Științe ale naturii clasa a IV-a lecții, fișe portofoliu, planșe, desene de colorat

Brachiosaurus, cel mai greu dinozaur   Brachio, ce înseamnă „braţ”, este termenul ce dă numele uriaşei „şopîrle cu umeri”. Acest dinozaur trăia în actualele teritorii ale Rhodesiei şi Tanzaniei, însă avea şi o familie mare de rude în Colorado, Utah şi Oklahoma (plăcile continentale fiind unite în acea vreme). Cântărind până la o sută de tone, el avea o înălţime doar cu puţin mai mică decât cea a Diplodocului, şi un gât de 12 metri ce se întindea către vârfurile copacilor.   O vreme oamenii de ştiinţă au considerat că şopârla cu umeri trebuie să fi trăit în apă, care prin plutire să o ajute să-şi susţină greutatea imensă. De fapt, nările şi urechile sale sunt plasate în partea superioară a capului, la fel cu ale hipopotamului. Însă teoria acvatică a fost pusă sub semnul întrebării, deoarece, dacă ar fi fost nevoită să traverseze un teren mlăştinos către uscat, această creatură greoaie ar fi rămas înnămolită definitiv şi ar fi murit înfometată.   Descoperiri științifice Brachiosaurusul a fost descoperit prima data in Grand River Valley, in vestul statului Colorado, USA, in 1900. Acest schelet incomplet a fost descris de paleontologul Elmer S. Riggs, care a denumit Brachiosaurusul in 1903. In 1909, Werner Janensch a descoperit mai multe fosile de Brachiosaurus in Tanzania, Africa. De asemenea, mai multe fosile de Brachiosaurus au fost gasite in America de Nord si Africa.

  Circuitul apei în natură                                                                                                   Circuitul apei în natură          

FIŞĂ DE LUCRU Transformări ale stărilor de agregare. Circuitul apei în natură        Observă imaginea de mai jos. Discută cu ceilalţi colegi şi cu doamna învăţătoare despre transformările apei.     Completează  enunţurile: Corpurile din jurul nostru diferă prin formă, culoare, di-ensiune şi starea de ............................ în care se află. Stările de agregare cele mai des întâlnite sunt: .........................., .......................... şi ........................ O altă stare de agregare este plasma. În natură, ...................... se găseşte în stare lichidă, gazoasă şi solidă. Trecerea dintr-o stare în alta se face prin modificarea ............................. La temperaturi mai mici de 0°C, apa .............................şi devine.......................... Când temperatura creşte, prin topire, apa trece din stare solidă în stare ............................ La temperaturi mai mari, apa se ..........................., trecând în stare ............................. Când temperatura scade prin ............................, vaporii de apă revin la starea lichidă.   2.  Realizează  corespondenţa cuvintelor din cele două coloa-ne:            A                                                   B corpuri solide               iau forma vasului în care sunt puse corpuri lichide              nu au formă şi volum propriu corpuri gazoase            au formă şi volum propriu   3.  Răspunde la întrebări: a)   Cum se numeşte fenomenul prin care apa de la suprafaţa lacurilor, mărilor etc. se transformă în vapori? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............   Ce se întâmplă cu zăpada sau cu gheaţa atunci când afară se încălzeşte? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............   Cum se numeşte fenomenul prin care picăturile de apă din atmosferă, iarna îngheaţă şi se transformă în zăpadă? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............   4.  Adevărat sau fals?   Circuitul apei în natură este denumit şi ciclul apei sau ciclul hidrologic.   În cursul parcugerii acestui circuit apa nu-şi schimbă starea de agregare.   Când norii întâlnesc strat de aer rece se transformă în picături de apă.   Toţi fulgii de zăpadă se aseamănă între ei, având aceeaşi structură.   Apa se găseşte, în natură, doar sub formă lichidă.                                             Invitaţie la creaţie!                                                     Eu sunt picătura de ploaie. După cum ai aflat, povestea mea este interesantă. Redactează pe o foaie A4 o compunere ştiinţifică, descriindu-mi traseul pe care îl fac prin cele trei stări de agregare. Succes!  

  FIŞĂ DE LUCRU   Transformări ale stărilor de agregare. Circuitul apei în natură        Observă imaginea de mai jos. Discută cu ceilalţi colegi şi cu doamna învăţătoare despre transformările apei.       Completează  enunţurile: Corpurile din jurul nostru diferă prin formă, culoare, di-ensiune şi starea de ............................ în care se află. Stările de agregare cele mai des întâlnite sunt: .........................., .......................... şi ........................ O altă stare de agregare este plasma. În natură, ...................... se găseşte în stare lichidă, gazoasă şi solidă. Trecerea dintr-o stare în alta se face prin modificarea ............................. La temperaturi mai mici de 0°C, apa .............................şi devine.......................... Când temperatura creşte, prin topire, apa trece din stare solidă în stare ............................ La temperaturi mai mari, apa se ..........................., trecând în stare ............................. Când temperatura scade prin ............................, vaporii de apă revin la starea lichidă.     2.  Realizează  corespondenţa cuvintelor din cele două coloa-ne:                    A                                                   B corpuri solide               iau forma vasului în care sunt puse corpuri lichide              nu au formă şi volum propriu corpuri gazoase            au formă şi volum propriu     3.  Răspunde la întrebări: a)   Cum se numeşte fenomenul prin care apa de la suprafaţa lacurilor, mărilor etc. se transformă în vapori? ....................................................... ....................................................... ... ....................................................... ....................................................... ...   Ce se întâmplă cu zăpada sau cu gheaţa atunci când afară se încălzeşte? ....................................................... ....................................................... .... ....................................................... ....................................................... ...     Cum se numeşte fenomenul prin care picăturile de apă din atmosferă, iarna îngheaţă şi se transformă în zăpadă?   ....................................................... ....................................................... ..... ....................................................... ....................................................... .....   4.  Adevărat sau fals?   Circuitul apei în natură este denumit şi ciclul apei sau ciclul hidrologic.   În cursul parcugerii acestui circuit apa nu-şi schimbă starea de agregare.   Când norii întâlnesc strat de aer rece se transformă în picături de apă.   Toţi fulgii de zăpadă se aseamănă între ei, având aceeaşi structură.   Apa se găseşte, în natură, doar sub formă lichidă.                                             Invitaţie la creaţie!                                                       Eu sunt picătura de ploaie. După cum ai aflat, povestea mea este interesantă. Redactează pe o foaie A4 o compunere ştiinţifică, descriindu-mi traseul pe care îl fac prin cele trei stări de agregare. Succes!    

Tyrannosaurus Rex – fără rival   „Şopârla-tiran suverană”, ce pare să fi preferat Montana şi Wyoming în defavoarea Oklahomei (toate fiind state pe ale căror teritorii au fost descoperite fosile), măsura până la 14,5 m în lungime, avea o poziţie bipedă (verticală) de 5,8 metri şi un pas de circa 4 metri. Relativ agil pentru cele şapte tone ale sale, acest animal avea un craniu lung de 1,2 metri, cu colţi ascuţiţi şi zimţuiţi de 18 centimetri lungime – special dezvoltaţi pentru a sfâşia carnea.   Acest dinozaur era carnivor şi se hrănea cu alţi saurieni – şi asta într-un mod vicios. Nu s-a descoperit niciun schelet integral al celui mai mare carnivor al naturii, însă fosilele din care s-a reconstituit un schelet compozit oferă o imagine impresionantă. Tyrannosaurus rex avea mai bine de 60 de dinți groși, de formă conică, suficient de puternici pentru sfărâma oasele victimelor. Dinții aveau până la 25 centimetri în înălțime, iar fălcile luiTyrannosaurus rex aveau până la 1,2 metri lungime.   În ultimii ani, reputația de carnivor feroce a lui Tyrannosaurus rex a avut de suferit. Unii paleontologi au susținut că Tyrannosaurus rex nu se hrănea cu animalele pe care le vâna tot el, ci mai degrabă cu hoituri. Asta l-ar asemăna mai degrabă cu hienele sau vulturii și i-ar cam anula pretențiile la titlul de “rege al animalelor”.   Cercetări științifice :   Cercetatorii s-au folosit de lasere pentru a crea scanări tridimensionale, de mare precizie, a scheletelor de Tyrannosaurus, apoi le-au „modelat” virtual, adaugandu-le tesuturi si organe, avand ca reper procentul dintre tesuturi-schelet din pasari si crocodili. Studiul a fost desfasurat de o echipa condusa de profesorul John R. Hutchinson, de la Royal Veterinary College din Londra, si Peter Makovicky, doctor in paleontologie, curator al Field Museum of Natural History din Chicago.   Grupul de cercetare a obtinut chiar permisiunea de a se folosi de vedeta muzeului american, asa numitul schelet SUE, al unui T-Rex imens, pe care l-a scanat cu lasere 3D, generand modele digitale avand ca baza de plecare acest schelet. Makovicky a explicat ca metoda s-a dovedit a fi mai precisa decat cele precedente, bazate pe modele realizate la scara.