Conversaţia euristică trezeşte mai mult interesul ...
Recent Posts
Evaluarea în învățământul primar
...
Metode de formare a competențelor de citit-scris &...
Structurarea lecţiei de comunicare scrisă
...
Structurarea lecţiilor de lectură
Prin lec...
Citirea/lectura în clasele a II-a – a IV-a
...
Strategiile învățării citirii si scrierii la clase...
Modalităţi de operare a relaţiilor semantice în re...
Structurarea lecţiei de comunicare orală
&...
Tipuri de jocuri de rol:
a. Jocuri de rol cu un...
Posts
Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar de Mariana Noel
Cuprins................................................... ....................................................... .................................. 3
Introducere................................................. ....................................................... .............................. 5
Chestionar evaluare prerechizite.................................................. ................................................... 7
Unitatea de învăţare 1. METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III............................................. 8
1.1. Introducere................................................. ....................................................... ................... 8
1.2. Competenţe vizate................................................. ....................................................... ........ 8
1.3. Viziunea curriculară asupra predării limbii şi literaturii române......................................... 8
1.4. Locul şi rolul disciplinei Limba şi literatura română în învăţământul primar................... 11
1.5. Tradiţional şi modern în metodica predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar 14
1.6. Finalităţile învăţământului primar.................................................. ................................... 16
1.7. Rezumat................................................ ....................................................... ...................... 18
1.8. Test de autoevaluare............................................... ....................................................... .... 18
Unitatea de învăţare 2. PROIECTAREA DIDACTICĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR.................................................. .................................................... 19
2.1. Introducere................................................. ....................................................... ................. 19
2.2. Competenţe vizate................................................. ....................................................... ...... 19
2.3. O nouă paradigmă – modelul comunicativ-funcţional.................................................... ... 20
2.4. Documente şcolare obligatorii – planul-cadru de învăţământ şi programa şcolară........... 23
2.5. Planificarea calendaristică şi proiectarea pe unităţi de învăţare........................................ 26
2.6. Proiectarea opţionalelor la Limba şi literatura română................................................... ... 32
2.7. Rezumat................................................ ....................................................... ...................... 35
2.8. Test de autoevaluare............................................... ....................................................... .... 36
2.9. Tema de control nr. 1...................................................... ................................................... 36
Unitatea de învăţare 3. MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL ŞI A CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ.................................... 37
3.1. Introducere................................................. ....................................................... ................. 37
3.2. Competenţe vizate................................................. ....................................................... ...... 37
3.3. Comunicarea. Parametrii comunicării şi funcţiile limbajului............................................ 37
3.4. Comunicarea orală – mijloc de învăţare şi obiect de învăţare........................................... 40
3.5. Metode şi tehnici folosite în activităţile de comunicare orală........................................... 43
3.6. Structurarea lecţiei de comunicare orală................................................... ......................... 49
3.7. Rezumat................................................ ....................................................... ...................... 50
3.8. Test de autoevaluare............................................... ....................................................... .... 50
Unitatea de învăţare 4. STRATEGIILE ÎNVĂŢĂRII CITIRII ŞI SCRIERII ÎN CLASA I........ 51
4.1. Introducere................................................. ....................................................... ................. 51
4.2. Competenţe vizate................................................. ....................................................... ...... 51
4.3. Cititul şi scrisul – instrumente de bază ale activităţii intelectuale..................................... 51
4.4. Metoda fonetică, analitico-sintetică – deprinderea cititului.............................................. . 55
4.5. Deprinderea scrierii............................................... ....................................................... ...... 58
4.6. Rezumat................................................ ....................................................... ...................... 60
4.7. Test de evaluare............................................... ....................................................... ........... 61
Unitatea de învăţare 5. MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS ŞI A CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ.................................... 62
5.1. Introducere................................................. ....................................................... ................. 62
5.2. Competenţe vizate................................................. ....................................................... ...... 62
5.3. Citirea/lectura în clasele a II-a – a IV-a................................................... .......................... 62
5.4. Modalităţi de abordare a textului. Lectura explicativă............................................... ....... 65
5.5. Structurarea lecţiilor de lectură................................................ .......................................... 68
5.6. Metode şi tehnici folosite în activităţile de comunicare scrisă.......................................... 70
5.7. Structurarea lecţiei de comunicare scrisă................................................. .......................... 75
5.8. Modalităţi de evaluare a activităţii de redactare a elevilor................................................ 78
5.9. Rezumat................................................ ....................................................... ...................... 81
5.10. Test de autoevaluare............................................... ....................................................... .. 82
5.11. Tema de control nr. 2...................................................... ................................................. 82
Unitatea de învăţare 6. MODALITĂŢI DE INTEGRARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII ÎN CADRUL LECŢIILOR DE LIMBA ROMÂNĂ........................................ 83
6.1. Introducere................................................. ....................................................... ................. 83
6.2. Competenţe vizate................................................. ....................................................... ...... 83
6.3. Scopul studierii limbii române în învăţământul primar.................................................. ... 83
6.4. Metode şi tehnici folosite în activităţile de predare-învăţare-evaluare a noţiunilor de limbă....... 85
6.5. Structurarea lecţiilor de limba română................................................... ............................ 91
6.6. Rezumat................................................ ....................................................... ...................... 93
6.7. Test de autoevaluare............................................... ....................................................... .... 94
6.8. Tema de control nr. 3...................................................... ................................................... 94
Unitatea de învăţare 7. METODE DE EVALUARE FOLOSITE LA DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ................................................... ....................................................... . 95
7.1. Introducere................................................. ....................................................... ................. 95
7.2. Competenţe vizate................................................. ....................................................... ...... 95
7.3. Particularităţi ale evaluării în învăţământul primar.................................................. ......... 95
7.4. Tipuri de evaluare folosite în orele de limba şi literatura română..................................... 97
7.5. Metode tradiţionale de evaluare............................................... .......................................... 99
7.6. Metode alternative de evaluare............................................... ......................................... 101
7.7. Rezumat................................................ ....................................................... .................... 106
7.8. Test de autoevaluare............................................... ....................................................... .. 106
Răspunsuri/Sugestii/Recomandări pentru testele de autoevaluare............................................. 107
Bibliografie..................................................... ....................................................... ..................... 109
descărcare carte de aici..............
MIJLOACELE DE INVATAMANT
Sunt unelte didactice. Materialul didactic reprez ansamblul de obiecte, produse, documente si instrumente naturale si de substitutie folosite in actul de predare-invatare.
Exemplu: roci, plante, animale, piese, diapozitive, unelte, reprezentari grafice, instrumente logico-mat.
Mijloacele de invatamant reprezinta ansamblul de aparate sau sisteme tehnice care mijlocesc folosirea materialelor didactice in scop instructiv-educativ.
Ex: casetofon, retroproiector, tv, simulator, pc.
Mijloacele de invatamant isi aduc contributia la perfectionarea procesului de invatamant prin intermediul ilustrarii si explicarii intuitive-logico-matematice. Are loc si perfectionarea metodelor didactice prin intermediul implicarii bazei materiale si a instrumentelor logico-matematice.
Functiile mijloacelor de invatamant:
-functia cognitiv-formativa (documente didactice ),
-functia de legare a procesului de invatamant cu realitatile socio-profesionale
-functia de educatie estetica si moral civica
-functia de dezvoltare multidimensionala si integrala a personalitatii.
Clasificarea mijloacelor de invatamant:
1. Mijloace de invatamant naturale-reale si originale:
-naturale propriu-zise:colectii de roci, minerale, ierbare, insectare, stative de substante chimice
-naturale confectionate pentru nevoile activitatilor social utile:obiecte, piese, dispozitive, mecanisme, aparate, sisteme informatice.
2. Mijloace de substitutie:
-obiectuale(fizice) :mulaje, corpuri geometrice, machete,
-obiecte iconice(figurative):
a)reprezentari imagistice (grafice): fotografie, desene, schite, diagrame.
b)reprezentari grafice complexe: planse, harti, glob pamantesc, tabele.
c)reprezentari audio-vizuale: discuri, casete, folii pentru retroproiector, diapozitive, imagini pe calculator, filme didactice, emisiuni didactice.
3. Mijloace de invatare logico-matematice (modele ideale):
-concepte, judecati, rationamente, formule si simboluri matematice diverse, algoritmi speciali de recunoastere, de rezolvare de probleme.
4. Mijloace de invatamant actionale:
-modele experimentale didactice
-modele lucrative –lucrari de laborator
-modele simulative prin folosirea simularilor
-modele lucrative informatice efectuate cu ajutorul calculatorului.
5. Mijloace de invatamant mixte: carti, indrumare, culegeri
6. Mijloace de invatamant informatice: calculatoarele personale, softuri educationale.
7. Mijloace de invatamanat de evaluare a cunostintelor:
-modele de evaluare orala
-modele de evaluare scrisa
-modele si mijloace de evaluare informatice
Sistemul de invatamant pe clase si lectii
Se aplica, cu toate innoirile necesare, in învatamantul preuniversitar din Romania. Acest sistemul a aparut in Europa in secXVI, iar fondatorul lui este pedagogul Jan Amos Comenius – Komensky, in sec XVII in „Didactica Magna”.
Caracteristicile sistemului de învatamant pe clase si lectii sunt:
-organizarea elevilor se face pe grupe de 25-30 de elevi, numite clase;
-durata organizarii in învatamantul general este bine determinata (4 ani pentru fiecare ciclu: scoala primara, gimnaziu, liceu; pentru scoala profesionala durata variaza intre 1-4 ani);
-scolarizarea, sub aspectul curriculumului, este fundamantata de planurile de învatamant si programele analitice.
Activitatile bilaterale si interactive desfasurate de elevi si profesori pe durata orei scolare se numesc lectii.
Organizarea pe clase si lectii reprezinta „sistemul traditional” de invatamant
Critici la adresa acestuia:
– lipsa de adcvare a patricularitatilor individuale ale elevilor;
– autoritarismul relatiei profesor–elev;
– organizarea continuturilor pe discipline care fragmeanteaza realitatea, impiedicand interpreatarea corecta si intelegerea situatiilor de viata reala.
Metode de formare a competențelor de citit-scris în ciclul primar
Principala caracteristică a dezvoltării limbajului în ciclul primar este determinată de faptul că limba devine un obiect de învăţământ, fiind însuşit în mod conştient şi sistematic sub toate aspectele sale importante: fonetic, lexical, semantic, gramatical, stilistic etc. La început, micii şcolari învaţă să desprindă diferite unităţi din ansamblul emisiei verbale (fonemele, cuvintele, propoziţiile şi frazele). Ulterior îşi însuşesc regulile gramaticale de utilizare a limbajului. Astfel, pentru ca elevii să poată avea acces la toate ariile curriculare într-un mod eficient, trebuie să fie capabili să citească (şi să scrie) cel puţin la nivelul operaţional.
O categorie aparte de factori care influenţează achiziţia citit-scrisului (şi care fac obiectul studiului de faţă) este reprezentată de caracteristicile procesului instructiv-educativ în vederea optimizării dezvoltării acestor instrumente de muncă intelectuală. Succint prezentaţi, aceşti factori (Studiu, PIRLS, 2006) sunt reprezentaţi de:
-Locul lecturii în programul şcolar;
Funcţionarea bibliotecii şcolare
-Diversitatea suporturilor de lectură, a bibliotecii clasei;
Accesul la calculator şi la internet;
-Varietatea abilităţilor şi strategiilor de invatareș
Utilizarea software-ului educaţional pentru lectură v - Absenteismul;
- Atitudinea familiei faţă de lectură.
După Marshall şi Newcombe (1973), în procesul învăţării scris-cititului sunt folosite două căi:
Calea fonologică sau indirectă – prin care se identifică corespondenţa dintre sunete şi litere, se segmentează cuvintele în unităţi mai mici şi apoi se formează întregul. Pe această cale, elementele de intrare se transformă într-un cod fonologic.
Calea fonologică implică două procese fundamentale ale gândirii: analiza şi sinteza.
Calea lexicală sau directă permite identificarea cuvântului fără a se mai trece prin analiza şi sinteza fonematică, deoarece se ajunge la reprezentările acelui cuvânt, perceput anterior.
Cu toate că cele două căi sunt capabile să funcţioneze separat, ele se manifestă într-o strânsă interdependenţă: nu se poate constitui un lexic ortografic decât dacă sistemul de analiză funcţionează corect. Această cale îşi dovedeşte eficienţa doar în cazul cuvintelor deja cunoscute.
Cele două căi sunt complementare şi intercorelate, de aceea ele pot fi folosite concomitent sau alternativ. Forma celor două căi se configurează în patru module care se manife stă fie secvenţial-structural, fie simultan-funcţional (Ungureanu, 1998):
modulul perceptiv – percepţiile determină procese de extragere a informaţiei şi stocare a ei, realizându-se o procesare perceptivă;
modulul lexical – se asigură procesarea lexicală a cuvântului citit, prin raportare la un câmp vizual sau fonologic, prin intermediul memoriei de lungă durată. Aici se manifestă funcţia semiotică a limbajului;
modulul sintactic – cuvintele se structurează în sintagme, propoziţii, fraze, după regulile gramaticale, ale topicii;
modulul semantic – procesarea semantică se realizeză numai pe baza unui antrenament în procesarea de tip primar şi a unor conexiuni adecvate, creatoare de noi semnificaţii.
În literatura de specialitate întâlnim mai multe metode propuse spre a fi utilizate în predarea citit-scrisului:
metoda fonetică, analitico- - metoda funcţională, sintetică,
metoda Montessori,
metoda globală
metoda lingvistică integrală,
metoda semi-globală,
metoda naturală (Freinet),
metoda gestuală,
metoda Decroly.
Metoda fonetică analitico-sintetică (FAS) este cel mai răspândit demersul de predare a citit-scrisului. Ea presupune concentrarea pe învățarea și recunoașterea literelor și a corespondenței dintre grafeme (semne grafice) și foneme (unități sonore), înainte de citirea cuvintelor în întregime.” (Bărbulescu G., Beșliu D., 2009)
Acest demers se fundamentează pe următoarele:
- scrierea în limba română concordă aproape exact cu pronunţarea, deci citirea este fonetică;
- demersul implică desprinderea unei propoziţii din vorbire, urmată de analiza cuvintelor, delimitarea cuvintelor în silabe si apoi fiecare silabă în sunete (analitică), după care se parcurge drumul invers, de la sunete, silabă, cuvânt si propoziţie (sintetică).
Există câteva probleme legate de metoda de predare fonetica analitico-sintetică. Prima problemă este că aceasta poate fi destul de plictisitoare pentru copii. Învățarea literelor alfabetului și sunetele asociate acestora este un exercițiu lent și plictisitor. Evoluţia lentă a scrierii frânează însuşirea tehnicii de citire. Copilul citeşte cuvântul identificând fiecare literă, concentrându-se pe aspectul de formă în defavoarea înțelegerii semnificației. Literele de mână se învaţă deodată cu cele de tipar, îngreunând învățarea mai rapidă a cititului.
Metodă globală este folosită încă din anul 1930 și constă în memorarea vocabularului, la vederea acestuia. Învățătorul scrie pe cartonașe cuvinte uzuale, cuvinte care denumesc obiecte cu care elevii lucrează zi de zi și care au semnificație pentru ei. Atunci când vorbesc despre obiect, le este prezentat și cartonașul cu numele respectiv, în mod repetat, pâna este reținut. Când copiii au memorat un număr mai mare de cuvinte, se introduc în procesul de citire al cărților. Această metodă este adesea predată cu cărți ilustrate sau cartonașe. Imagini simple, clare ajută copilul şi asociază cuvântul.
Metoda semi-globală cea mai recentă și rezultă din mixarea cele două metode (metoda fonetică analitico-sintetică (FAS) și metoda globală. Departamentul de educație, știință și formare din Australia a publicat un studiu intitulat Teaching reading: Report and recommendations. Sydney, în traducere, Predarea citirii, în 2005, în care subliniază faptul că nu există o relație de dihotomie între metoda globală și cea fonetică analitico-sintetică, ele putând să funcționeze împreună și sunt înregistrate rezultate din cele mai bune. Acest studiu clarifică eficacitatea unei abordări a învățării lecturii bazată explicit (dar nu exclusiv) pe următoarele elemente:
fonetică (relaţia dintre litere şi sunete);
conștientizare fonematică (abilitatea de a identifica și manipula sunete, oral); - cunoștințe legate de vocabular (nouă înțelegere a cuvintelor);
înțelegerea textului (înțelegerea a ceea ce este citit).
Metoda semi-globală sau mixtă este utilizată foarte mult în Scoția, dar și în Belgia (Seymour și colab., 2003). Ea constă în învățarea unui umăr de cuvinte aparținând diverselor clase morfologice și operarea cu silabe și litere. Copilul descifrează literele și silabele, memorând in același timp cuvintele și propozițiile și lucrând asupra înțelegerii. Această metodă presupune utilizarea strategiilor care vizează următoarele componente ale citit-scrisului:
- conștientizarea/reprezentarea îmbogățirea vocabularului;
- scopurilor/funcțiilor citit-scrisului;
- analiza fonematică corelată cu formarea de cunoștințe legate de înțelegerea semnificației;
- materialele scrise și funcțiile comprehensiunea textului citit; acestora (informare, distracție, scrierea emergentă. comunicare);
Exemple de exerciții și procedee specifice metodelor semi-globale, cu precădere pentru clasa I, a achizițiilor citit-scrisului:
reprezentarea funcțiilor lecturii (exerciții prin care elevii sunt puși în situația de a reprezenta prin desen diferite aspecte referitoare la importanța lecturii, legătura dintre citit și învățare, suport tutorial, sau citirea utilizând imagini etc).;
analiza fonematică corelată cu înțelegerea semnificației (exerciții: Găsește litera care a fugit!, Ce cuvânt am obținut?, Silabele amestecate etc.);
îmbogățirea vocabularului prin exerciţii – rebus, exerciţii de separare a cuvintelor, exerciţii de identificare rapidă a unui cuvânt;
asocierea imaginilor cu propoziții pe baza relației de semnificație (exerciții: Alege propoziții pentru anotimpul potrivit, Alege cuvintele cu sens, Asociază imaginea cu cuvintele care au sens opus cuvântului reprezentat în imagine, etc.;
comprehensiunea textului: citirea în comun a cărţilor, dezbatere pornind de la un stimul vizual, o imagine, etc.
Odată cu trecerea elevilor în clasa a II-a, în anul II de studiu, de achiziție structurată a citit-scrisului, strategiile semi-globale se circumscriu următoarelor obiective:
Fluenţa - Capacitatea de a identifica cuvintele citindu-le rapid şi cu expresie;
Înţelegerea şi abilitatea de a reflecta asupra a ceea ce a citit;
Motivaţia de a citi – implicarea activă în procesul de citire;
Scrierea emergentă. În vederea realizării acestor obiective pot fi utilizate următoarele tipuri de metode, procedee și exerciții: Rima, Floarea, Șezătoarea literară; Clubul cititorilor; Albumul, Cardul, Exerciții scriere emegentă, Lectura anticipativă, Scaunul autorului, Termenii cheie iniţiali, Jurnalul cameleon.
Metoda Borel-Maisonny este o metodă de învățare a cititului. A fost elaborată în Franța și constă în asocierea unui gest fiecărei litere. Elevul este solicitat să facă gestul aferent literei, implicând memoria motrică care facilitează învățarea.
Această metodă a fost utilizată în învățarea citit-scrisul la copii care aveau probleme cu auzul, aceștia prezentând dislexie. Metoda folosește cu preponderență, pentru a compensa lipsa auzului, canalul vizual. Sunt utilizate gesturi simbolice în predarea citirii, fiecare gest înseamnă o literă asociată unui sunet. Aceste gesturi nu pot fi, prin urmare, separate de predarea lecturii.
Conștientizarea poziției articulară pentru Suzanne Borel-Maisonny o condiție prealabilă pentru liberarea unui fonem. Gestul asociat cu fonemul ajută la identificarea literei scrise și este foarte util la copii cu tulburari de memorie. Fonemul nu mai este un sunet izolat. Acesta are, în plus, o imagine vizuală care va facilita atât memoria, dar în cele din urmă relația fonem-grafem.
Metoda Montessori este descrisă în lucrarea Descoperirea copilului, metoda pune accentul pe folosirea a cât mai multe canale de receptionare a informațiilor (pipăit, văz, auz etc.). Caracteristica acestei metode este aceea că pune accentul pe folosirea a cât mai multe canale de receptare a informațiilor de către elevul implicat activ în procesul de învățare. (Dobra, S., Stoicescu, D., 2005, p.22) Prezentăm etapele experimentate de Maria Montessori, în "Casa dei bambini" (Casa copiilor), considerând că nu există o simultaneitate absolută a celor două procese și că scrisul precede cititul.
Prin intermediul metodei lingvistice integrală, copiii învață să citească cu ajutorul poveștilor, poeziilor, cântecelor, ghicitorilor etc. Textele respective, selectate în funcție de particularitățile de vârsta și semnificația lor, sunt prezentate sub forma unor Cărți Uriașe. Învățătorul citește, marcând cu un arătător fiecare cuvânt, iar copiii urmăresc cu privirea cuvintele indicate. Conținutul cărților poate fi studiat în amănunt, în grup sau individual, deoarece există și cărți mici, cu același text, pentru fiecare elev. Citit-scrisul se predau integrat, copiii fiind întrebați ce doresc să scrie. Textul de la care s-a pornit, poate oferi numeroase puncte de plecare, în funcție de interesul celor mici.
Învățarea citit-scrisului prin metoda naturală Freinet constituie un prilej al eliberării expresive care se finalizează cu tehnica textului liber, după principiile metodei naturale. Este un adept al lui Decroly, dar se opune cărților cu texte tipărite ce conțin fraze pe care copilul trebuie să le citească global, fără să aibă vreo legătură cu viața acestuia. Metoda se bazează pe faptul că, materialele cu sens care au o anumită semnificație, creează o stare afectivă pozitivă și vor fi mai ușor memorate decât cele fără sens. Elevii pot face comparații între textele afișate, stabilind asemănări și deosebiri, fixându-și astfel în memorie informațiile.
Metoda funcțională întregește metoda naturală, acordând o importanță deosebită înțelegerii, formulării și verificării de ipoteze privind imaginile și contextul. Elevul citește mesaje înserate în contexte de comunicare reală. I se solicită să elaboreze texte funcționale (scrisori, bilete, afișe publicitare).
Concluzionând, putem afirma că această metodă constă în scrierea si citirea de texte funcționale, strâns legate de interesele micilor școlari - afișe, scrisori, reclame, rețete etc.
Metoda Decroly este o metodă bazată pe experienţă, pe temeiuri psihologice cu caracter de familiaritate în scopul de a învăţa cele necesare vieţii prin viaţă. Studiindu-se totul în natură şi o anumită chestiune pe toate laturile, în conformitate cu interesul copilului, cunoştinţele nu se predau, ci elevii câştigă aceste cunoştinţe ca rezultat al observaţiei şi activităţii lor.
Cercetările recente au stabilit faptul că aceste metode nu pot fi considerate "căi absolute", deoarece acestea nu iau în considerare dificultățile individuale ale unui copil.
ANEXA Nr. 1
la metodologie
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI .............................
La data susţinerii examenului de definitivare în învăţământ, candidatul(a)...............are o vechime efectivă în activitatea de predare de .........ani..........,luni.............,zile*).
Inspector școlar general adjunct
Numele și prenumele............................................... ..
Semnătura........................................... ................
Inspector școlar pentru dezvoltarea resursei umane
Numele și prenumele............................................... ..
Semnătura........................................... ................
Consilier juridic
Numele și prenumele............................................... ..
Semnătura........................................... ................
FIŞĂ DE ÎNSCRIERE
la examenul naţional de definitivare în învăţământ
a candidatului........................................... ....................................................... ...............................
(numele, iniţiala tatălui, prenumele - cu majuscule)
în anul................................., la disciplina de examen................................................... .............
(sesiunea)
Instituţia/Instituțiile de învăţământ absolvită/absolvite: ..........................., cu durata de ...... ani.
Specializarea/Specializările obținută/obţinute prin studii ......................................
Vechimea efectivă în activitatea didactică de predare la data înscrierii: ............ ani ............ luni .............. zile*).
Prezentat la examenul de definitivare în învăţământ în următoarele sesiuni: sesiunea I ................ sesiunea a II-a ............. sesiunea a III-a ................
Date de contact: telefon................................................, e-mail................................................. .....
Data ...................... Semnătura ...........................
Se certifică datele din prezenta fişă de înscriere şi se adevereşte că, potrivit înscrisurilor din carnetul de muncă/documentelor prezentate, dl (dna) ....................................................... ..............a funcţionat în învăţământ de la data obţinerii examenului de absolvire/licenţă, după cum urmează:
Nr. crt.
Unitatea de învăţământ
Funcţia didactică
Perioada:
Total vechime în activitatea didactică*)
ani
luni
zile
de la ……..
până la ...........
În anul şcolar ........... este încadrat la unitatea noastră în funcţia didactică de**) ..................., pe postul/catedra ......................, cu activitatea de bază/normă întreagă, cu ............. ore/săptămână.
Candidatul solicită traducerea subiectelor în limba ......................
Director, Data .................
............................................
(numele/prenumele/semnătura)
---------------------------------
*) Se calculează vechimea de predare în calitate de cadru didactic calificat
**)Educatoare, învăţător, maistru-instructor, antrenor, cadru didactic medical, învăţător-itinerant, institutor, profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor.
descarcati de mai jos formularul de inscriere
Particularitatile copilului CURS 1
Deoarece nu exista 2 lectii la identice ele se deosebesc prin ceva in functie de particularitatile copiilor. Pentru a descoperi aceste particularitati trebuie sa stim urmatoarele :
– copilul trebuie sa citeasca mai intai pe litere apoi pe silabe
– copilul de la invatamantul prescolar si apoi primar este stapan pe sine
– isi ordoneaza gesturile
– are putere de concentrare mai mare
– poate participa la activitatile de invatare, adica la invatamantul primar circa 45 de minute si prescolar nu mai mult de 25 de minute. ASA AR TREBUI.
– este atent la propria persoana
– se poate interioriza si cand se afla in aceasta stare este greu de schimbat
– simte dorinta de a-i ocroti pe cei mici
– doreste sa converseze cu cei mari
– poate lucra in echipa
– doreste sa fie ascultat
– isi poate prezenta anumite idei si incearca sa si le sustina
– pune intrebari si cere raspunsuri
– orizontul de cunoastere se largeste si copilul doreste acest lucru, depinde cum il indrumi, daca simte ca-l obligi, se inchide in el si nu mai receptioneaza nici un mesaj
– vrea sa se comporte asemenea celor mai mari, uneori depasindu-si posibilitatile
– se descurajeaza usor cand nu reuseste, de aceea trebuie sa ne ocupam de intarirea fortelor de incredere
Invatatmantul primar
– acum copilul nu mai invata din obligatie
– ii sadim increderea in fortele lui si il motivam pentru invatare
– exprimarea este mai sigura
– propozitiile sunt de regula dezvoltate, unii pot sa elaboreze chiar texte
– daca a exersat la gradinita, reuseste sa aseze in ordine logica mai multe propozitii dezvoltate
– are deprindere la ordine si disciplina
– in perioada scolaritatii copiii inregistreaza diferite progrese in dezvoltarea psihica si intelectuala
– invatarea organizata devine tipul fundamental de activitate
– in scoala isi insuseste cunostinte, isi formeaza abilitati si aptitudini pentru invatare pe care n-ar putea sa le dobandeasca singur
– scoala impune modele noi de viata, modele care se imprima in universul interior
– scoala il formeaza pentru viata sociala cu conditia sa-i spui pentru ce invata, la ce-i foloseste scoala
– la venirea in scoala, daca gradinita a facut ce trebuia, stapanesc in buna masura sistemul limbii
– totusi aceste cunostinte nu sunt solide. Influentele factorilor externi(a mediului inconjurator) ar putea sa modifice modul lui de gandire
– in legatura cu limbajul(exprimarea) intalnim copii cu deviatii serioase in acest sens in functie de mediul cultural in care se dezvolta si deviatiile de limbaj in functie de zona in care se afla
– o pronuntie incorecta duce la o scriere incorecta
– psihologia spune ca un copil poate lucra in grupe dupa 7 ani
– invatamantul formeaza deprinderile intelectuale de baza (scrisul, cititul, calculul)
– copilul isi schimba statutul social, este mai important in familie si in grupurile de copii
– dincolo de 7 ani copilul intra intr-o periaoda de adaptare si trairi
– dincolo de 8 ani isi formeaza o expansiune caracteristica de relariile cu mediul datorita curiozitatii
– la 9 ani apar capacitati noi de autoconducere si autonomie, devine mai ordonat si mai perseverent devenind mai atent cu ordonarea timpului
– apare capacitatea de stapanire de sine
– ca sa se adapteze eficient este nevoie de alternare a activitatii de invatare cu cea de recreere
– dupa fiecare 45 de minute AR TREBUI sa fie o etapa de recreere de 15-20 de minute si cantitatea de lectii se stabileste cu multa grija in asa fel incat sarcinile didactice dificile sa fie atragatoare si accesibile
– relatiile profesorilor cu elevii trebuie sa fie deschise si nestresante
– RABDAREA trebuie sa fie o caracteristica a dascalului
– in cadrul porcesului de predare invatare se formeaza atentia voluntara, creste stabilitatea atentiei si distributivitatea ei, se dezvolta gandirea si imaginatia
– se remarca in mare masura creativitatea