Substantivul
Partea de vorbire flexibila care exprima obiecte(casa, masa), fiinte(mama, baiat), fenomene ale naturii(ploaie, ninsoare), insusiri(uratenie, albastrul), stari sufletesti(bucurie, tristete) sau actiuni(statul, mersul)
– poate fi insotit de un articol si poate primi determinari ale unui adjectiv (casa rosie) sau al unui numeral (5 studenti)
– avem locutiunea substantivala care reprezinta grupul de cuvinte de sensul unitar al unui substantiv (parere de rau- regret)
– cuvintele care intra in componenta unei locutiuni isi pierd sensul lor initial.
Substantivele sunt de doua feluri : –comune si proprii sau simple(casa, Maria) si compuse(floarea-soarelui, Campulung))
Substantivele se caracterizeaza prin numar (singular si plural).
Exista substantive defective de plural adica cu forme numai de plural (faina, catolicism) sau substantive defective de singular (zori, câlți, icre)
Substantivele proprii nu au flexiune (Ioana, Romania, Mures)
Substantivele colective care denumesc o totalitate doar cand sunt la singular se acorda cu verbul la singular (tinerimea are/ nu tinerimea au).
Categorii gramaticale ale substantivului:
Genul – categorie gramaticala care macheaza prin desinente ideea de animate (sex barbatesc si femeiesc) si de inanimate
Genul se determina prin numarare
– masculin : baiat/baieti; lup/lupi = un/doi
– feminin : fata/fete; ursoaica/ursoaice = o/doua
– neutru : scaun/scaune; foc/focuri = un/doua
Numarul -este o categorie gramaticala care exprima ideea de cantitate (unul – mai multi_
–singular = exprima un singur obiect : masa, scaun, fata etc
–plural = exprima mai multe obiecte : mese, scaune, fete, etc
– au forme numai pentru singular = sunt in general nume de materii, stari, insusiri: catolicism, curaj, aur, mazare
– au forme numai pentru plural : zori, icre, ochelari
Desinenta – este sunetul sau grupul de sunete de la sfarsitul substantivului prin care indica numarul acestuia E
exemplu : elev-elevi, basma-basmale, cuier-cuiere
Substantivele se pot numara : o-doua, un-doi, un-doua
Cazurile substantivului :
Nominativ
* subiect : Baiatul traverseaza strad
* nume predicativ : El a iesit profesor
* apozitie : Sora mea Florentina a iesit medic
* element predicativ suplimentar : El a fost numit director
Acuzativ
* complement direct : Citesc o carte. L-am vazut pe elevul fruntas
* complement indirect : Ma gandesc la examene
* atribut substantival prepozitional : Foile de placinta sunt proaspete
* nume predicativ : Mobila este din lemn
* complement circumstantial de loc : Merg la scoala (unde?)
* complement circumstantial de mod : A durat zile intregi pana a aflat adevarul.
* complement circumstantial de cauza : Moare de frica
* complement circumstantial de scop : Invata pentru examen
* complement de agent : Cartea a fost citita de studenti
Genitiv
* atribut substantival genitival : Cartea Sorinei era pe masa
* nume predicativ : Cartea noua este a profesoarei
* complement indirect : S-a repezit asupra elevilor
* complement circumstantial de loc : Vad o masina inaintea elevilor
* atribut substantival prepozitional : Gradina din jurul casei era bine ingrijita
– prepozitiile specifice genitivului : asupra, deasupra, contra, impotriva, inaintea, inapoia
– locutiuni prepozitionale : in jurul, in preajma, de-a lungul
Dativul
* complement indirect : Ii dau copilului stiloul
* complement circumstantial de loc : Sta locului
* atribut : Stefan domn al Moldovei a dus multe batalii
* nume predicativ : El este impotriva obiceiurilor parintilor
– prepozitii specifice dativului : gratie, multumita, datorita, conform, contrar
– cazurile dativ si genitiv se diferentiaza prin subordonarea nominala pentru genitiv si verbala pentru dativ.
Vocativ
* exprima o chemare, este cazul adresarii directe
* este, in general, folosit pentru substantive nume de persoana
* nu are functie sintactica : Vladimire, vino acasa !
* punctuatia specifica : virgula sau semnul exclamarii
* sunstantivul in vocativ poate primi determinatii.
Cazurile substantivului
– este forma pe care o ia substantivul pentru a exprima o anumita functie sintactica in propozitie.
– in limba romana sunt cinci cazuri : nominativ, genitiv, dativ, acuzativ si vocativ
Functii sintactice
NOMINATIV
1. subiect – cine? ce ? Vasilica spala rufe
2. nume predicativ – ce face ? Vladimir este student
3. atribut substantival apozitional (apozitie simpla sau dezvoltata)
Prietenul meu, Cristian, este antrenor (care prieten?)
4. element predicativ suplimentar
Pe Sorina o vad studenta la Drept (cum o vad ?)
Nota bene : de obicei apozitia se intalneste in cazul nominativ (N), indiferent de cazul substantivului determinat
GENITIV
1. nume predicativ – Caietul este al elevului
2. atribut substantival genitival – (al cui, a cui ai cui, ale cui)
Sfarsitul filmului a fost captivant (al cui sfarsit? – al filmului)
3. atribut substantival apozitional
Casa lui Sorin, adica a nepotului meu, a fost renovata
4. atribut substantival prepozitional
Lupta contra drogurilor trebuie continuata.
Masina din fata blocului este noua (care?)
Prepozitii specifice genitivului : asupra, deasupra, contra, impotriva, inaintea, inapoia, dedesubtul, indaratul, imprejurul – urmate de un substantiv, pronume sau numeral in genitiv
Locutiuni prepozitionale specifice genitivului (sunt formate din prepozitie + substantiv articulat cu articol hotarat) – urmate de un substantiv, pronume sau numeral in genitiv :in urma, in fata, in spatele, in dreapta, in stanga, in inima, la margine, in mijlocul, in ciuda, din cauza, din pricina, de-a lungul, in adancul, in susul, in josul, in dreptul, in fundul, in decursul, la inceputul, la sfarsitul, pe vremea in folosul etc.
ATENTIE !!!!!!!
Sa nu se confunde locutiunile prepozitionale specifice genitivului cu locutiunile adverbiale : in fata, in spate, in mijloc sau cu adverbele : deasupra, inainte, dedesubt, indarat, imprejur..etc., care nu sunt urmate de substantiv, pronume sau numeral in genitiv.
5. complement indirect
Tinerii lupta impotriva coruptiei (impotriva cui)
Mereu am luptat impotriva minciunii
6. complement circumstantial de loc
Masina s-a oprit in fata blocului (unde?)
Zmeul plutea deasupra caselor
7. complement circustantial de timp
Pe vremea bunicilor, oamenii erau mai credinciosi (cand?)
S-a intors acasa inaintea orei optsprezece
8. complement circumstantial de mod
Pasarea zboara contra vantului (cum?)
Ei vaslesc contra curentului
9. complement circustantial de cauza
Am intarziat din cauza ploii (din ce cauza?)
N-am putut veni din cauza gerului
10. complement circumstantial de scop
Am actionat in folosul copiilor (cu ce scop?)
Am strans bani in vederea excursiei
CAZUL DATIV
1. complement indirect
I-am adus prietenului meu Dan o carte (cui?)
I-am dat Adelei o manusa
2. complement circumstantial de mod
Am castigat meciul, conform (potrivit) previziunilor noastre
El a procedat conform planului nostru (cum?)
3. complement circumstantial de loc
De ce nu stai locului ?
Puii stau lipiti pamantului. Stai locului (unde?)
4. complement circumstantial de cauza
Accidentul s-a produs datorita intretinerii defectuase a masinii (din ce cauza?)
Am luat nota buna datorita sarguintei
5. nume predicativ
Copilul este aidoma parintilor
Scorul a fost contrar previziunilor