Perioada Pasoptista a Literaturii Romane (1830-1860) – Curs III
Doua evenimente importante a acestei perioade – Revolutia de la 1848 si Unirea Principatelor Romane
– in locul limbii grecesti (care era limba internationala) apare limba franceza in aceste relatii inter-culturale;
– o serie de personalitati viziteaza Tarile Romane si raman in corespondenta cu personalitatile de la noi;
– in aceasta epoca se dezvolta invatamantul, apar societatile culturale, apar primele ziare si se dezvolta teatrul
Invatamantul – apar scoli in limba romana (Scoala de la Sf.Sava – intemeiata de Gheorghe Lazar si Scoala Domneasca de la Iasi devenita Academia Mihaileanu)
– societatile culturale joaca un rol important deoarece in multe cazuri ascund scopuri politice
Ex.: Societatea “Filarmonica” – 1933 – condusa de Ion Campineanu si I.H.Radulescu, “Cerc de cultura al medicilor” condusa de Gheorghe Asachi – 1930 si “Societatea pentru invatarea poporului roman – 1831- infiintata la Paris
– Teatrul se dezvolta in aceasta perioada in 1840 cand Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi si Vasile Alecsandri sunt numiti directori la Teatrul National din Iasi
Apar revistele culturale cu o anume tenta politica
– 1829 – in Muntenia apare “Curierul Romanesc” condus de I.H.Radulescu
– 1829 – in Moldova apare “Albina Romaneasca” condussa de Ghe. Asachi
– 1837 – apare curierul “De ambe sexe” condus de Ghe. Asachi
– 1837 – Moldova – “Alăuta Romaneasca” condusa tot de Ghe. Asachi
– 1838 – “Foaie pentru inima, minte si literatura ” condusa de Ghe. Barutiu
– 1839 – Moldova – revista “Dacia Literara” aparuta la Iasi si condusa de Mihail Kogalniceanu ( articolul “Introductie” semnat de Mihail Kogalniceanu si considerat manifestul romantismului romanesc
Kogalniceanu stabileste urmatoarele principii :
1) combaterea traducerilor – “Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa pentru ca omoara duhul national. Traductiile nu fac o literatura” – ne spune M. Kogalniceanu
2) pledeaza pentru unificarea limbii si literaturii romane
3) propune ca surse de inspiratie : istoria nationala, frumusetea patriei si folclorul
4) propune criticarea, dar critica operei nu si a autorului dorindu-si o critica literara onesta)
In aceasta perioada se dezvolta proza, poezia si teatru
Poezia – se cultiva o poezie a ruinelor ; un motiv important este noaptea; apar insa si visul si meditatia filosofica, apare antiteza trecut-prezent pentru ca prin elogierea timpului se incearca trezirea sentimentului national si de aici rezulta lirica patriotica
– speciile literare spre care se indreapta pasoptismul sunt : imnul, oda, epistola, balada, elegia, meditatia
Avem : trecutul patriotic reprezentat prin Vasile Carlova, Andrei Muresanu, Dimitrie Bolintineanu sau Grigore Alexandrescu
– trecutul istoric reprezentat prin teme de iubire – I.H. Radulescu – “Sburatorul” desi valorifica un mit folcloric si Dimitrie Bolintineanu
– natura – reprezentata prin “Pasteluri” de vasile Alescandri
– folclorul – reprezentat tot de Vasile Alecsandri
Proza pasoptista – valorificarea trecutului istoric (Alexandru Lapusneanu, Romanii supt Mihai Viteazu)
– insemnari de calatorie – “Balta Alba” de Vasile Alecsandri
– fiziologia sau caracterul -Costache Negruzii
– nuvela romantica
– romane sau incercari de roman
– fabula – Grigore Alexandrescu
– teatru – se dezvolta comedia si drama dar numai comedia a avut succes