Științe ale naturii clasa a IV-a lecții, fișe portofoliu, planșe, desene de colorat

Dinozauri   Dinozaurii au fost un grup de reptile, care au trăit pe Pământ cu mai mult de 160 de milioane de ani în urmă. Au dispărut acum circa 65 de milioane de ani.   Au fost identificate deja peste 600 de specii de dinozauri, de la animale gigantice pana la reptile de dimensiuni foarte modeste, asemanatoare cu soparlele de astazi. Aceste specii se incadreaza in aproape 30 de familii de dinozauri, clasificate destul de riguros de oamenii de stiinta.   Cand au aparut   Conform descoperirilor dinozaurii au stapanit pamantul acum 165 milioana de ani, pana acum 65 milioane de ani. Sunt 100 de milioane de ani care inseamna enorm de mult fata de cei cateva mii de ani care au trecut de la aparitia omenirii. Se presupune ca un asteroid care a lovit pamantul acum 65 de milioane de ani in urma a dus la disparitia dinozaurilor, altfel ei ar fi trait si in zilele noastre.         Primele fosile de dinozauri au inceput sa fie descoperite in anul 1818. Singurii trei dinozauri cunoscuti in acea perioada erau Megalosaurus, Igoanodon si Hylaeosaurus, care sunt dinozauri de talie mare. Cel mai “batran” dinozaur este Eoraptor, un animal carnivor, care a trait cu 228 milioane de ani in urma.   Dinozaurii cu burta de pasare sunt ierbivori, iar cei cu burta de reptila sunt majoritatea carnivori.   Dinozaurii au avut de-a lungul indelungatei lor istorii o evolutie constantă. Astfel, de la primii dinozauri care erau carnivori sau omnivori, bipezi, mici, nu foarte puternici, dar probabil mult mai rapizi si agili decat contemporanii lor, (si care au disparut pana la sfarsitul Triasicului), s-a ajuns in timpul Jurasicului (supranumit si perioada dinozaurilor) la o mare diversitate de tipuri adaptative, a caror principala caracteristica comuna este dimensiunea colosala, neegalata pana astazi. Primele ramasite ale dinozaurilor au fost descoperite in Anglia, in jurul anului 1820. Prin 1840 erau cunoscute deja cateva tipuri, ceea ce i-a permis marelui anatomist Richard Owen sa le dea numele de Dinosauria.

Diplodocus, cel mai lung dinozaur   Diplo înseamnă „dublu”, iar acest erbivor cu două pîrghii ce păştea frunzele din vîrfurile a fost numit astfel deoarece şaisprezece dintre vertebrele sale din coadă (vertebrele 12-27 din spatele şoldurilor) reprezentau proeminenţe împerecheate, încadrând cu rol protector o arteră principală ce se întindea de-a lungul părţii inferioare a cozii. A fost unul dintre cei mai lungi dinozauri. Se credea odată că îşi târa coada pe pământ, dar acum ştim, în urma studiilor efectuate pe scheletul său, că îşi ţinea coada sus, aceasta fiind susţinută de tendoane. Gâtul şi coada lungi aveau o creastă formată din ţepi scurţi şi laţi. Avea o gură mică şi dinţi în formă de frunză numai în faţă, ceea ce arată că smulgea frunze din copaci. Abdomenul enorm era susţinut de coaste deschise care permitea stomacului să se întindă când dinozaurul mânca.   Diplodocus s-ar fi putut apăra de atacatori cu ghearele ascuţite extinse ale membrelor anterioare şi i-ar fi putut lovi cu gâtul şi coada lui lungi.   Puii erau ţinuţi în centrul turmei în timp ce se deplasau pentru a fi protejaţi de atacatori.   Capul şi creierul acestui dinozaur erau mici. Avea ochi mari şi dinţi mici ca nişte creioane. Oasele erau goale pe dinăuntru, existând unele cavităţi ale vertebrelor ce făceau scheletul său mai uşor.   Descoperiri științifice Un schelet compus din rămăşiţele a trei dinozauri, cu două pârghii, excavate în apropiere de Split Mountain, Utah, între anii 1909 şi 1922, se află expus la Muzeul de Ştiinţe Naturale Carnegie din Pittsburgh, Pennsylvania. Scheletul poartă numele Diplodocus carnegii şi măsoară 26,7 metri lungime (mai lung decât două autobuze puse cap la cap) şi 3,6 metri înălţime în dreptul pelvisului, cel mai înalt punct al acestui dinozaur. Cîntărea, aproximativ, 11 tone.

Brachiosaurus, cel mai greu dinozaur   Brachio, ce înseamnă „braţ”, este termenul ce dă numele uriaşei „şopîrle cu umeri”. Acest dinozaur trăia în actualele teritorii ale Rhodesiei şi Tanzaniei, însă avea şi o familie mare de rude în Colorado, Utah şi Oklahoma (plăcile continentale fiind unite în acea vreme). Cântărind până la o sută de tone, el avea o înălţime doar cu puţin mai mică decât cea a Diplodocului, şi un gât de 12 metri ce se întindea către vârfurile copacilor.   O vreme oamenii de ştiinţă au considerat că şopârla cu umeri trebuie să fi trăit în apă, care prin plutire să o ajute să-şi susţină greutatea imensă. De fapt, nările şi urechile sale sunt plasate în partea superioară a capului, la fel cu ale hipopotamului. Însă teoria acvatică a fost pusă sub semnul întrebării, deoarece, dacă ar fi fost nevoită să traverseze un teren mlăştinos către uscat, această creatură greoaie ar fi rămas înnămolită definitiv şi ar fi murit înfometată.   Descoperiri științifice Brachiosaurusul a fost descoperit prima data in Grand River Valley, in vestul statului Colorado, USA, in 1900. Acest schelet incomplet a fost descris de paleontologul Elmer S. Riggs, care a denumit Brachiosaurusul in 1903. In 1909, Werner Janensch a descoperit mai multe fosile de Brachiosaurus in Tanzania, Africa. De asemenea, mai multe fosile de Brachiosaurus au fost gasite in America de Nord si Africa.

Tyrannosaurus Rex – fără rival   „Şopârla-tiran suverană”, ce pare să fi preferat Montana şi Wyoming în defavoarea Oklahomei (toate fiind state pe ale căror teritorii au fost descoperite fosile), măsura până la 14,5 m în lungime, avea o poziţie bipedă (verticală) de 5,8 metri şi un pas de circa 4 metri. Relativ agil pentru cele şapte tone ale sale, acest animal avea un craniu lung de 1,2 metri, cu colţi ascuţiţi şi zimţuiţi de 18 centimetri lungime – special dezvoltaţi pentru a sfâşia carnea.   Acest dinozaur era carnivor şi se hrănea cu alţi saurieni – şi asta într-un mod vicios. Nu s-a descoperit niciun schelet integral al celui mai mare carnivor al naturii, însă fosilele din care s-a reconstituit un schelet compozit oferă o imagine impresionantă. Tyrannosaurus rex avea mai bine de 60 de dinți groși, de formă conică, suficient de puternici pentru sfărâma oasele victimelor. Dinții aveau până la 25 centimetri în înălțime, iar fălcile luiTyrannosaurus rex aveau până la 1,2 metri lungime.   În ultimii ani, reputația de carnivor feroce a lui Tyrannosaurus rex a avut de suferit. Unii paleontologi au susținut că Tyrannosaurus rex nu se hrănea cu animalele pe care le vâna tot el, ci mai degrabă cu hoituri. Asta l-ar asemăna mai degrabă cu hienele sau vulturii și i-ar cam anula pretențiile la titlul de “rege al animalelor”.   Cercetări științifice :   Cercetatorii s-au folosit de lasere pentru a crea scanări tridimensionale, de mare precizie, a scheletelor de Tyrannosaurus, apoi le-au „modelat” virtual, adaugandu-le tesuturi si organe, avand ca reper procentul dintre tesuturi-schelet din pasari si crocodili. Studiul a fost desfasurat de o echipa condusa de profesorul John R. Hutchinson, de la Royal Veterinary College din Londra, si Peter Makovicky, doctor in paleontologie, curator al Field Museum of Natural History din Chicago.   Grupul de cercetare a obtinut chiar permisiunea de a se folosi de vedeta muzeului american, asa numitul schelet SUE, al unui T-Rex imens, pe care l-a scanat cu lasere 3D, generand modele digitale avand ca baza de plecare acest schelet. Makovicky a explicat ca metoda s-a dovedit a fi mai precisa decat cele precedente, bazate pe modele realizate la scara.

Stegosaurus, cel mai prost dinozaur   Stegosaurus este un dinozaur cu armură din familia Stegosauridae ce a trăit în perioada Jurasic. El face parte din categoria primelor fosile de dinozauri descoperite. Pământurile pe care le cutreierau cu milioane de ani în urmă Stegosaurii se numesc acum America de Nord, dar o recentă descoperire a unei fosile în Portugalia a demonstrat că trăiau și în Europa. Numele său l-a dat și pe cel al familiei, deși nu chiar toți membrii îi sunt înrudiți, cei din sub-ordinul Stegosauria.   Această şopârlă acoperită cu plăci osoase era un erbivor destul de mare şi greoi, care cutreiera teritoriile din emisfera nordică. Comparativ cu dimensiunile sale corporale, el avea un cap extrem de mic şi, implicit, un creier cât o alună. Calculele făcute la examinarea fosilelor au dus la concluzia că acest dinozaur avea un creier de numai 700 de grame, adică 0,004% din greutatea sa corporală (prin comparaţie, greutatea creierului unui elefant reprezintă 0,074% din greutatea sa totală, iar în cazul unui om adult valoarea este de 1,88%). Stegosaurus este considerat cel mai puțin deștept dintre toti dinozaurii. Dar poate că această şopârlă placată nu era chiar atât de proastă. Ea avea ganglioni mult măriţi în zona inferioară a gâtului şi la şolduri. Ganglionii sunt mase de celule nervoase ce joacă rolul unor centre de transmitere a impulsurilor nervoase, un fel de minicreiere sateliţi. Ganglionii din gât şi de la şolduri erau de douăzeci de ori mai mari decât creierul. Aceşti centri nervoşi de mari dimensiuni controlau funcţionarea picioarelor şi a cozii sale uriaşe.