Modurile nepersonale ale verbului
INFINITIV
- aratã numele actiunii;
-se recunoaşte dupa prepozitia = “a”;
-forma de infinitiv ne da conjugarea verbului;
-este singurul mod nepersonal care are timp:-prezent: a canta
-perfect: a fi cantat
- ajuta la formarea unor moduri si timpuri:
a.) viitor simplu: voi canta.
b.) conditional optativ prezent: as fi cântat.
c.) forma negativã de imperativ: nu canta(tu)!
-are urmatoarele funcţii sintactice:
a)subiect: A trai inseamna a munci.
A citi este pasiunea mea.
E usor a scrie versuri.
b)nume predicativ: Dorinta noastra este de a castiga.
A fugi de munca inseamna a dezerta de la datorie.
c)atribut: Visul de a reusi este indraznet.
Pasiunea de a picta nu o avem toti.
d)complement direct: Nu poate vorbi.
Incepu a striga.
e)complement indirect: M-am saturat astepta.
M-am plictisit a repeta.
f)complement circumstantial: Nu a salutat inainte de a pleca.
A plecat fara a repeta.
Invaţam spre a ne imbogati cunostintele.
Infinitivul lung prin articulare cu articol hotarat devine substantiv.
I-a slabit vederea.
Plimbarea in aer liber este recomandata.
GERUNZIU
-aratã o acţiune in plina desfasurare;
-se recunoaste dupã terminatiile:-ând/-ind;
-unele verbe la gerunziu se ortografiaza cu 2 “i”
exemplu : fiind,ştiind.
-se scrie cu cratima cand se rosteste impreuna cu un pronume forma neaccentuata.
exemplu : vazând-o, crezându-l, ascultându-i.
-NU are funcţie de predicat ci alte funcţii sintactice:
a) subiect: Se aude batând.
Se aude strigând.
b) atribut verbal: Copii tipând se aud afara.
Trec soldati cântând.
c) complement direct: Aud fluierând.
Vad luminând.
d) complement indirect: S-a mulţumit ascultând.
M-am sãturat repetând.
e) complement circumstantial: Dunarea curge susotind.
Intrând s-a aşezat tacut.
Mergând l-am întâlnit.
Îmbolnavindu-se, nu a venit la scoala.
Un gerunziu isi pierde valoarea verbala în anumite circumstanţe,devenind substantiv prin articulare sau adjectivare prin acord cu substantivul.
Suferindul intinse o mâna tremurânda.
Femeia era suferinda.
PARTICIPIU –aratã o acţiune suferita de cineva;
-este forma adjectivala a verbului: spus,spusa,spusi,spuse/ privit,privita,priviti,privite.
Am citit toata cartea = valoare verbala
Oameni cititi converseaza uşor = valoare adjectivala
Vorbeste deschis cu toata clasa = valoare adverbiala
-un participiu are urmatoarele valori:
a)verbala – ajuta la formarea unor timpuri:
-perfect compus – a citit
-viitor anterior – voi fi citit
-conjunctiv perfect – Sa fi citit
-condiţional-optativ perfect – as fi citit
-infinitiv perfect – a fi citit
-diateza pasiva – este ascultat
b)adjectivala – cand se acorda in gen,numar si caz cu substantivul determinat.
-are urmatoarele functii sintactice:
atribut adjectival = Cuvintele spuse m-au impresionat.
nume predicativ = Campia este înverzitã.
c)adverbiala – cand determina un verb.
Vorbeste ragusit.
Un participiu articulat devine substantiv.
Batutul covoarelor este interzis în orele de linişte.
-valoarea stilistica a participiului este EPITETUL.
SUPIN
-arata scopul sau destinatia
-este un participiu cu forma fixa + o prepoziţie
ex:de invaţat, pentru arat, la scaldat, etc.
-are urmatoarele functii sintactice:
a) subiect: E lesne de vandut dar anevoie de cumparat.
b) nume predicativ: Poezia este de invatat.
c) complement direct: Avem de terminat compunerea.
d) complement indirect: M-am saturat de aşteptat.
e) complement circumstantial de loc: Vara mergem la scaldat.
-de scop:In curand vor iesi tractoarele la arat.