il fereste de “incidente” si “accidente”, sporindu-i increderea in propriile forte.   Explicarea si demonstrarea jocului Explicarea trebuie sa fie clara, succinta, facuta pe un ton potrivit, sa fie accesibila, evitandu-se deplasarile celui care explica. Se va spune: denumirea jocului, continutul, pe scurt, principalele reguli, precizari cu privire la stabilirea invingatorului, urmarirea fiecarui participant, comenzile pentru incepere, desfasurare si final. Explicatia va fi insotita de demonstratie. In timpul explicatiei si demonstratiei, grupa va fi astfel asezata, incat sa poata urmari demonstratia. Pentru a vedea gradul de intelegere a regulilor, educatoarea poate intreba cativa copii, sau le poate cere sa efectueze o parte din actiuni ( jocul de proba). Desfasurarea jocului incepe la un anumit semnal dat de educatoare, dupa ce aceasta s-a convins ca toti copiii sunt pe locurile lor si au inteles jocul. In continuare va urmari desfasurarea jocului, avand grija sa fie respectate regulile acestuia, stimuland spiritul de initiativa, atentionand pe cei care incearca sa incalce regulile.   Terminarea jocului se face prin anuntarea incheierii acestuia, prin aprecieri generale si individuale si  comunicand rezultatul intrecerii, in cazul in care jocul s-a desfasurat sub forma de concurs. Stabilirea rezultatului trebuie facuta obiectiv, evitandu-se aprecierile care ar putea descurajape cei invinsi. (asta este obtional, trebuie sa cunosteti acesti pasi in cazul in care se cere sa realizam o activitate didactica in care sa folosim un joc de miscare) In opinia mea, jocurile motrice sunt cele mai  eficiente modalitati de a educa prescolarul pentru a se dezvolta armonios atat fizic cat si psihic.   In primul rand, miscarea reprezinta un factor important in dezvoltarea copilului. In timp ce se misca castiga experienta, se dezvolta sistemul muscular, scheletul si coordonarea miscarilor si abilitatilor fizice. Datorita exercitiilor fizice creste schimbul de substante in organism, metabolimul se intensifica, asimilarea hranei se imbunatateste. Activitatea plamanilor si a inimii este influentata favorabil, asadar respiratia devine mai ampla.   In al doilea rand, jocul este modalitatea fireasca de manifestare a copilului.  Copiii  se joaca pentru ca se simt bine. Acest lucru este important pentru    dezvoltarea lor cognitiva , pregatindu-i si pentru  rezolvarea altor  sarcini pe care le rezerva viata. Abilitatile de viata, optim dezvoltate, permit unei persoane sa-si dezvolte potentialul la nivel maxim, sa se cunoasca pe sine, sa faca fata cu succes provocarilor, sa poata gestiona eficient situatii de orice natura. In concluzie, jocurile motrice sunt complemetare si la fel de importante ca oricare alt joc sau activitate de didactica in dezvoltarea armonioasa a prescolarului. Invatarea deprinderilor motrice si aplicarea lor in forme complexe atrage o ampla participare psihica a copilului conducand la educarea unor trasaturi si calitati, care se pot transforma in caracteristici stabilite pe toata durata vietii.

    Subiectul al III-lea (30 de puncte)   1. Prezentați specificul jocului didactic la vârsta preșcolară, având în vedere următoarele repere:      - definirea conceptului de joc didactic la vârsta preșcolară;      - prezentarea a două dintre funcțiile jocului didactic la vârsta preșcolară;      - exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind specificul jocului didactic la vârsta preșcolară:   2. a) Definiți conceptul de metodă de învățământ.     b) Prezentați specificul metodelor de învățământ, ținând cont de următoarele repere:     - prezentarea a două criterii de clasificare a metodelor de învățământ;    - descrierea a două metode de învățământ utilizate în învățământul preșcolar.     REZOLVARE   1. Jocul didactic reprezintă un ansamblu de acțiuni și operații care vizează atingerea unor obiective educaționale specifice domeniului cognitiv, afectiv-motivațional sau psiho-motor și relațional. faptul că educatoarea se folosește de jocul didactic în interiorul activității instructiv-educative și o dispoziție generală foarte bună, eliminând astfel posibilitatea de instalare,a monotoniei sau a oboselii.     Putem afirma că, la vârsta preșcolarității, jocul oferă cadrul pentru efort și depășire a unor obstacole, iar „moralitatea ludică” contribuie la geneza comportamentului socio-moral, la asimilarea unor elemnte de disciplină în ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. Important este că jocul le oferă copiilor posibilitatea dezvăluirii naturii autentice, a forțelor sale, observându-se o ultimă cerință spre afirmare.    J.Piaget stabilește următoarele funcții ale jocului: alegeți oricare două funcții, depinde după ce autor învățați)   1. funcția de adoptare realizată pe cele două coordonate: asimilarea realului la „eu” și acomodarea, transformarea „eu-lui” în funcție de modelele exterioare;   2. funcția cataractică, de descărcare energetică și rezolvare a conflictelor;   3. funcția de socializare, constând în acomodarea copilului cu ceilalți, asimilarea relațiilor cu cei din jur la propriul „eu”;   4. funcția de extindere a „eu-lui”, de satisfacere a mutiplelor trebuințe ale copilului, de la trebuințele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a potențialului de care dispune, de la trebuințele perceptive și motorii la cele de autoexprimare în plan comportamental.     În opinia mea, jocul este important, deoarece așa cum afirma Piaget, copiii au nevoie de activități ludice în învățare, jocul fiind activitatea lor fundamentală. Prin acesta, preșcolarii înțeleg noțiunile abstracte, își formează reprezentări, socializează, sunt puși în diverse situații, similare cu cele din viața lor.     2.a) Metodele de învățământ („odos” = cale, drum; „metha” = către, spre) reprezintă căile folosite în școlaă de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile,deprinderile și capacitățile elevilor de a acționa asupra naturii, de a folosi roadele cunoașterii transformând exteriorul în facilități interioare, formându-și caracterul și dezvoltându-și personalitatea.       „Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaștere propusă de profesor, într-o cale de învățare realizată efectiv de preșcolar, elev, student, în cadrul instruirii formale și nonformale, cu deschideri spre educația permanentă” (Sorin Cristea, 1998, p.303)     b) metodele de învățământ se pot clasifica după diverse criterii. Există metode de predare, de evaluare, metode moderne, tradiționale, orale, scrise etc.     Promovarea metodelor moderne de învățământ a devenit o reală necesitate. este important ca elevul să ajungă să se identifice cu sarcina de învățare. Accentul nu mai cade pe cantitatea informațiilor pe care un elev poate s-o asimileze, ci pe valoarea informației pentru acel elev.     Printre criteriile de clasificare a metodelor se numără:     a) după tipul activității/lecției, există:    - metode de predare învățare;    - metode de fixare, consolidare și evaluare     b) după izvorul cunoașterii sau sursa generatoare de învățare (experiența social-istorică a omenirii, experiența individuală sau experiența practică) (Ioan Cerghit):    - Metode de transmitere și insușire a cunoștințelor;     - Metode de explorare și descoperire;    - Metode bazate pe acțiune;     - Metode de raționalizare a predării și învățării.     c) după forma comunicării:   - metode orale și scrise.              În învățământul preșcolar, există numeroase metode de învățământ utilizate. Printre acestea se numără: Cubul, Diagrama Venn, Explicația, Brainstormingul, Conversația, Piramida, Floarea de nufăr etc.     BRAINSTORMING          În traducere directă „furtună în creier” sau „asalt de idei”, metoda constă în enunțarea spontană a mai multor idei pentru soluționarea unei prebleme. Obiectivul urmărit prin aplicarea acesteia presupune exersarea creativității copiilor prin diferite tipuri de activitate.

SUBIECT TITULARIZARE EDUCATORI 2018     LITERATURA ROMÂNĂ - 15 puncte Redactați un eseu de 300 - 400 de cuvinte, în care să prezentați particularităţile unei specii dramatice (comedie sau dramă), specificate în programa de concurs În elaborarea eseului, veţi avea în vedere o specie dramatică specificată în programa de concurs, ținând cont de următoarele repere: - precizarea a două trăsături ale speciei dramatice selectate; - exemplificarea celor două trăsături precizate, prin raportare la conflictul/conflictele speciei dramatice alese;  - ilustrarea a două elemente de structură a discursului dramatic (de exemplu: intrigă, repere spațio-temporale, acte, scene, tipologii, tehnici de caracterizare, dialog, monolog etc.); - prezentarea relației dintre două personaje ale speciei dramatice selectate;  - exprimarea argumentată a unui punct de vedere cu privire la particularitățile speciei dramatice alese. Genul dramatic cuprinde operele literare destinate reprezentarii scenice. În operele dramatice locul naratorului este luat de autor, cel care realizeza indicatiile scenice, iar acestea contin informatii despre decor, vestimentatie, miscare scenica, gesturi si mimica. Personajele trasmit direct mesajul operei prin intermediul replicilor. Textul dramatic este prezentat sub forma de acte si scene.Modalitatea de expunere este dialogul care are si rolul de a caracteriza personajele. În caracterizare personajelor pe lânga modalitatile clasice exista si modalitati specifice genului dramatic: dialogul, monologul si indicatiile scenice. Subiectul operelor dramatice este construit pe momentele subiectului literar, iar a celor moderne se bazeaza pe analiza unor idei, pasiuni. Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor situatii neasteptate cu un final fericit. Conflictul comic este realizat prin contrastul dintre esenta si aparenta. Sunt prezentebformele comicului: umorul si ironia si diferite tipuri de comic: de situatie, de caracter, de limbaj si de nume.  Comedia „ O scrisoare pierduta”, scrisa de I L Caragiale, ilustreaza moravuri ale societatii burgheze, dezvaluind viata publica si de familie a unor politicieni ajunsi la putere si rosi de ambitie. Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic “o scrisoare pierduta” – pretextul dramatic al comediei. Articolul nehotarat indica atat banalitatea intamplarii, cat si repetabilitatea ei (pierderile succesive ale scrisorii, aplificate prin repetarea intamplarii in alt context, dar cu acelasi efect).   Tema operei o constituie satirizarea societatii burheze si a lumii politice de la mijlocul secolului al 19-lea. Opera are un caracter de generalitate prin tema, fapt evidentiat si de reperele spatio-temporale “In capitala unui judet de munte, in zilele noastre.” Opera cuprinde 4 acte in care conflictul dramatic se cumuleaza prin tehnica bulgarelui de zapada, conflicte secundare acumulandu-se in cel principal, scotandu-se astfel in evidenta amplificarea treptata a conflictului.   Actiunea comediei este plasata in “capitala unui judet de munte, in zilele noastre.” adica la sfarsitul secolului al 19-lea, in perioada campaniei electorale, intr-un interval de trei zile. Actiunea este plasata in actele 1 si 2, in anticamera lui Stefan Tipatescu, actul al treilea in sala cea mare a Primariei, iar ultimul act in gradina lui Zaharia Trahanache. Scena initiala din actul 1 (expozitiunea) prezinta personajele Stefan Tipatescu si Pristanda, care citesc ziarul lui Nae Catavencu “Racnetul Carpatilor”, si numara steagurile. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic declanseaza conflictul dramatic principal si constituie intriga comediei. Convingerea sotului inselat ca scrisoarea este o plastografie si temerea acestuia ca Zoe ar putea afla de “machiaverlacul” lui Catavencu sunt de un comic savuros. Naivitatea (aparenta sau reala) a lui Zaharia Trahanache si calmul sau contrasteaza cu zbuciumul amorezilor Tipatescu SI zoe Trahanache, care actioneaza impulsiv si contradictoriu pentru a smulge scrisoarea santajistului. Actul 2 prezinta in prima scena o alta numratoare: a voturilor, dar cu o zi inaintea alegerilor. Se declanseaaza conflictul secundar, reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului. Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei pentru a gasi scrisoarea, Zoe dimpotriva, ordona eliberarea lui si uzeaza mijloace de convingere feminine pentru a-l determina pe Tipatescu sa sustina candidatura avocatului din opozitie, in schimbul scrisorii. Cum prefectul nu accepta compromisul politic, Zoe ii promite santajistului sprijinul sau. Depesa primita de la centru solicita alegerea altui candidat pentru colegiul al II-lea. In actul 3 (punctul culminant), actiunea se muta in sala mare a primariei unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu, in cadrul intrunirii electorale. Intre timp, Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu, pe care intentioneaza s-o foloseasca pentru contrasantaj. Apoi anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet: Agamita Dandanache. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoare esueaza din cauza scandalului iscat in sala de Pristanda. In incaierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de Cetateanul turmentat, care o duce destinatarei. Actul 4 (deznodamantul) aduce rezolvarea conflictului initial, pentru ca scrisoarea ajunge iar la Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Intervine un alt personaj, Dandanache, care intrece prostia si lipsa de onestitate a candidatilor locali. Propulsarea lui politica este cauzata de o poveste asemanatoare: si el gasise o scrisoare compromitatoare. Este ales in unanimitate si totul se incheie cu festivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii se impaca.   Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierdea unei scrisori intime, compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic, care o foloseste ca arma de santaj. Acest fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala si neasteptata. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache – presedintele gruparii locale a partidului si Zoe, sotia acestuia) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu ambitios avocat si proprietar al ziarului “Racnetul Carpatilor”. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului. Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de evenimente care conduc spre rezolvarea conflictului, in finalul fericit al piesei: scrisoarea revine la destinatar, Zoe, iar trimisul de la centru, Agamita Dandanache, este ales deputat. Este utilizata tehnica amplificarii treptate a conflictului. O serie de procedee compozitionale (modificarea raporturilor dintre personaje, rastunari bruste de situatie, introducerea unor elemente surpriza, anticipari, amanari), mentin tensiunea dramatica la un nivel ridicat, prin complicarea si multiplicarea situatiilor conflictuale. Doua personaje secundare au un rol aparte in constructia subiectului si mentinerea tensiunii dramatice. In fiecare act, in momentele de maxima tensiune, Cetateanul turmentat intra in scena, avand interventii decisive in derularea intrigii. El apare ca un instrument al hazardului, fiind cel care gaseste, din intamplare, in doua randuri scrisoarea, face sa-i parvina mai intai lui Catavencu si o duce in final ändrisantului”, coana Joitica. Dandanache este elementul surpriza prin care se realizeaaza deznodamantul; el rezolva ezitarea scriitorului intre a da mandatul de deputat prostului Farfuridi sau canaliei Catavencu. Personajul intareste semnificatia piesei, prin generalizare si ingrosare a trasaturilor, candidatul trimis de la centru fiind “mai prost ca Farfuridi si mai canalie decat Catavencu”.   In opinia mea  , această operă aparţine genului dramatic deoarece într-o creaţie aparţinând acestui gen apare structurarea în acte şi scene , predomină dialogul şi monologul dramatic , apare descrierea în indicaţiile scenice şi de decor , spre exemplu "TIPĂTESCU (terminînd de citit o frază din jurnal)" , apare dramaturgul , avem la începutul operei o listă cu numele personajelor , putem povesti cu momentele subiectului , iar la începutul fiecărei replici apare numele personajului , urmat de două puncte , "PRISTANDA : ".   SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Redactati un eseu structurat, de maximum doua pagini, in care sa prezentati importanta colaborarii gradinitei cu ceilalti factori educationali. In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte: - prezentarea importantei colaborarii dintre gradinita si ceilalti factori educationali; - indicarea a trei tipuri de activitati care sa reflecte colaborarea gradinitei cu ceilalti factori educationali; - descrierea unuia dintre cele trei tipuri de activitati indicate mai sus.   Conceptul de parteneriat (provenit din engl.partnership), in sens etimologic desemneaza relatiile stabilite intre asociati din institutii diferite. Termenul parteneriat se bazeaza pe premisa ca partenerii au un fundament comun de actiune si un principiu al reciprocitatii, ceea ce le permite sa-si uneasca eforturile spre atingerea unui tel comun. Colaborarea partenerilor implicati in educatie presupune construirea unei relatii cladite pe unificarea unui sistem de valori si cerinte adresate copilului. Conceptul de parteneriat  educational constituie o atitudine in campul educational, si presupune colaborare, cooperare, comunicare eficienta, acces egal, acceptarea diferentelor si interactiuni indreptate in scopul optimizarii rezultatelor educatiei.      Parteneriatul gradinita  – familie poate lua forma unor servicii dezvoltate de catre gradinita si de care familiile copiilor sa beneficieze. Acestea pot fi organizate exclusiv de catre gradinita sau in parteneriat cu alte organizatii/institutii. Aceste servicii pot fi: centre de consiliere, centre de sanatate, de practicare a diverselor sporturi, centre pentru supravegherea copiilor la teme dupa orele de curs (after-school) care pot avea si alte servicii incluse: predarea limbilor straine, sport, miniexcursii, teatre, spectacole, vizite in diverse locuri etc.; centre de  voluntariat; cluburi; cantine; seminternate etc. Oferta de servicii pentru familii prin intermediul gradinitei  reprezinta o strategie de intarire a relatiilor gradinita- familie. Parintii capata incredere in gradinita, institutie care devine mai transparenta si mai apropiata de nevoile comunitatii. Un punct castigat este coerenta serviciilor, parintii nu mai sunt nevoiti sa caute prin mijloace proprii sa beneficieze de diverse servicii, ei le gasesc in gradinita. Gradinita ca furnizor de servicii complexe va face trecerea de la educatia institutionala, cu accent pe institutie (care are un program, curriculum la care elevii trebuie sa se adapteze) la scoala centrata pe elev. In comunitate, Politia reprezinta o institutie de referinta pentru locuitorii sai. Rolurile Politiei in domeniul educational pot fi impartite in doua mari categorii: -           preventive; -           de interventie in situatii speciale. Parteneriatul dintre scoala/gradinita si politie are la baza indeplinirea obiectivelor comune. In comunitati, intalnim practici ale parteneriatului diferite de la o scoala la alta. In esenta, domeniile in care intalnim parteneriatul scoala – politie sunt urmatoarele: -           Asigurarea integritatii personale a elevilor, cadrelor didactice, a locuitorilor comunitatii in general; Violenta in familie, stradala, in cadrul scolii;Educatia rutiera; Prevenirea exploatarii prin munca a copiilor; Promovarea respectului fata de lege; Promovarea drepturilor omului si ale copilului; Promovarea unui comportamnet civilizat in societate si pe ale comunitatii, etc. La nivelul comunitatilor locale, un rol important il au unitatile sanitare. Scolile/gradinitele pot desfasura parteneriate impreuna cu acestea in vederea asigurarii sanatatii mentale si fizice a copiilor si a familiilor acestora. Parteneriatul scoala/gradinita – unitati sanitare   Rolul unitatilor sanitare este in principal acela de asigura sanatatea populatiei. Fiecare tip de unitate sanitara are insa responsabilitati diferite. Cel mai important rol educativ il au medicii de familie si cabinetele medicale scolare. Medicul de familie este acela care, cunoaste pacientul in complexitatea sa, cunoaste familia de provenienta, eventualele probleme genetice, evolutia fizica si psihica a copilui. Acesta poate recomanda familiei si copilului un anumit tip de activitati, sau pot informa asupra activitatilor nerecomandate (ex. activitate sportiva), poate informa, respectand confidentilitatea datelor si drepturile pacientului, cadrele didactice despre problemele copiilor.    Activitati educative si de preventie pot fi desfasurate in unitatile sanitare, in cabinetele medicale dar si in scoli sau in alte medii nonformale. In toate informatiile si serviciile oferite copiilor trebuie sa se tina seama de varsta copiilor, de nivelul acestora de intelelegere, de nivelul cunostintelor acestora. Temele care pot fi abordate in programele educative pot fi multiple: -           igiena personala, a locuintei, a spatiului scolii, a mediului inconjurator; -           acordarea de prim ajutor in cazuri de urgenta; -           educatia pentru prevenirea imbolnavirilor si a accidentelor; -           educatia pentru practicarea sporturilor; -           educatia pentru organizarea timpului liber Biserica si religia au rol important in formare competentelor si atitudinilor moral – sociale ale copiilor. Acestea promoveaza valori precum: binele, responsabilitatea fata de ei si fata de altii, toleranta, diversitatea si acceptarea sa, respectarea drepturilor omului, umanismul, solidaritatea, libertatea, promovarea bogatiei si identitatii spirituale, binele comun, etc. Cele mai frecvente manifestari ale parteneriatului le intalnim in: -           organizarea unor manifestari cultural artistice comune   -           participarea reprezentantilor bisericii la manifestari organizate de catre scoala: deschiderea/inchiderea anului scolar, sfintirea lacasului scolii, lectorate cu parintii, intalniri ale reprezentantilor bisericii cu elevii; -           organizarea de excursii, pelerinaje la diverse asezaminte bisericesti. Activitati care sa reflecte colaborarea gradinitei cu ceilalti factori educationali: - Educatie rutiera - Serbare cu parintii - Participare la slujba de sarbatori   Educatie rutiera – copiii sunt asezati in semicerc si  primesc informatii despre activitatea care urmeaza sa se desfasoare. Este chemat invitatul, un politist din localitate, care urmeaza sa explice copiilor regulile de circulatie pentru pietoni (trebuie sa mearga pe partea dreapta, sa traverseze pe la trecerea de pietoni, sa se asigure inainte sa traverseze, etc.) Educatoarea le arata copiilor imagini si filmulete pentru a le prezenta o conduita corecta ca pietoni. Copiii primesc cartonase cu imagini in care gasesc comportamente corecte si incorecte cu actiunile pietonilor si sunt rugati sa le lipeasca pe cele corecte pe o plansa. La final toate plansele vor fi afisate pe pereti si se discuta cu toata grupa, se fac observatii si se trag conluzii.   SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) 1. Prezentati valoarea educativa a jocului logic la varsta prescolara, avand in vedere urmatoarele repere: - definirea conceptului de joc logic la varsta prescolara;        - descrierea unui joc logic pentru grupa de varsta 3-4 ani, Domeniul Stiinte.   2. a) Definiti conceptul de mijloc de invatamant, ca element component al strategiilor didactice, in educatia timpurie.             b) Prezentati specificul mijloacelor de invatamant utilizate in educatia timpurie, tinand cont de urmatoarele repere: - precizarea a doua mijloace de invatamant;         - descrierea unui mijloc de invatamant care se utilizeaza in educatia timpurie.      Jocul este activitatea de baza in gradinita si cuprinde toate ariile de activitate, realizand procesul de invatare intr-un mod atractiv, antrenant si usor asimilabil de catre copil. Prin caracterul, continutul si structura lor, jocurile sunt foarte numeroase si variate. Jocul logic ca modalitate de educare si instruire intelectuala a prescolarului realizeaza o imbinare optima intre obiectivele urmarite, continutul activitatii si particularitatile psihice ale varstei prescolare prin transpunerea sarcinilor de invatare in joc. Prin jocurile logice se urmareste dezvoltarea gandirii cu operatiile, efectuarea in practica jocului a unor operatii matematice specifice. Se desfascoara cu ajutorul Trusei Dienes, materialul fiind astfel conceput, incat conduce copiii catre o intelegere intuitiva si concreta a matematicii (Aseaza-ma la casuta mea, Ghiceste cine sunt etc.) Exemplu joc: lipeste corect si fii rapid Activitatea se desfasoara cu intreaga grupa, copiii sunt asezati in semicerc, fiecare dintre ei avand pe masa o trusa Dienes si o tablita magnetica. Se reactualizeaza cunostintele copiilor referitoare la atributele pieselor geometrice din trusa Dienes ( forma, marime, culoare, grosime). Se prezinta copiilor tema jocului: pe masa gasiti trusa Dienes cu toate formele geometrice si o tablita magnetica pe care trebuie sa lipiti formele comunicate de mine , dupa ce bat din palme, iar in momentul in care terminati, ridicat tablita in sus pentru a fi cel mai rapid. Se comunica prima sarcina: lipiti toate triunghiurile pe tablita (si bat din palme), copiii arata tablitele, se fac observatii si comentarii. Se comunica a doua sarcina:lipiti toate piesele rosii Se comunica a treia sarcina: lipiti un patrat mic si un patrat mare ................etc. Voi face aprecieri generale si individuale asupra modului cum au  participat si cum s-au comportat la activitate . Le voi pune recompense in  piept cate o figura geometrica din hartie colorata   2.a) Strategia didactica este un sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea unor obiective. Mijloacele de învățământ reprezinta  un ansamblu de instrumente,material,produse,adaptate și selecționate in mod intentional pentru a servi nevoilor organizarii și desfasurarii procesului instructiv-educativ din școala ( I. Cerghit);                                                                                                                                                                               -Mijloacele de învățământ reprezinta  totalitatea materialelor, dispozitivelor și aparatelor, cu ajutorul carora se realizeaza transmiterea și asimilarea informației didactice, inregistrarea și evaluarea rezultatelor obținute' (I. Nicola), in cadrul activitatilor de invatare, pe baza unor strategii didactice stabilite anterior.   Fiecare mijloc de invatamant in parte, poseda anumite virtuti, dar poate fi eficient numai atunci cand este folosit corect in ansamblul strategiei didactice. Exemple :        audio-vizuale: casetofon, calculator,videoproiector, filme didactice, discuri; -teste, fise de lucru , planse,  microscop, jocuri didactice, aparate pentru educatie fizica, instrumente muzicale, plante, etc.   Mijloacele audio-vizuale(filmuletele cu povesti) trezesc interesul si curiozitatea copiilor, imbogatesc viata afectiv-emotionala a acestora. Copiii sunt impresionati si manifesta simpatie fata de personajele pozitive, manifestand ura, dispret sau dezaprobare fata de cele negative. Prin declansarea unor impresii, stari afective, mijloacele de invatamant audio-vizuale indeplinesc functia stimulativa, contribuie la dezvoltarea gustului estetic, la imbogatirea culturii artistice a copiilor.       Mijloacele audio-vizuale(filmuletele stiintifice) au rolul  de a comunica informatii despre obiectele si fenomenele studiate, pot reproduce si transmite intr-o anumita unitate de timp o cantitate sporita de informatie comparativ cu alte mijloace de invatamant. Folosite rational, condenseaza simtitor expunerea, o fac mai atragatoare, dinamica si interesanta.

REZOLVARE SUBIECT DEFINITIVAT EDUCATORI 2018   SUBIECTUL I B. Literatura pentru copii (30 puncte) Redactați un eseu, de 300 - 600 de cuvinte, în care să prezentați tema copilăriei, așa cum este reflectată într-un text liric, inclus în programa de examen. În elaborarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:  - prezentarea viziunii asupra temei copilăriei în textul liric selectat;  - prezentarea a două imagini artistice/idei poetice din textul liric ales, relevante pentru tema copilăriei; - ilustrarea a două elemente de compoziție și de limbaj existente în textul liric selectat, semnificative pentru tema copilăriei (de exemplu: imaginar poetic, titlu, motive literare, figuri de stil, elemente de versificație etc.); - susţinerea unei opinii cu privire la modul în care tema copilăriei se reflectă în textul liric ales.    Textul ales este “Iarna pe ulita” de George Cosbuc               Din varietatea tematica a literaturii pentru copii, copilaria este tema cea mai apropiata de micii cititori, deoarece trateaza problemele variate si preocuparile multiple ale varstei lor.             Copilul ca personaj al unei opere si copilaria ca tema predilecta a scriitorilor nostri isi fac aparitia la inceputul literaturii moderne. Copilul este prezent la inceput in amintirile scriitorilor romani in sec. al XIX-lea. Aceasta tema este ilustrata atat in versuri cat si in proza , scriitorii reusind sa surprinda copilaria, numita si “varsta de aur”, apropiindu-se cu dragoste si intelegere, retraind fiecare clipa alaturi de micuti, creionand fiecare secventa si insufletind-o.              Poetii au fost inspirati de aceasta tema, s-au aplecat cu dragoste asupara ei, realizand un univers cu bogate rezonante afective si morale.             Poeziile despre copilarie au ca tema atat copilaria din trecut, cat si noua copilarie, fericita si fara apasari, din zilele noastre.             Literatura roamna contemporana evoca o noua copilarie fericita reflectata in operele unor mari scriitori: Nina Cassian- “Intre noi copiii”, C.Teodorescu- “Faurari de frumusete”, Victor Tulbure- “Vatra fericirii”, Elena Farago- “Sfatul degetelor”, Tudor Arghezi-“Fa-te, suflete copil”.             Imaginea delicata a sufletului copilului cu multiplele sale manifestari transpare din imaginile plastice si convingatoare ale poeziilor lui George Cosbuc “Iarna pe ulita”, “La oglinda”, unde au coborat culorile , zugravind paradisul miniaturizat al copilariei.             In poezia “Iarna pe ulita” alaturi de tema copilariei, George Cosbuc reda si tema naturii, mult mai dinamica si mai insufletita, ea fiind doar cadrul desfasurarii plenare a vietii copiilor lipsiti de orice grija.             Textul poetic mentionat reflecta viziunea optimista a autorului , aceasta fiind reflectata prin bucuria, incandescenta si atmosfera de basm creata in note vii.             Pe tot parcursul textului se remarca o permanenta miscare, o voiciune si o coordonare in interactiunea copiilor ce animeaza totul in jurul lor, zugravind un tablou din lumina povestilor.             Incipitul surprinde natura static ce este animata inca din a doua strofa de zgomotele micutilor “Dar navalnic voiet vine/De pe drum”. Zapada este prietena copiilor , care nu mai prididesc ( nu se mai opresc) bucurandu-se la sanius, in ciuda norilor care “stau gramada peste sat”, fiind evidentiata ca figura de stil personificarea. Veselia si fericirea acestora se observa in versurile urmatoare, deoarece locul este prielnic pentru sanius “De pe coasta vin tipand/ Si se-mping si sar razand;” , fiind surprinse imagini vizuale si auditive. Se observa enumeratia ce subliniaza trairile copiilor, de exaltare si fericire.             Este asa de multa veselie si animatie la sanius ca se rascolesc si cainii de prin curti, pe la garduri ies femei, din bordeie ies batranii intrebandu-se “Ce-i pe drum atata gura?”. Ne dam seama ca zgomotul infernal este provocat de copiii care se jucau in zapada si se bucurau de venirea iernii, fiind evidentiat de epitetul personificator si comparatia: “gura fac ca roata morii.”. Sentimentul transmis este cel de fericire, bucurie si veselie. De aici reiese imaginea auditiva.             Autorul ne da de inteles ca acei copii erau impartiti in diferite grupuri dupa varsta lor “cei mai mari acum din sfada,/Stau pe-ncaierate pusi” fiind subliniata o imagine vizuala. Aparitia unui baietel “Un copil, al nu stiu cui”, din amizeaza si retine atentia celor din jur, reliefand o serie de imaginia rtistice care insuletesc si contureaza cadrul natural, accentuand sentimentele de bucurie, totodata starnesc rasul prin seriozitatea micutului “Haina-i maturand pamantul”- imagine vizuala, “Cade-n branci si se ridica”- imagine motorie.             Strengari cum sunt, specific varstei, il sicaneaza pe micut. In ajutorul lui sare o baba care venea incet pe strada, ii cearta pe cei mari, dar “multimea navaleste iarasi stol”.             Tematica literara mai sus mentionata si viziunea poetului se reflecta in particularitatile de compozitie si de limbaj ale textului.             Titlul este alcatuit din doua substantive “iarna”, “ulita” si o prepozitie simpla “pe”.             Primul substantiv denumeste un anotimp, iarna, cel mai indragit anotimp  de copii, al doilea substantiv este un regionalism care prezinta si indicile spatial “ulita”. Din punct de vedere conotativ titlul accentueaza sentimentele de bucurie la varsta copilariei si zugraveste un tablou de poveste.             Elementele de versificatie sunt identificate in text: poezia este structurata pe 23 de strofe, a cate 5 versuri, rima este imbratisata, masura este de 3-8 silabe, iar ritmul este trohaic.              In opinia mea, in aceasta poezie, tema literara abordata, copilaria, transmite cele mai frumoase si inaltatoare sentimente: fericirea, exaltarea si bucuria copiilor si ne aminteste fiecaruia de clipele unice din copilarie, prin modul de prezentare a imaginilor artistice si a elementelor de compozitie .       SUBIECTUL al II-lea 1. Prezentati trei etape ale unei activitati de invatare, avand ca forma de realizare jocul didactic, pentru domeniul experiential Limba si comunicare, nivel de studiu: 5-6 ani, in care sa apelati la cunostintele copiilor despre povestiri invatate, tinand cont de urmatoarele repere: - mentionarea a trei dintre etapele activitatii precizate; - descrierea continuturilor etapelor mentionate.   Rezolvare: Etapele alese pentru activitatea de invatare : -captarea atentiei( la prescolari capata un loc important ) -reactualizarea cunostintelor -fixarea  cunostintelor   Pentru realizarea activitatii de invatare copiii vor fi asezati in semicerc, in jurul proiectiei unui videoproiectot . Captarea atentiei o voi face cu ajutorul unei ghicitori, le arat coiilor pe videoproiector niste imagini reperzentative dintr-o poveste , iar ei trebuie sa ghiceasca povestea, “Scufita Rosie”.(pot sa povestesc si ce imagini le arat) Pentru reactualizarea cunostintelor copiii vor primi cartonase cu personajele din povesta “Scufita Rosie”, pe care trebuie sa le recunoasca, vor primi si imagini cu scene din poveste , pe care trebuie sa le povesteasca (aici dam si cateva exemple). Pentru fixarea cunostintelor le voi comunica copiilor ca o sa jucam un joc numit “recunoaste personajul sau  obiectul”, in care ei trebuie sa mimeze un personaj sau un lucru folosit de personaje(ex: lupul, vanatorul, bunica, pusca etc.), iar colegii trebuie sa-l ghiceasca. Le comunic regulile jocului: trebuie sa extraga un cartonas din cele oferite de mine , in care gasesc personaje sau obiecte din poveste; trebuie sa mimeze ce vad in imagini pentru a ghici colegii din clasa; nu au voie sa vorbeasca sau sa indice lucruri din sala de clasa, trebuie sa mimeze doar  un personaj sau un obiect din povestea “Scufita rosie”; copilul care ghiceste ce s-a mimat este castigaturul rundei si este invitat sa mimeze urmatorul personaj sau obiect, etc.) Pentru intelegerea jocului aleg un personaj pe care o sa-l mimez in fata grupei si le cer copiilor  sa-l ghiceasca. Dupa ce ma asigur ca au inteles regulile jocului si cum se mimeaza, rog un copil sa extraga primul cartonas. Jocul continua pana la terminarea cartonaselor. La sfarsitul activitatii  se fac observatii, se trag concluzii si se fac aprecieri generale si individuale.   2. Realizati un eseu argumentativ, de 300-600 de cuvinte, avand ca tema rolul jocului motric in dezvoltarea psiho-motrica a prescolarilor.   In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:  - prezentarea valentelor formative ale jocului motric, din perspectiva dezvoltarii psiho-motrice a prescolarilor;  - exprimarea unui punct de vedere argumentat, cu privire la rolul jocului motric in dezvoltarea psiho-motrica a prescolarilor.       In conceptia piagetiana , jocul de miscare reprezinta punctul de start al procesului de socializare progresiva a copilului. Debutand pe parcursul stadiului gandirii preoperatorii, jocul de miscare cu reguli faciliteaza depasirea egocentrismului initial al copilului si-l obisnuieste pe acesta cu activitatile de grup prin respectarea unor norme comune de conduita. Jocul de miscare este un exercitiu fizic si un mijloc principal de dezvoltare armonioasa a copilului de varsta prescolara, este o actiune preponderent corporala, efectuata sistematic si constient in vederea perfectionarii dezvoltarii fizice si a capacitatilor motrice. Jocul este un mijloc ideal de educatie si satisface in cel mai inalt grad  nevoia de miscare si de actiune. Prin joc copilul isi satisface imediat, dupa posibilitati, propriile dorinte, actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o creeaza singur.   Prin joc se dezvolta activitatea voluntara, isi dezvolta insusirile vointei: rabdare, perseverenta, stapanire de sine. Tot in joc sunt modelate insusirile si trasaturile de personalitate: respectul fata de ceilalti, responsabilitatea, cinstea, curajul, corectitudinea etc. Jocurile de miscare utilizate in activitatea de educatie fizica au continuturi si orientari multiple si imbraca forme de organizare si desfasurare foarte variate. Numite si dinamice, jocurile de miscare se clasifica dupa deprinderea motrica pe care o formeaza: mers, alergare, saritura, aruncare si prindere, echilibru, catarare-coborare, tractiuni, impingeri si transport de greutati. Ele au urmatoarele valente formative: -permit manifestarea complexa si favorizeaza dezvoltarea simultana a deprinderilor motrice de baza; -dezvolta spiritul de  colaborare, cooperare cu colegii de joaca, armonizarea intereselor, asumarea unor responsabilitati; -dezvolta emotiile si sentimentele, starile afective traite si alte procese psihice; -impun colectivului respectarea disciplinei, a regulilor de intrecere; -permit manifestarea initiativei, independentei in actiune, a spiritului de observatie; -educa competitivitatea.   Sistemul de deprinderi motrice format la această varstă creste posibilitatea de integrare a copilului intr-o  gama variata de activitati, îi faciliteaza interrelatia cu mediul natural, cu adultii şi cu ceilalti copii, il fereste de “incidente” si “accidente”, sporindu-i increderea in propriile forte.   Explicarea si demonstrarea jocului Explicarea trebuie sa fie clara, succinta, facuta pe un ton potrivit, sa fie accesibila, evitandu-se deplasarile celui care explica. Se va spune: denumirea jocului, continutul, pe scurt, principalele reguli, precizari cu privire la stabilirea invingatorului, urmarirea fiecarui participant, comenzile pentru incepere, desfasurare si final. Explicatia va fi insotita de demonstratie. In timpul explicatiei si demonstratiei, grupa va fi astfel asezata, incat sa poata urmari demonstratia. Pentru a vedea gradul de intelegere a regulilor, educatoarea poate intreba cativa copii, sau le poate cere sa efectueze o parte din actiuni ( jocul de proba). Desfasurarea jocului incepe la un anumit semnal dat de educatoare, dupa ce aceasta s-a convins ca toti copiii sunt pe locurile lor si au inteles jocul. In continuare va urmari desfasurarea jocului, avand grija sa fie respectate regulile acestuia, stimuland spiritul de initiativa, atentionand pe cei care incearca sa incalce regulile.   Terminarea jocului se face prin anuntarea incheierii acestuia, prin aprecieri generale si individuale si  comunicand rezultatul intrecerii, in cazul in care jocul s-a desfasurat sub forma de concurs. Stabilirea rezultatului trebuie facuta obiectiv, evitandu-se aprecierile care ar putea descurajape cei invinsi. (asta este obtional, trebuie sa cunosteti acesti pasi in cazul in care se cere sa realizam o activitate didactica in care sa folosim un joc de miscare) In opinia mea, jocurile motrice sunt cele mai  eficiente modalitati de a educa prescolarul pentru a se dezvolta armonios atat fizic cat si psihic.   In primul rand, miscarea reprezinta un factor important in dezvoltarea copilului. In timp ce se misca castiga experienta, se dezvolta sistemul muscular, scheletul si coordonarea miscarilor si abilitatilor fizice. Datorita exercitiilor fizice creste schimbul de substante in organism, metabolimul se intensifica, asimilarea hranei se imbunatateste. Activitatea plamanilor si a inimii este influentata favorabil, asadar respiratia devine mai ampla.   In al doilea rand, jocul este modalitatea fireasca de manifestare a copilului.  Copiii  se joaca pentru ca se simt bine. Acest lucru este important pentru    dezvoltarea lor cognitiva , pregatindu-i si pentru  rezolvarea altor  sarcini pe care le rezerva viata. Abilitatile de viata, optim dezvoltate, permit unei persoane sa-si dezvolte potentialul la nivel maxim, sa se cunoasca pe sine, sa faca fata cu succes provocarilor, sa poata gestiona eficient situatii de orice natura. In concluzie, jocurile motrice sunt complemetare si la fel de importante ca oricare alt joc sau activitate de didactica in dezvoltarea armonioasa a prescolarului. Invatarea deprinderilor motrice si aplicarea lor in forme complexe atrage o ampla participare psihica a copilului conducand la educarea unor trasaturi si calitati, care se pot transforma in caracteristici stabilite pe toata durata vietii.

Rezolvare subiecte educatori 2013 Subiectul I Pentru realizarea celor doua obiective am ales  tema “Craciunul” , iar ca metode povestirea si turul galeriei. Povestirea este o metoda de învatamant ce poate fi folosita cu foarte mare succes in invatamantul prescolar si care consta în expunerea orala, vie, plastica, sub forma de naratiune sau descriere prin intermediul careia sunt infatisate fapte, evenimente, intamplari indepartate în spatiu si timp, fenomene ale naturii etc. pe care copiii nu le pot cunoaste altfel. Scopul folosirii acestei metode consta în asigurarea unui bagaj de imagini intuitive, reprezentari care pot ajuta la anumite generalizari. Faptele,iantamplarile alese în acest sens trebuie să fie edificatoare, cu profunde semnificatii, iar limbajul expresiv sa contribuie la trezirea de emotii, sentimente, sa le dezvolte imaginatia, creativitatea.   Povestirea o voi folosi pentru a le prezenta copiilor informatiile despre obiceiurile si traditiile de Craciun sub forma de poveste in jurul bradului pe baza unor imagini cu anotimpul iarna, cu nasterea Domnului, cu bradul impodobit, cu Mos Craciun si cu colindatori, astefl copiii reusind sa inteleaga mai usor textul care li se povesteste (prin crearea unei atmosferi de poveste). Metoda turul galeriei o voi folosi in a doua etapa a lectie, pentru a lucre in grupe si pentru a lua parte la activitati de joc, fiecare grupa avand un nume specific sarbatorii (bradutul alb, bradutul verde, bradutul auriu etc.) si aceasi plansa de realizat, care la sfarsit va fi expusa pe pereti ca intr-o galerie de arta, pentru a fi prezentata si comentata de copii in timp ce se plimba prin fata lor.   In prima etapa a lectiei, povestirea se va realiza  frontal,deoarece  aceasta forma presupune   relatia educatoarei cu intreaga grupa de copii,lucrandu-se in acelasi timp cu toti copii, astfel avand toti acces la aceleasi informatii sub indrumarea si dirijarea acesteia pe tot parcursul prezentari obiceiurilor si traditiilor de Craciun.Alt avantaj consta în faptul ca, din punct de vedere intelectual, se realizeaza o omogenitate a grupei, cu care se lucreaza, deci continutul si metodele vor fi adecvate particularitatilor tuturor copiilor din grupa.   Cea de-a doua activitate se va realizea pe grupe. Se vor forma grupe de cate 5 copii pentru a colabora la realizarea  unei planse cu imagini specifice de craciun. Aceasta forma de organizare are mai multe avantaje: pune  copiii in situatii concrete de munca in echipa, dezvolta abilitatea copiilor de a coopera cu colegii in realizarea mai rapida a sarcilor de lucru ,pot invata unii de la altii, dezvolta abilitatea de a comunica si de a se integra in grupa.    Mijloacele folosite pentru realizarea povestirii in prima etapa sunt imagini de iarna, pentru a identifica anotimul in care se sarbatoreste Craciunul, imagini cu nasterea Domnului pt a constientiza ce se sarbatoreste, imagini cu bradul impodobit, colindatori si Mos Craciun pentru a afla care sunt obiceiurile si traditiile de Craciun.Pentru activitatea pe grupe se va folosi o plansa sub forma de brad in care copiii vor lipi imaginile representative pentru aceasta sarbatoare, alese dint-o multime cu imagini representative si pentru alte sarbatori(Paste, Martisor etc.) cu scopul de  a constientiza care sunt imaginile, obiceiurile si traditiile specifice aceastei sarbatori si pentru a realiza un bradut impodobit cu aceste imagini.   Pentru realizarea activitatii, intreaga clasa va fi impodobita specific  acestei sarbatori, in clasa se va afla si un bard de Craciun in jurul caruia se vor aseza toti copiii pentru a le fi prezentate informatiile referitoare la tema, cu scopul de a le insufla spiritual sarbatorilor si atmosfera de poveste cu ajutorul metodei ‘povestirea’. In urmatoarea etapa a lectiei, copiii vor trece la cate un atelier de lucru , unde vor lucra pe grupe petru impodobirea unei planse taiata sub forma de brad, cu imagini reprezentative pentru aceasta sarbatoare, la final, copiii isi vor expune lucrarile pe pereti pt a fi admirate si comentate de colegi, pentru a se trage concluzii si pentru a se face lamuriri cu privire la alegerea imaginilor corecte, doar celor specific Craciunului. Argumetarea unui punct de vedere referitor la o afirmatie din curriculul pt invatamant prescolar: se exprima parearea, adica suntem de acord cu afirmatia conforma careia………, in primul rand pt ca(un argument) …….si in al doi-lea rant pt ca………(argument 2), iar la final o concluzie.   Subiectul II    Activitatea de invatare face parte din DLC, activitate de educare a limbajului, care se va face pe baza imaginilor cu fructe si lugume, pronuntand corect cuvintele si distingand sunetele ce le compun. Forma de evaluare adecvata pentru secventa data este evaluarea continua, iar functia ei principal este cea de ameliorare si reglare a procesului instructiv-educativ.   Metoda de evaluare potrivita pentru secventa data, tinand cont de comportamentele vizata,  este cea scrisa. Evaluarea scrisa apeleaza la suporturi concretizate în fise de munca independenta. Functia principală a evaluarii prin probe scrise   este aceea de a oferi educatoarei  informatii privind calitatea activitatii realizate si efectele acesteia exprimate în nivelul de pregatire al copiilor. Ea semnaleaza situatiile în care unii copii nu au dobandit capacitatile, subcapacitatile, abilitatile etc. preconizate la un nivel corespunzator si, in consecinta, este necesara aplicarea unor masuri recuperatorii. Ca avantaje majore: permite raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare; permite examinarea unui număr mai mare de copii pe unitatea de timp;face posibila compararea rezultatelor, data fiind identitatea temei pentru toti copii;    Dezavantaje majore: Implică un feedback mai slab, eventualele erori sau raspunsuri incomplete neputand fi operativ eliminate/corectate prin interventia educatoarei;nu este posibila orientarea/ ghidarea copiilor prin intrebari suplimentare catre un raspuns corect si complet;   O metoda alternative de evaluare care poate fi  folosita la prescolari, este metoda RAI( Raspunde-Arunca-Interogheaz), care presupune ca prescolarii sa se evalueze intre ei prin intermediul unui joc, ajutati de o minge.Copiii arunca o minge de la unul la altul cu scopul de a se interoga intre ei, iar cei care nu stiu raspunsul la o intrebare, sunt eliminati din joc, revenindu-i celui care a intrebat sarcina de a raspunde .Jocul poate continua pana sunt eliminati toti copiii sau pana se termina intrebarile.   O prima diferenta intre evaluarea traditionala si cea alternative, este aceea ca una este facuta de educatoare , iar cea lalta este facuta de copii. Un avantaj al metodei este acela ca este perceputa de copii ca un joc, spre deosebire de cea traditional, unde copiii simt ca este vorba de evaluare, un alt avantaj ar fi ca erorile se pot corecta pe loc, fiind vorba de o evaluare orala, spre deosebire de cea scrisa. Copiii sunt responsabilizati, deoarece au rolul de a alege singuri intrebarile, spre deosebire de evaluarea traditional scrisa. Dar si aceasta are o multime de avantaje in compartie cu cea alternative: intrebarile au acelasi grad de dificultate si sunt formulate corect si corespunzator cu tema data, fiind formulate de educatoare, sunt avantajati copiii emotive care se exprima mai greu in public, spre deosebire de metoda RAI care presupune o evaluare orala. Instrumentul de evaluare este testul scris, copiii primind fiecare o fisa cu imagini in care sunt legume si fructe si  sarcinile de lucru pe care le va citi educatoarea. Exemple de itemi : Din ce sunete este format cuvantul ilustrat in imagine ?(cirese , visine .) Traseaza linii  de la sunetul ‘m’ la fructele din imagini care incep cu acest sunet.(mar, para) Incercuieste  sunetul initial al cuvantului din imagine (nuca / alune) Subliniaza cu o linie   sunetul final al cuvantului din imagine? (rosie / ardei) Marcheaza sunetul interior al cuvantului din imagine ( cartof / morcov)        

Educatori –Rezolvare  subiecte 2012 Subiectul I Obiective de referinta Sugestii de continut -sa participle la activitatile de grup, inclusive la activitati de joc, atat in calitate de vorbitor, cat si in calitate de auditor; -sa recepteze un text care i se citeste ori i se povesteste, intelegand in mod intuitive caracteristicile expresive  si estetice ale acestuia -reguli si comportamente; -comunitate/individ.   Activitatea aleasa pentru tema “Reguli si comportamente in gradinita” este  o activitate de educare a limbajului si face parte din DLC. Se prezinta copiilor o plansa cu imagini, pe baza careia le explica despre regulile si comportamentele din gradinita fata de educatoare si  fata de colegi.Reguli si comportamente corecte : sa salute educatoarea si colegii, sa ridice mana inainte sa vorbeasca, sa se joace cu toti copii, sa stranga jucariile de la locul de joaca, sa imparta jucariile, sa se spele pe maini inainte sa manance, sa spuna multumesc cand primesc ceva.Reguli si comportamente incorecte: sa isi loveasca colegii, sa imprumute ceva fara sa ceara voie, sa manance fara sa se spele pe maini, sa nu imparta jucarii etc.In a doua etapa , copiii sunt impartiti in doua grupe pentru a juca “Asa da” , “Asa nu” . Ambele grupe vor primi acelasi set de imagini, cu coportamente corecte si incorecte in gradinita, grupa “Asa da” –va trebuie sa le selecteze si sa le lipeasca pe plansa, doar pe cele corecte, iar grupa “Asa nu” –pe cele incorecte, iar la sfarsitul ativitatii, cele 2 grupe isi vor afisa plansele pe pereti, pentru a se prezenta si comenta alegerile facuta , dar si pentru a se evalua grupele intre ele prin comparatie.(descrierea activitatii) In activitatea aleasa urmaresc sa inteleaga  comportamentele si  regulile de baza  din gradinita si sa deosebeasca comportamentele si regurlile corecte fata de cele  incorecte.(obiectivele operationale) Pentru momentul in care le explic copiilor despre regulile si comortamentele din gradinita, am ales activitatea  frontala, cu toata grupa de copii, pentru a avea un mai bun control asupara informatiilor transmise si receptate de copii,pentru durata de timp mai scurta in transmiterea informatiilor si pentru a lua parte  intreaga grupa la activitate, avand toti in acelasi timp acces la informatiile transmise, iar pentru momentul in care au de realizat sarcina de lucru, plansa cu imagini, am ales forma de organizare pe grupe, cu scopul de a lucra in echipa pentru  atingerea obiectivului mai rapid,  de a lua parte la joc , pentru a dezvolta spiritual de cooperare si pentru a-si prezenta si argumenta alegeriile facute fata de cealalta grupa.(cele 2 forme de organizare cu justificare pt dezvoltarea obiectiveleor ) Pentru realizarea primului obiectiv, am ales explicatia ca metoda de baza, deoarece fiind o metoda expozitiva, are avantajul de a usura transimitrea unui volum mare de informatii si explicatii pe baza comportamentelor si regulilor din gradinita,constand in expunerea imaginilor si explicarea lor cu argumente rationale.  Deoarece explicatia se realizeaza dintr-un singur sens, dinspre educator spre copii, asigura desfasurarea procesului de instruire conform planificarii, educatoarea avand rolul de conducator in dirijarea invatarii. Pentru realizarea celui de-al doilea obiectiv am ales metoda turul galeriei , pe care am integrat-o in jocul “Asa da”/”Asa nu”. Deoarece specificul metodei presune lucrul pe grupe, am impartit intreaga grupa in alte doua grupe , cu scopul  de a separa cele doua tipuri de comportamente si reguli, o grupa avand de selectat comportamentele si relulile corecte si celalata pe cele gresite. Aceasta metoda mai presupune si expunerea lucrarilor finale pe pereti  si vizitarea lor ca intr-o galerie de arta, cu scopul de a se autoevalua fiecare grupa prin comparatie cu rezultatele celeilate grupe, in acest caz , cele doua grupe isi vor da seama ca au gresit  daca unele imagini se gasesc pe plansele ambelor grupe, urmand a fi rezolvata si clarificata problema.(prezentarea eficientei metodelor) Argumentarea unui punct de vedere...(Exprimare punct de vedere, argument 1, argument2, cocluzie) Parerea mea e conform celor spuse in citatul mentionat si anume ca educatia timpurie are efect pozitiv asupra abilitatilor copilului si asupra viitoarei cariere scolare, în sensul că acestia progreseaza in plan intelectual, dezvolta atitudini pozitive fata de invatare, precum si capacitatea de a depune în viitor un efort real in scoala. S-a dovedit că acei copii ce frecventeaza gradiniţa isi formează limbajul si creativitatea in activitătile DLC, isi formeaza deprinderi de comportament care duc la socializare si dezvoltarea intelectului, îşi însusesc limbaj adecvat activităţilor specifice. Acestea fiind atinse duc la atitudini pozitive fata de invatare datorita rezultatelor vizibile a activitatilor desfasurate in gradinita. Ele se ating cu eforturi mici  depuse la început ca mai apoi să devina mari si sa duca la disciplina ce îi vor ajuta la eforturile depuse în scoala pe viitor.   Subiectul II   Obiective de referinta Sugestii de continut -sa-si imbogateasca experienta senzoriala , ca baza a cunostintelor matematice referitoare la recunoasterea , denumirea obiectivelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/multimi, pe baza insusiri comune(forma, marime, culoare) luate in considerare separat sau mai multe simultan. -diferentieri  ale obiectelor dupa forma, marime(3-5 dimensiuni), culaore(3-5), lungime, latime(3-5) -forme geometrice : patrat, triunghi, dreptunghi, romb   Activitatea de invatare aleasa pentru tema ‚Forme geometrice’ este o activitate pe domenii experentiale(activitati matematice) din Domeniul Stiinte , care presupune recunosterea si clasificarea obiectelor dupa forma , marime si culoare.Pentru realizarea acesteia, copiii primesc  intr-un sac mai multe forme geometrice(patrat, triunghi, dreptunghi si romb) de diverse culori si marimi si sunt rugati sa  extraga una cate una din sac , s-o recunoasca/denumeasca si s-o aseze in multimea potrivita(intr-un cosulet)   mai intai dupa  forma , apoi dupa culoare si mai apoi dupa marime. -Obiective operationale ale acestei activitati sunt: sa recunoasca(denumirea) formelor  geometrice si sa clasifice obiectele  in functie de  forma , marime si culoare. Forma de evaluare potrivita este evaluarea continua (formativă), acel tip de evaluare care se realizează pe tot parcursul unui demers pedagogic,  „este frecventă sub aspect temporal şi are ca finalitate remedierea lacunelor sau erorilor săvârşite de elevi; nu-l judecă şi nu-l clasează pe elev;. Compară performanţa acestuia cu un prag de reuşită stabilit dinainte“ (Bloom; G. Meyer ). Aceasta forma de evaluare se poate face atat  cu metode traditionale(orala, scrisa,prectica) , cat si cu cele alternative/complementare(portofoliul, investigatia, 3-2-1, metoda RAI etc.) , utilizant instrumentele de evaluare specifice  fiecareia(testul scris, oral, practic, portofoliul etc). Are funcții de constatare a rezultatelor și de sprijinire continuă a elevilor” (I.T.Radu),de feed-back, dar si de corectare a greșelilor și ameliorare și reglare a procesului. Ca avantaje se pot aminti faptul ca aceasta creează lumină asupra procesului desfășurat în clasă fiind centrată pe intervenția educatoarei către prescolari , indreptarea imediata a greselilor, oferă un feed-back rapid, reglând din mers procesul,este orientată spre ajutorul pedagogic imediat, oferă posibilitatea tratării diferențiate (I. Cerghit),dezvoltă capacitatea de autoevaluare la copii, reduce timpul destinat actelor evaluative ample, sporindu-l pe cel destinat învățării;sesizează punctele critice în învățare.  Metoda de evaluare adecvata activitatii de invatare de mai sus, este evaluarea orala. Pentru realizarea ei , fiecare copil primeste un saculet cu mai multe forme geometrice de diverse culori si marimi.Acestia sunt rugati sa extraga cate o forma geometrica si s-o denumeasca prin sondaj iar apoi s-o puna in multima potrivita, mai intai dupa forma, apoi dupa marime si apoi dupa culoare. Intrebarile care vor si adresate copiilor: Cum se numeste forma pe care ai extras-o? aseaz-o in multimea potrivita ei. Se reia obiect cu obiect si se intreaba ce culoare are forma figurii tale? Aseaz-o in multimea corespunzatoare ei. Formele date copiilor sunt de 3 marimi ( mici, mari si medii). Se reia fiecare forma in parte si se intreaba ce dimensiune are, apoi sunt rugati sa le grupeze  in funcie de marimea lor.Educatoarea mai poate indica cate o forma geometrica la intamplare, iar copiii sunt rugati sa-l numeasca sau sa-l identifice in multime. Potrivit specialiştilor, un test bun nu urmăreşte doar verificarea informaţiilor acumulate de prescolari , ci şi capacitatea acestora de a arăta ce ştiu să facă cu ce au învăţat.După modul de manifestare a comportamentului elevului, testele pot avea următoarele forme: orale,scrise,practice. După momentul administrării testului:teste iniţiale, administrate la începutul unei perioade de formare a preşcolarului; teste de progres, administrate pe parcursul perioadei de formare si teste finale. Instrumentul de evaluare folosit pentru activitatea de mai sus este testul oral, un instrument traditional, care este folosit frecvent in evaluarea prescolarilor. Acesta se poate folosi si este recomandat sa se utilizeze pentru orice forma de evaluare si presupune o serie de avantaje, ajuta educatoarea sa corecteze pe loc greselile facute de copii, ii poate examina si din alte aspecte, nu doar din punct de vedere al informatiilor detinute, se pot observa comportamentul si atitudinea copilulu fata de activitatea desfasurata si tema propusa, modalitatea de a raspunde, implicarea lui in procesul de evaluare, un alt avantaj ar fi faptul ca educatoarea il poate sprijini si ajuta in exprimarea raspunsului , spre deosebire de testul scris. Ca si dejavantaje se pot aminti:necesita mult timp pentru a fi aplicat, copiii se pot inspira din raspunsurile celorlalti sau pot fi inhibati de colegi sau educatoare atunci cand raspund.Ca orice instrument de evaluare, are o serie de avantaje si dejavantaje, dar nu poate fi exclus sub nicio forma din procesul de evaluare al prescolarilor, ci combinat cu celelalte instrumente traditionale si alternative.  

EDUCATORI  - REZOLVARE SUBIECT MODEL 2015 SUBIECTUL I A. LIMBA ROMANA 1. - suverani, crai, monarhi    -sa (te) sperii, sa (te) ingrozesc, sa (te ) infricosez 2. Cratima s-a folosit pentru elidarea vocalei î si pronuntarea intr-o silaba a doua cuvinte diferite (conjunctia  ‘să’ si pronumele personal ‘ îi‘) 3. lumea - substantiv comun ;  noastra – adjectiv pronominal posesiv;  venira – verb predicativ 4. au venit – predicat verbal; si-n tara – complement circumstantial de loc 5. Pamanturilor noastre le ducem dorul . 6. Ei nu puteau sa mai rabde .  M-ai rabdat destul. Ai sai nu au vrut sa auda nici o scuza . Te rog frumos sa-i duci placinte prietenei tale .   B. LITERATURA ROMANA  Scrieți un eseu, de 2-3 pagini, în care să argumentaţi apartenenţa unui text poetic eminescian la romantism.   Criticul Titu Maiorescu, în articolul „Direcţia nouă în poezia şi proza română”, din 1872, nota: „Cu totul osebit în felul său, om al timpului modern, deocamdată blazat în cuget, iubitor de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile uitate, până acum aşa de puţin format, încât ne vine greu să-l cităm imediat după Alecsandri, dar în fine, poet, poet în toată puterea cuvântului, este d. Mihai Eminescu.” Poemul “Luceafarul” se încadrează în curentul literar romantism, două dintre trăsăturile specifice fiind: folosirea antitezei şi utilizarea ca sursă de inspiraţie a folclorului.             Antiteza, procedeu artistic dominant în acest poem, se evidenţiază încă din prima parte a poemului, prin opoziţia dintre lumea pământească, a fetei de împărat: „Din umbra falnicelor bolţi”, „Spre umbra vechiului castel” şi lumea nepământească, a Luceafărului: „Colo-n palate de mărgean”, „Eu sunt luceafărul de sus”. Antiteza se realizează şi la nivelul descrierii tânărului Cătălin, în raport cu Luceafărul. Înfăţişarea umană a primului: „Cu obrăjei ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina”, este în contrast evident cu cea non-umană a celui de-al doilea: „Din negru giulgi se desfăşor/ Marmoreele braţe”, „Şi palid e la faţă”, „Iar umbra feţei străvezii/ E albă ca de ceară”. Conturarea cadrului pământesc, în care Cătălin şi Cătălina îşi împlinesc dragostea: „Sub şirul lung de mândri tei”, „Miroase florile de tei” se face în contrast cu lumea cerească, în care este evidenţiat zborul Luceafărului: „Un cer de stele dedesubt/Deasupră-i cer de stele”, „Şi din a chaosului văi/.../Vedea ca-n ziua cea dentâi/ Cum izvorau lumine”. De asemenea, prin utilizarea pronumelor personale „ei” şi „noi”, se subliniază  în poem antiteza dintre fiinţele umane, muritoare, a căror viaţă este limitată, fiind pusă sub semnul destinului şi fiinţele cereşti, nemuritoare: „Ei au doar stele cu noroc/Şi progoniri de soarte”, „Noi nu avem nici timp , nici loc/ Şi nu cunoaştem moarte”.   O altă trăsătură care evidenţiază apartenenţa poemului la romantism este utilizarea ca sursă de inspiraţie a folclorului. Mihai Eminescu a avut ca sursă de inspiraţie basmele româneşti “Fata din grădina de aur” şi ”Miron si frumoasa fără corp”, pentru a crea în “Luceafărul” atmosfera specifică basmelor, încă din incipit: “A fost odată ca-n poveşti/ A fost ca niciodată.”, dar şi pentru a prezenta iubirea imposibilă dintre două fiinţe aparţinând unor lumi diferite. De asemenea, s-a inspirat din mitul românesc al Zburătorului, pentru a descrie elementele spaţiale care definesc lumea terestră în care fata de împărat îşi desfăşoară existenţa: “Din umbra negrului castel”, dar şi una din întrupările Luceafărului: “Pe negre viţele-i de păr”. Mitul Zburătorului apare în poem ca simbol al visării, aspiraţiei şi revelaţiei.   Tema poemului este condiţia omului de geniu. Încă din primul tablou această temă este susţinută de sublinierea trăsăturilor Luceafărului, ca fiinţă superioară, dotată cu atribute deosebite. Aspiraţia către înălţimi, căutarea absolutului, dorinţa de cunoaştere, dorinţa de înălţare spirituală, de atingere a unui ideal superior, sunt câteva dintre atributele omului de geniu, reprezentat în poem de către Hyperion. Omul de geniu este construit în text, aşa cum apare şi în viziunea lui Schopenhauer, prin raportare la omul obişnuit. Acesta din urmă este reprezentat în text de fata de împărat, căreia, în ultimele versuri ale operei, Luceafărul îi adresează un firesc reproş: „Ce-ţi pasă ţie, chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul?/ Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece,/ Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece.” Anumite motive poetice prezente în text, specifice romantismului, susţin tema poeziei: motivul luceafărului, al stelelor, al cerului, al lunii, al mării, al visului, al castelului, al fetei de împărat, al Zburătorului, al teiului, al zborului cosmic.   Incipitul reprezintă un element de compoziție al operei, conţinând o formula specifică basmului: “A fost odată ca-n poveşti”, prin intermediul căruia cititorul este avertizat asupra structurii narative a textului, care este considerat un poem epico-liric. Astfel, întâmplările sunt puse sub semnul unui timp nedeterminat („illo tempore”), în care faptele sunt unice şi irepetabile “A fost ca niciodată.”. În aceste condiţii, fata de împărat : „Din rude mari împărăteşti”, va avea atribute unice: „O prea frumoasă fată”, „Şi era una la părinţi”, „Şi luna între stele”. Fata nu este doar frumoasă, ci are atributele perfecţiunii: „Mândră-n toate cele” şi ale purităţii sufleteşti: „Cum e Fecioara între sfinţi”.             Un alt element compozițional  este reprezentat de elementele de opoziţie din text care sunt puse în evidenţă prin antiteza dintre omul comun, obişnuit, reprezentat de către fata de împărat şi omul de geniu, reprezentat de către Luceafăr. Ambele personaje (le putem numi personaje, deoarece textul epico-liric este realizat pe baza liricii personajelor) sunt unice, excepţionale în lumea lor. Fata de împărat este „una la părinţi/Şi mândră-n toate cele/Cum e Fecioara între sfinţi/Şi luna între stele”, iar Luceafărul este unic, prin raportarea sa ca astru ceresc, la celelalte stele, dar şi prin atributele sale, asemănătoare cu cele ale lui Dumnezeu, ca Hyperion: „Noi nu avem nici timp, nici loc/ Şi nu cunoaştem moarte”.             În opoziţie sunt prezentate cele două înfăţişări ale Luceafărului utilizând epitetele care au rolul de a contura portretul fizic: „Părea un tânăr voievod/ Cu păr de aur moale” şi „Pe negre viţele-i de păr/Coroana-i arde pare”; „O, eşti frumos cum numa-n vis/Un înger se arată” Şi „O, eşti frumos cum numa-n vis/Un demon se arată”.   Pentru a scoate în evidență opozitia dintre cele două fiinţe de care fata este atrasă poetul utilizează comparațiile și metaforele creând imagini vizuale: Luceafărul este o fiinţă supranaturală, care are doar înfăţişare umană, dar spirit nepământesc: „Dar ochii mari şi minunaţi/Lucesc adânc himeric”, „Şi palid e la faţă”, „Iar umbra feţei străvezii/E albă ca de ceară”, iar Cătălin este fiinţă pământească: „Cu obrăjei ca doi bujori/De rumeni, bată-i vina”.             Compoziţia poemului include 98 de strofe de tip catren, cu măsura versurilor de 7-8 silabe şi ritm iambic, combinat cu ritm amfibrahic. Textul conţine patru tablouri, construite pe alternanţa a două planuri: terestru-uman şi cosmic-universal, aflate în antiteză.             Viziunea despre lume a autorului este sintetizată prin tema poemului, condiţia omului de geniu şi subliniată în finalul poemului, prin care se descifrează ceea ce Eminescu numea „sensul alegoric” al poveştii: „Aceasta e povestea. Iar înţelesul alegoric ce i l-am dat este că dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte, aici pe pământ, nu e nici capabil de a ferici pe cineva, nici de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc.”             Aşadar, finalul poemului scoate în evidenţă antiteza dintre lumea omului comun, o lume a aspiraţiilor mărunte, o lume supusă destinului, o lume limitată şi cea a omului superior, care aspiră către absolut. În opinia poetului, omul de geniu este conştient de condiţia sa eternă, raportată la cea efemeră a oamenilor obişnuiţi, de care încearcă să se detaşeze cu luciditate: „Ce-ţi pasă ţie chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul/ Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece/ Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece.   SUBIECTUL AL II-LEA Redactați un eseu argumentativ, de 1-2 pagini, în care să prezentați rolul învățării în cadru formal,nonformal şi informal, în învățământul preșcolar. În elaborarea eseului veţi avea în vedere următoarele repere: - prezentarea acțiunii de învățare în cadru formal, nonformal şi informal;                   - evidenţierea modului de extindere a învățării dincolo de cadrul formal;                     - exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind rolul învățării în învățământul preșcolar.            Actiunea de invatare in cadrul formal, nonformal si informal  este omogena jucand un rol impotant in educatia copilului mai ales prescolar . Educatia formala este educatia planificata, institutionalizata incepand cu varste cat mai fragede mai nou datorita societatii care impune sau invita la aceasta. Educatia formala este asigurata de cadre didactice specializate, in cazul prescolaritatii fiind vorba de educatoare cu studii in domeniu si instruite si ca locatie e gradinita cu activitatile ei .   Educatia nonformala  e descrisa sau ajutata de activitatile extracurriculare si de obicei se afla in afara celor doua amintite mai sus. Nu se desfasoara in cadrul scolii dar o completeaza .Prescolarul isi dezvolta cultura si o completeaza prin aceasta. Aceste activitati deschid spiritual elevului, ii deschide noi orizonturi, il modeleaza, il implica si il face sa aiba mai multa incredere in fortele proprii.   Educatia informala reprezinta experientele de invatare si dezvoltare indirect care apar ca urmare a interactiunilor copilului cu diverse medii de comunicare (familie, mass-media, prieteni, comunitate etc). Aceasta dezvolta atitudini, valori, abilitati si cunostinte  uneori prin repetitia in mod automata a activitatilor celor din jur fara a constientiza faptul ca se desfasoara o activitate de invatare .             In acest context in primul rand, trebuie pus accent pe toate aceste tipuri dar cele din afara educatiei formale sunt mai deosebite si dezvolta caracterul punand accent pe personalitatea elevului. Spun acest lucru deoarece intr-un sistem educational aglomerat si structurat pe acumulare de informatii ca al nostru e deosebit de important ca prescolarul sa poata avea acces la informatie si educatie si in afara scolii /gradinitei. Acest lucru presupunand o familie interesata de educatie si gata de a investi timp si bani daca e necesar pentru a implica prescolarul in diverse activitati in care poate fi ajutat, manipulat, educat si chiar provocat sa-si dezvolte abilitatile pe care le are sau sa isi cultive altele in vederea formarii unei persoane cultivate, educate. Scoala cu activitatile propuse, nu ofera tot  ansamblu de idei preferate sau benefice prescolarului deci activitatile informale si nonformale raman sa adauge, sa ajute si chiar sa perfectioneze ceea ce educatia formala  activeaza.             In al doilea rand, invatamantul prescolar fiind axat pe joc sub toate formele posibile da loc si lasa prescolarului libertatea si senzatia libera de a-si dezvolta armonios activitatile fara a fi perceputa ca activitate de invatare cum de exemplu e la invatamantul primar unde copiii devin constienti de ora /lectie /activitate. De aceea exista libertatea educatorului sa dezvolte si sa atraga copilasii cat mai mult spre educatia din gradinita in sensul ca poate “manipula” ideile astfel incat activitatile de educatie sa fie foarte placute si creative. Educatia in gradinita e foarte importanta deoarece se pun bazele comunicarii, se pun bazele limbajului logic, al elementelor de baza din multe domenii folosite mai tarziu in scoala. E mult mai simplu ca educatia sa aiba pasi mici, repetitivi si de calitate astfel incat trecerea la scoala sa fie naturala. La nivelul I prescolarul e provocat la socializare pe toate aspectele si la nivelul II se pune accent pe pregatirea pentru scoala in sensul de activitati cat mai concrete pentru a ajuta prescolarul sa poata avea disciplina de a sta in banca, pe scaun un timp limitat. De asemenea, se dezvolta limbajul in sensul ca mai tarziu scolarul poate lectura cerinta ideilor in scoala si intelege astfel incat sa poata raspunde corect. Cel mai greu e sa se raporteze la cerinte lungi sau cerinte formulate cu ajutorul cuvintelor de legatura unde au tendinta sa fragmenteze si sa raspunda limitat sau gresit.   In concluzie, educaţia prescolara cu toate cele trei forme ale ei este foarte importanta deoarece are un efect pozitiv asupra abilităţilor copilului si asupra viitoarei sale cariere şcolare, în special pentru copiii proveniţi din medii socio-economice foarte defavorizate, în sensul că aceştia progresează în plan intelectual, dezvoltă atitudini pozitive faţă de învăţare precum şi motivaţia de a depune în viitor un efort real în şcoală. Pe de altă parte, s-a constatat că educaţia are un efect pozitiv asupra abilităţilor intelectuale şi sociale ale copiilor, independent de mediul lor de provenienţă, atunci când instituţiile preşcolare promovează cu adevărat calitatea, atât în ceea ce priveşte mediul fizic cât şi interacţiunile adult/copil.   SUBIECTUL  AL  III-LEA 1. Explicați rolul jocului în desfășurarea activităților instructiv-educative în învățământul preșcolar, având în vedere următoarele repere: - precizarea legăturii dintre domeniile de dezvoltare și tipurile de joc adecvate acestora; - evidențierea legăturii dintre nivelul de vârstă și un tip de joc potrivit;   - exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind rolul jocului în desfășurarea activităților instructiv-educative în învățământul preșcolar.     ROLUL JOCULUI IN DESFASURAREA ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE   IN INVATAMANTUL  PRESCOLAR. Parerea mea e ca practica si teoria educatiei au demonstrat de mult ce loc ocupa jocul in viata prescolarilor, in activitatea de instruire si educare a acestora in gradinita. Prin intermediul jocului, copiii isi imbogatesc experienta cognitiva, invata sa manifeste o anumita atitudine - pozitiva sau negativa - fata de ceea ce-l inconjoara, isi educa vointa, si, pe aceasta baza formativa, isi contureaza profilul personalitatii. In zilele noastre, jocul trebuie apreciat ca baza a conceperii intregii activitati instructiv-educative. Privit prin aceasta prisma, in procesul de invatamant, jocul este conceput ca mijloc de instruire si educare a copiilor, ca procedeu metodic de realizare optima a sarcinilor concrete pe care si le propune procesul de invatamant si, in sfarsit, ca forma de organizare a activitatii de cunoastere si de dezvoltare a capacitatilor psiho-fizice pe toate planurile. In primul rand, la gradinita de copii "ar fi cu totul imposibil sa facem altfel". Ar fi imposibil, pentru ca, la acest nivel al dezvoltarii stadiale, nu sunt constituite inca mecanismele psihice ale actelor neludice, pe care se sprijina activitatea de invatare sistematica. Mecanismele respective se afla abia in fazele initiale de constituire, ritmul evolutiv si al perfectionarii lor depinzand de nivelul la care se ridica jocul insusi. Conceperea jocului ca forma de activitate este cel mai important aspect particular al formelor pe care le imbraca invatamantul la acest nivel. O mare parte din timp, copiii il ocupa in gradinita cu activitati preferentiale. Acestea sunt structurate pe domenii experentiale astfel incat sa existe o gama larga de domenii in care copilul prescolar sa isi dezvolte limbajul si cultura necesara si sa exerseze diferite tipuri de jocuri .     Jocul este socotit o activitate fundamentala a copiilor de la 3 la 7 ani si are o contributie valoroasa in dezvoltarea lor intelectuala, etica , estetica si fizica, existand jocuri specifice fiecarui domeniu de dezvoltare. Pentru domeniul dezvoltare fizica, sanatate si igiena personala sunt potrivite jocurile sportive, pentru dezvoltarea motricitatii si cea senzo-motorie, pentru domeniul de dezvoltare socio-emotionala se aleg jocuri de interactiune intre copii, jocuri de rol, pentru domeniul de dezvoltare a limbajului si a comunicarii se aleg jocuri cu subiecte din basme si povesti, joc de rol, jocuri pentru imbunatatirea limbajului si dezvoltarea vocabularului, pentru domeniul dezvoltarea cognitiva se utilizeaza jocuri de logica si rezolvare de problema, puzzle-uri, pentru domeniul capacitatii si atitudinii in invatare se utilizeaza jocuri care dezvaluie gradul de implicare a copilului in activitatile de invatare, cat si modul in care abordeaza sarcinile de lucru. Asadar, toate tipurile de jocuri se pot folosi pentru fiecare domeniu in parte, dar exista si jocuri specifice anumitor domenii. Pentru nivelul I sunt preferate jocurile ce duc la socializare in principal, adica jocuri de grup, jocuri de rol, jocuri pe grupe, echipe sau pereche pe cand la nivelul II se combina cu cele individuale in care se pune accent si pe creatia si hotararile proprii astfel incat prescolarul sa ajunga la maturitatea alegerilor corecte in ce-l priveste .   In al doilea rand, perioada prescolara se caracterizeaza prin dilatarea vietii interioare ce are o independenta relativa ca si jocul care este dominat de "proiectii" mai ample decat la varsta anterioara. Prin joc, copilul descopera noi modalitati de expresie atitudinala care ii sporesc vigoarea sa actionala si dinamismul sau, nevoia de explorare. Putem afirma ca, la varsta prescolaritatii, jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a anumitor obstacole iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral, la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. Unii copii se exprima deschis, clar, dezinvolt, in timp ce altii sunt mai retinuti, inhibati, mai putin activi. Se poate constata, fara indoiala, ca in toate jocurile intervin si se exerseaza elementele creative, mobilitatea, flexibilitatea gandirii, capacitatea de imaginare a unor solutii, aplicarea in practica a acelora care au fost memorate si care si-au dovedit eficienta. Toate laturile vietii psihice, incepand cu cele mai simple si terminand cu cele mai complexe se educa, se exerseaza si se dezvolta prin intermediul activitatii ludice. Trasaturile de personalitate - aptitudini, deprinderi, interese, aspiratii, caracter, temperament - se exprima prin comportament. Activitatea ludica constituie un teren fertil prin care se pot evidentia aceste caracteristici, dar se pot si exersa si dezvolta cu ajutorul jocului. Dupa modul cum se adapteaza si se integreaza in joc, mai rapid sau mai lent, dupa respectarea regulilor de joc si a actiunii celorlalti participanti, dupa felul in care coopereaza si indeplineste sarcinile jocului, se poate aprecia vointa si perseverenta, calmul si capacitatea de organizare, etc. Concluzia e ca la varsta prescolara, intalnim un nivel optim al receptivitatii si sensibilitatii copilului, al mobilitatii, flexibilitatii psihice, care permite o achizitie insemnata de potentialitati specific umane. Gandirea prescolarului se dezvolta in stransa legatura cu limbajul si activitatea pe care o desfasoara. Diversitatea jocurilor arata ca jocul are functii potentiale foarte numeroase si complexe, fiind principala modalitate prin care se poate realiza activitatea de predare-invatare-evaluare in invatamanul prescolar. Asa, dupa cum sublinia Ursula Schiopu: "Activitatea ludica furnizeaza informatii importante privind psihodiagnoza inteligentei". 2. a) Enumeraţi 3 metode de învățământ utilizate în învățământul preșcolar.      b) Descrieţi una dintre metodele enumerate anterior, la alegere, având în vedere următoarele repere: - definirea metodei alese;   - precizarea a 3 dintre caracteristicile specifice metodei definite;   - menționarea a 3 dintre avantajele utilizării metodei alese;   - identificarea a 3 dintre limitele asociate acesteia.    a)Trei metode utilizate in invatamantul prescolar : Observatia ,Exercitiul si R.A.I. b) Exerciţiul ocupă ca metodă un loc remarcabil în educaţia preşcolară şi şcolară mică. Aparţine categoriei de metode active, bazate pe acţiunea reală a copilului. Este aproape de natura preşcolarului, care doreşte şi poate să se angajeze în acţiune, iar dacă o face ordonat, dirijat, cu sarcini precise, rezultatele sunt de bun augur pentru propria sa evoluţie psihică. Se utilizează în mai multe tipuri de activităţi, dar cu precădere în cele de educaţie fizică şi în cele destinate pregătirii pentru scriere; îl regăsim şi în activităţi de consolidare a cunoştinţelor despre mediul înconjurător, în consolidarea unor cântece învăţate, a unor deprinderi de pictură (tehnici deosebite), de activitate manuală etc. Are ca scop eliminarea elementelor de prisos în executarea unor sarcini, dezvoltarea capacităţii de angajare individuală într-o activitate, concentrarea atenţiei, dezvoltarea perseverenţei şi a altor trăsături de personalitate. Nu se utilizează singur ci în combinaţie cu una sau mai multe dintre celelalte metode. Se adresează explicit principiului legării teoriei de practică, dar facilitează respectarea tuturor celorlalte principii didactice. Principalele avantaje sunt formarea priceperilor si deprinderilor corecte si constiente atat in plan motric cat si mental, oferind o mai buna posibilitate de transferare a cunostintelor si deprinderilor dobandite. Limitele folosirii acestei metode sunt : Dezvoltarea unor automatisme, nu lasa loc creativitatii la maxim in executare si poate deveni plictisitoare si neatragatoare pentru prescolari daca nu e manuita bine si cu material didactic atragator .