Științe ale naturii clasa a IV-a lecții, fișe portofoliu, planșe, desene de colorat

  FIŞĂ DE LUCRU   Transformări ale stărilor de agregare. Circuitul apei în natură        Observă imaginea de mai jos. Discută cu ceilalţi colegi şi cu doamna învăţătoare despre transformările apei.       Completează  enunţurile: Corpurile din jurul nostru diferă prin formă, culoare, di-ensiune şi starea de ............................ în care se află. Stările de agregare cele mai des întâlnite sunt: .........................., .......................... şi ........................ O altă stare de agregare este plasma. În natură, ...................... se găseşte în stare lichidă, gazoasă şi solidă. Trecerea dintr-o stare în alta se face prin modificarea ............................. La temperaturi mai mici de 0°C, apa .............................şi devine.......................... Când temperatura creşte, prin topire, apa trece din stare solidă în stare ............................ La temperaturi mai mari, apa se ..........................., trecând în stare ............................. Când temperatura scade prin ............................, vaporii de apă revin la starea lichidă.     2.  Realizează  corespondenţa cuvintelor din cele două coloa-ne:                    A                                                   B corpuri solide               iau forma vasului în care sunt puse corpuri lichide              nu au formă şi volum propriu corpuri gazoase            au formă şi volum propriu     3.  Răspunde la întrebări: a)   Cum se numeşte fenomenul prin care apa de la suprafaţa lacurilor, mărilor etc. se transformă în vapori? ....................................................... ....................................................... ... ....................................................... ....................................................... ...   Ce se întâmplă cu zăpada sau cu gheaţa atunci când afară se încălzeşte? ....................................................... ....................................................... .... ....................................................... ....................................................... ...     Cum se numeşte fenomenul prin care picăturile de apă din atmosferă, iarna îngheaţă şi se transformă în zăpadă?   ....................................................... ....................................................... ..... ....................................................... ....................................................... .....   4.  Adevărat sau fals?   Circuitul apei în natură este denumit şi ciclul apei sau ciclul hidrologic.   În cursul parcugerii acestui circuit apa nu-şi schimbă starea de agregare.   Când norii întâlnesc strat de aer rece se transformă în picături de apă.   Toţi fulgii de zăpadă se aseamănă între ei, având aceeaşi structură.   Apa se găseşte, în natură, doar sub formă lichidă.                                             Invitaţie la creaţie!                                                       Eu sunt picătura de ploaie. După cum ai aflat, povestea mea este interesantă. Redactează pe o foaie A4 o compunere ştiinţifică, descriindu-mi traseul pe care îl fac prin cele trei stări de agregare. Succes!    

       

Numele__________________                                       Data____________________ Clasa___________________   EVALUARE SUMATIVĂ  STIINTE   U.Î. OMUL SI MEDIUL DE VIATĂ   1. Alege varianta corectă de răspuns: Ocupă un sfert din suprafata tării noastre:       a) apa                     b) pădurea                 c) poluarea Suprafetele de pământ pe care oamenii cultivă plante sunt::   pădurile                   b) păsunile                 c) terenurile agricole   Nisipul şi pietrişul sunt roci folosite în:    obţinerea celulozei   b) în amestec cu alte metale    c) în construcţii   Starea de sănătate este mentinută prin: a) cantitatea de medicamente administrate necorespunzător  b) alimentatia sănătoasă               c) practicarea unui sport   2. Notează A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecărei afirmatii.   a).Bogătiile solului sunt : pădurile, terenurile agricole, păsunile si apa. _______   b).Sarea se extrage din mine. ______   c).În lipsa apei viata ar fi posibilă pe pământ. _______   d).Pădurea  îi asigură omului lemn, plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci.______   e).Alimentatia omului trebuie să fie cât mai variată. _______   f).Apa din jurul fabricilor nu poate fi poluată cu reziduuri. ________   3. Completează enunturile:   a).Poluarea face ca viata ____________, ________________, si a _______________să fie în pericol.   b).Resursele naturale reprezintă bogătii ale ____________________ si ale ___________________.   c). Cele mai importante roci de constructie sunt: __________________ _________________  _________________ _________________   d).Pentru mentinerea sănătătii este bine să se păstreze _________________________________ si a ______________________________   4.Completează tabelul:     Resurse ale subsolului Locul de unde se extrag Ce se obtin din ele Cărbunii de pământ         Sarea         Rocile de constructie           5. Uneste actiunile cu resursele naturale pe care le protejezi:   a)  închizi robinetul de la chiuvetă după fiecare folosire.           CĂRBUNII  DE PĂMÂNT                                                                                                               APA b) stingi lumina atunci când iesi din cameră.                                 PĂDUREA     c)  colectezi si predai maculatura la centrele specializate.               

  AVEM NEVOIE DE PLANTE ŞI ANIMALE?   Citiţi textul:   Gâştele salvatoare             Azi, Diana şi Andrei au văzut o emisiune la televizor despre animale. Prezentatorul le povestea copiilor că demult, tare demult, în toiul unei nopţi au intrat duşmanii în Roma. Obosiţi, locuitorii cetăţii dormeau adânc. În schimb, gâştele i-au simţit pe atacatori şi au început să facă hărmălaie. Treziţi la timp, romanii i-au alungat pe duşmani. De atunci, pentru că au salvat Roma, gâştele au fost considerate animale sacre.   2. Explicaţi proverbul „ Când câinii veghează, lupii nu cutează.” ....................................................... .... ....................................................... ....   3.Completaţi schema cu cuvinte care exprimă importanţa plantelor, respectiv a animalelor pentru om. ....................................................... ............... ....................................................... ...............   4.Alcătuiţi o listă de plante medicinale, plante care sunt atat de utile omului. ..............................................               ................................................ ..............................................               ................................................ ..............................................               ................................................   5.Completaţi tabelul cu denumiri de animale domestice:       Care constituie hrana omului Care îl ajută la muncă Care îi aduc alte foloase                       6.Găseşte răspunsul la ghicitori. Discută cu colegul de bancă despre foloasele pe care le aduc acestea omului.   Din flori plicuri de dulceata                       Strange de cu dimineata. ................................                                                O mie de fratiori, O mie de dintisori Stau înfipti cate si-o mie Într-un fund de farfurie. .................................     Frunze n-are,                                                                 Nu-i nici floare. În paduri si pe ogor, Prin gradini si-n deal la vie Sta mereu într-un picior. .........................................   7.Completaţi textul lacunar cu cuvinte potrivite:   Viaţa omului ar fi imposibilă fără ...............................şi...................... .................... Plantele constituie ..................................pentru om, produc ..................................atât de necesar vieţii, înfrumuseţează ................................iar unele constituie ...................................în vindecarea unor boli. Animalele constituie şi ele.......................... pentru om dar şi sursă de diferite produse cum ar fi  p................................., l.........................., b............................., p.................... etc.             ŞTIAŢI CĂ ...   Tutunul este o plantă extrem de dăunătoare omului?     Lăcusta este o insectă de culoare verde care se hraneste cu plante pe care le roade si le sfarama,producand mari pagube în grădinile oamenilor?     Descarcati fisa de lucru intergrală      

FIŞĂ DE LUCRU Transformări ale stărilor de agregare. Circuitul apei în natură        Observă imaginea de mai jos. Discută cu ceilalţi colegi şi cu doamna învăţătoare despre transformările apei.     Completează  enunţurile: Corpurile din jurul nostru diferă prin formă, culoare, di-ensiune şi starea de ............................ în care se află. Stările de agregare cele mai des întâlnite sunt: .........................., .......................... şi ........................ O altă stare de agregare este plasma. În natură, ...................... se găseşte în stare lichidă, gazoasă şi solidă. Trecerea dintr-o stare în alta se face prin modificarea ............................. La temperaturi mai mici de 0°C, apa .............................şi devine.......................... Când temperatura creşte, prin topire, apa trece din stare solidă în stare ............................ La temperaturi mai mari, apa se ..........................., trecând în stare ............................. Când temperatura scade prin ............................, vaporii de apă revin la starea lichidă.   2.  Realizează  corespondenţa cuvintelor din cele două coloa-ne:            A                                                   B corpuri solide               iau forma vasului în care sunt puse corpuri lichide              nu au formă şi volum propriu corpuri gazoase            au formă şi volum propriu   3.  Răspunde la întrebări: a)   Cum se numeşte fenomenul prin care apa de la suprafaţa lacurilor, mărilor etc. se transformă în vapori? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............   Ce se întâmplă cu zăpada sau cu gheaţa atunci când afară se încălzeşte? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............   Cum se numeşte fenomenul prin care picăturile de apă din atmosferă, iarna îngheaţă şi se transformă în zăpadă? ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... ....................................................... .............   4.  Adevărat sau fals?   Circuitul apei în natură este denumit şi ciclul apei sau ciclul hidrologic.   În cursul parcugerii acestui circuit apa nu-şi schimbă starea de agregare.   Când norii întâlnesc strat de aer rece se transformă în picături de apă.   Toţi fulgii de zăpadă se aseamănă între ei, având aceeaşi structură.   Apa se găseşte, în natură, doar sub formă lichidă.                                             Invitaţie la creaţie!                                                     Eu sunt picătura de ploaie. După cum ai aflat, povestea mea este interesantă. Redactează pe o foaie A4 o compunere ştiinţifică, descriindu-mi traseul pe care îl fac prin cele trei stări de agregare. Succes!  

                         

     

Numele elevului:......................................                                                                                Data:..................                                                                                                                               EVALUARE                                    Comportamente de adaptare şi apărare la plante şi animale     1.Completează  enunţurile: Între vieţuitoare şi mediul lor de viaţă este o ..................................................Existenţa plantelor şi animalelor se desfăşoară în anumite condiţii de mediu: .........................., ............................., ..............................., ...........................,......................La rândul lor vieţuitoarele .....................................mediul de viaţă în care trăiesc. (modifică, lumină, strânsă legătură, apă, căldură, sol,aer) 2.Taie ce nu se potriveşte:    Plantele pot/nu pot trăi fără apă.La întuneric planta se ofileşte/înfloreşte,pentru că îşi poate/nu-şi poate prepara hrana.Plantele verzi îşi prepară hrana numai în abseţa/prezenţa luminii.Acest proces este mai intens dimineaţa/seara.În anotimpul iarna,când temperatura scade/creşte,iar cantitatea de lumină se reduce/se măreşte,plantele mor/supravieţuiesc deoarece funcţiile lor se încetinesc/se înteţesc.  Zoreaua îşi deschide floarea dimineaţa/seara,iar regina nopţii în timpul zilei/serii. 3.Grupează următoarele vieţuitoare după adaptarea la lumină:cucuvea, pisică,iepure,veveriţă,privighetoare, liliac,bufniţă, cuc, arici. Diurne:................................................ ....................................................... ....................................................... ........ Nocturne:................................................ ....................................................... ....................................................... ... 4.Adevărat sau fals: Plantele absorb apa prin frunze...............          Orezul,trestia,papura preferă solurile secetoase................ Feriga preferă locurile umbroase.............          Seminţele încolţesc datorită umezelii………………  Apa dizolvă substanţele minerale din sol, ajutând la hrănirea plantelor……. 5.Subliniază caracteristicile plantelor din zonele foarte calde: Rădăcini   lungi  - scurte              Frunze late – transformate în ţepi Tulpini   lungi- reduse                  Funze cerate- fără ceară 6.Uniţi prin săgeţi modul de adaptare al unor animale ca: *Rîndunica,cucul,cocorii,berzele                                                         -hibernează                     *Broaştele,reptilele,ariciul,melcul,liliacul                                           -sapă galerii *Pinguinii,morsele                                                                                -se aglomerează *Hârciogii,popândăii                                                                             -se ascund *Insectele                                                                                              - migrează 7.Cum se protejează omul de : a)frig.................................................... ....................................................... ....................................................... ........b)căldură................................................ ....................................................... ....................................................... .... 8.Completaţi enunţurile: 9.Cum se apără unele animale? a)Felinele(leul,tigrul,pantera)....................................................... ....................................................... ..................... b)Şarpele,scorpionul.................................................... ....................................................... ..................................... c)Caracatiţa,sepia..................................................... ....................................................... ...................................... d)Melcii,broaştele ţestoase.................................................... ....................................................... .......................... e)Cameleonul.................................................... ....................................................... ............................................. f)Căprioara,veveriţele,iepurii................................................... ....................................................... ....................... g)Dihorul,sconcsul.................................................. ....................................................... ......................................... 10.Precizaţi trei măsuri pe care le ia omul impotriva poluării: a)....................................................... ....................................................... .................... b)....................................................... ....................................................... ..................... c)....................................................... ....................................................... .......................    

  Circuitul apei în natură                                                                                                   Circuitul apei în natură          

AVEM NEVOIE DE PLANTE ŞI ANIMALE? Citiţi textul: Gâştele salvatoare Azi, Diana şi Andrei au văzut o emisiune la televizor despre animale. Prezentatorul le povestea copiilor că demult, tare demult, în toiul unei nopţi au intrat duşmanii în Roma. Obosiţi, locuitorii cetăţii dormeau adânc. În schimb, gâştele i-au simţit pe atacatori şi au început să facă hărmălaie. Treziţi la timp, romanii i-au alungat pe duşmani. De atunci, pentru că au salvat Roma, gâştele au fost considerate animale sacre. Explicaţi proverbul „ Când câinii veghează, lupii nu cutează.” 3.Completaţi schema cu cuvinte care exprimă importanţa plantelor, respectiv a animalelor pentru om.     plante                                              animale     4.Alcătuiţi o listă de plante medicinale, plante care sunt atat de utile omului. ..............................................               ................................................ ..............................................               ................................................ ..............................................               ................................................ 5.Completaţi tabelul cu denumiri de animale domestice: Care constituie hrana omului Care îl ajută la muncă Care îi aduc alte foloase 6.Găseşte răspunsul la ghicitori. Discută cu colegul de bancă despre foloasele pe care le aduc acestea omului. Din flori plicuri de dulceata                       Strange de cu dimineata. ................................                                              O mie de fratiori, O mie de dintisori Stau înfipti cate si-o mie Într-un fund de farfurie. ................................. Frunze n-are,                                                                 Nu-i nici floare. În paduri si pe ogor, Prin gradini si-n deal la vie Sta mereu într-un picior. ......................................... 7.Completaţi textul lacunar cu cuvinte potrivite: Viaţa omului ar fi imposibilă fără ...............................şi...................... .................... Plantele constituie .................................. pentru om, produc ..................................atât de necesar vieţii, înfrumuseţează ................................ .iar unele constituie ...................................în vindecarea unor boli. Animalele constituie şi ele .......................... pentru om dar şi sursă de diferite produse cum ar fi  p................................., l.........................., b............................., p.................... etc.           ŞTIAŢI CĂ ... Tutunul este o plantă extrem de dăunătoare omului? Lăcusta este o insectă de culoare verde care se hraneste cu plante pe care le roade si le sfarama,producand mari pagube în grădinile oamenilor?

Stegosaurus, cel mai prost dinozaur   Stegosaurus este un dinozaur cu armură din familia Stegosauridae ce a trăit în perioada Jurasic. El face parte din categoria primelor fosile de dinozauri descoperite. Pământurile pe care le cutreierau cu milioane de ani în urmă Stegosaurii se numesc acum America de Nord, dar o recentă descoperire a unei fosile în Portugalia a demonstrat că trăiau și în Europa. Numele său l-a dat și pe cel al familiei, deși nu chiar toți membrii îi sunt înrudiți, cei din sub-ordinul Stegosauria.   Această şopârlă acoperită cu plăci osoase era un erbivor destul de mare şi greoi, care cutreiera teritoriile din emisfera nordică. Comparativ cu dimensiunile sale corporale, el avea un cap extrem de mic şi, implicit, un creier cât o alună. Calculele făcute la examinarea fosilelor au dus la concluzia că acest dinozaur avea un creier de numai 700 de grame, adică 0,004% din greutatea sa corporală (prin comparaţie, greutatea creierului unui elefant reprezintă 0,074% din greutatea sa totală, iar în cazul unui om adult valoarea este de 1,88%). Stegosaurus este considerat cel mai puțin deștept dintre toti dinozaurii. Dar poate că această şopârlă placată nu era chiar atât de proastă. Ea avea ganglioni mult măriţi în zona inferioară a gâtului şi la şolduri. Ganglionii sunt mase de celule nervoase ce joacă rolul unor centre de transmitere a impulsurilor nervoase, un fel de minicreiere sateliţi. Ganglionii din gât şi de la şolduri erau de douăzeci de ori mai mari decât creierul. Aceşti centri nervoşi de mari dimensiuni controlau funcţionarea picioarelor şi a cozii sale uriaşe.

Tyrannosaurus Rex – fără rival   „Şopârla-tiran suverană”, ce pare să fi preferat Montana şi Wyoming în defavoarea Oklahomei (toate fiind state pe ale căror teritorii au fost descoperite fosile), măsura până la 14,5 m în lungime, avea o poziţie bipedă (verticală) de 5,8 metri şi un pas de circa 4 metri. Relativ agil pentru cele şapte tone ale sale, acest animal avea un craniu lung de 1,2 metri, cu colţi ascuţiţi şi zimţuiţi de 18 centimetri lungime – special dezvoltaţi pentru a sfâşia carnea.   Acest dinozaur era carnivor şi se hrănea cu alţi saurieni – şi asta într-un mod vicios. Nu s-a descoperit niciun schelet integral al celui mai mare carnivor al naturii, însă fosilele din care s-a reconstituit un schelet compozit oferă o imagine impresionantă. Tyrannosaurus rex avea mai bine de 60 de dinți groși, de formă conică, suficient de puternici pentru sfărâma oasele victimelor. Dinții aveau până la 25 centimetri în înălțime, iar fălcile luiTyrannosaurus rex aveau până la 1,2 metri lungime.   În ultimii ani, reputația de carnivor feroce a lui Tyrannosaurus rex a avut de suferit. Unii paleontologi au susținut că Tyrannosaurus rex nu se hrănea cu animalele pe care le vâna tot el, ci mai degrabă cu hoituri. Asta l-ar asemăna mai degrabă cu hienele sau vulturii și i-ar cam anula pretențiile la titlul de “rege al animalelor”.   Cercetări științifice :   Cercetatorii s-au folosit de lasere pentru a crea scanări tridimensionale, de mare precizie, a scheletelor de Tyrannosaurus, apoi le-au „modelat” virtual, adaugandu-le tesuturi si organe, avand ca reper procentul dintre tesuturi-schelet din pasari si crocodili. Studiul a fost desfasurat de o echipa condusa de profesorul John R. Hutchinson, de la Royal Veterinary College din Londra, si Peter Makovicky, doctor in paleontologie, curator al Field Museum of Natural History din Chicago.   Grupul de cercetare a obtinut chiar permisiunea de a se folosi de vedeta muzeului american, asa numitul schelet SUE, al unui T-Rex imens, pe care l-a scanat cu lasere 3D, generand modele digitale avand ca baza de plecare acest schelet. Makovicky a explicat ca metoda s-a dovedit a fi mai precisa decat cele precedente, bazate pe modele realizate la scara.

Brachiosaurus, cel mai greu dinozaur   Brachio, ce înseamnă „braţ”, este termenul ce dă numele uriaşei „şopîrle cu umeri”. Acest dinozaur trăia în actualele teritorii ale Rhodesiei şi Tanzaniei, însă avea şi o familie mare de rude în Colorado, Utah şi Oklahoma (plăcile continentale fiind unite în acea vreme). Cântărind până la o sută de tone, el avea o înălţime doar cu puţin mai mică decât cea a Diplodocului, şi un gât de 12 metri ce se întindea către vârfurile copacilor.   O vreme oamenii de ştiinţă au considerat că şopârla cu umeri trebuie să fi trăit în apă, care prin plutire să o ajute să-şi susţină greutatea imensă. De fapt, nările şi urechile sale sunt plasate în partea superioară a capului, la fel cu ale hipopotamului. Însă teoria acvatică a fost pusă sub semnul întrebării, deoarece, dacă ar fi fost nevoită să traverseze un teren mlăştinos către uscat, această creatură greoaie ar fi rămas înnămolită definitiv şi ar fi murit înfometată.   Descoperiri științifice Brachiosaurusul a fost descoperit prima data in Grand River Valley, in vestul statului Colorado, USA, in 1900. Acest schelet incomplet a fost descris de paleontologul Elmer S. Riggs, care a denumit Brachiosaurusul in 1903. In 1909, Werner Janensch a descoperit mai multe fosile de Brachiosaurus in Tanzania, Africa. De asemenea, mai multe fosile de Brachiosaurus au fost gasite in America de Nord si Africa.

Diplodocus, cel mai lung dinozaur   Diplo înseamnă „dublu”, iar acest erbivor cu două pîrghii ce păştea frunzele din vîrfurile a fost numit astfel deoarece şaisprezece dintre vertebrele sale din coadă (vertebrele 12-27 din spatele şoldurilor) reprezentau proeminenţe împerecheate, încadrând cu rol protector o arteră principală ce se întindea de-a lungul părţii inferioare a cozii. A fost unul dintre cei mai lungi dinozauri. Se credea odată că îşi târa coada pe pământ, dar acum ştim, în urma studiilor efectuate pe scheletul său, că îşi ţinea coada sus, aceasta fiind susţinută de tendoane. Gâtul şi coada lungi aveau o creastă formată din ţepi scurţi şi laţi. Avea o gură mică şi dinţi în formă de frunză numai în faţă, ceea ce arată că smulgea frunze din copaci. Abdomenul enorm era susţinut de coaste deschise care permitea stomacului să se întindă când dinozaurul mânca.   Diplodocus s-ar fi putut apăra de atacatori cu ghearele ascuţite extinse ale membrelor anterioare şi i-ar fi putut lovi cu gâtul şi coada lui lungi.   Puii erau ţinuţi în centrul turmei în timp ce se deplasau pentru a fi protejaţi de atacatori.   Capul şi creierul acestui dinozaur erau mici. Avea ochi mari şi dinţi mici ca nişte creioane. Oasele erau goale pe dinăuntru, existând unele cavităţi ale vertebrelor ce făceau scheletul său mai uşor.   Descoperiri științifice Un schelet compus din rămăşiţele a trei dinozauri, cu două pârghii, excavate în apropiere de Split Mountain, Utah, între anii 1909 şi 1922, se află expus la Muzeul de Ştiinţe Naturale Carnegie din Pittsburgh, Pennsylvania. Scheletul poartă numele Diplodocus carnegii şi măsoară 26,7 metri lungime (mai lung decât două autobuze puse cap la cap) şi 3,6 metri înălţime în dreptul pelvisului, cel mai înalt punct al acestui dinozaur. Cîntărea, aproximativ, 11 tone.

Dinozauri   Dinozaurii au fost un grup de reptile, care au trăit pe Pământ cu mai mult de 160 de milioane de ani în urmă. Au dispărut acum circa 65 de milioane de ani.   Au fost identificate deja peste 600 de specii de dinozauri, de la animale gigantice pana la reptile de dimensiuni foarte modeste, asemanatoare cu soparlele de astazi. Aceste specii se incadreaza in aproape 30 de familii de dinozauri, clasificate destul de riguros de oamenii de stiinta.   Cand au aparut   Conform descoperirilor dinozaurii au stapanit pamantul acum 165 milioana de ani, pana acum 65 milioane de ani. Sunt 100 de milioane de ani care inseamna enorm de mult fata de cei cateva mii de ani care au trecut de la aparitia omenirii. Se presupune ca un asteroid care a lovit pamantul acum 65 de milioane de ani in urma a dus la disparitia dinozaurilor, altfel ei ar fi trait si in zilele noastre.         Primele fosile de dinozauri au inceput sa fie descoperite in anul 1818. Singurii trei dinozauri cunoscuti in acea perioada erau Megalosaurus, Igoanodon si Hylaeosaurus, care sunt dinozauri de talie mare. Cel mai “batran” dinozaur este Eoraptor, un animal carnivor, care a trait cu 228 milioane de ani in urma.   Dinozaurii cu burta de pasare sunt ierbivori, iar cei cu burta de reptila sunt majoritatea carnivori.   Dinozaurii au avut de-a lungul indelungatei lor istorii o evolutie constantă. Astfel, de la primii dinozauri care erau carnivori sau omnivori, bipezi, mici, nu foarte puternici, dar probabil mult mai rapizi si agili decat contemporanii lor, (si care au disparut pana la sfarsitul Triasicului), s-a ajuns in timpul Jurasicului (supranumit si perioada dinozaurilor) la o mare diversitate de tipuri adaptative, a caror principala caracteristica comuna este dimensiunea colosala, neegalata pana astazi. Primele ramasite ale dinozaurilor au fost descoperite in Anglia, in jurul anului 1820. Prin 1840 erau cunoscute deja cateva tipuri, ceea ce i-a permis marelui anatomist Richard Owen sa le dea numele de Dinosauria.