Viewing Single Post
AnnaE
#0

Vasile Alecsandri – Curs IV

Personalitate marcanta culturala si politica a perioadei pasoptiste
Data nasterii sale nu este sigura 1818 sau 1821. Copilaria si ultima parte a vietii si-o petrece la MIrcesti la mosia parinteasca.

Calatoreste prin Europa iar dupa revolutia de la 1848 este trimis in exil la Paris. Multe din evenimentele vietii sale i-au inspirat textele(opera)
ex.: Pasiunea pentru Elena Negri (disparuta timpuriu) il determina sa scrie ciclul lacramioarelor, calatoria in Italia alaturi de Costache Negruzzi il determina sa scrie prima proza “Buchetiera de la Florenta”; ciclul doinelor este scris dupa ce adunase poezii populare
Faptul ca ajunge directorul teatrului national din iasi il determina sa scrie teatru iar in exil se concentreaza asupra poeziilor patriotice.

Publica in revista “Dacia Literara” dar si in “Convorbiri literare”. Este membru onorific al Societatii “Junimea” pana la sfarsitul vietii sale.
Este unul din cei mai importanti culegatori de folclor publicand “Poezii populare ale romanilor”, culegere in care se regasesc unele dintre cele mai cunoscute poezii romanesti “Miorita”

El insusi scrie poezii de inspiratie folclorica (doina sau hora) in care, pe langa folosirea diminutivelor specifice poeziei populare aminteste multe dintre elementele specific nationale;
In “Lacramioare” celebreaza iubirea sa pentru Elena Negrii unul din motive fiind motivul stelei.
In ciclul “Ostasii Nostri” (poezii patriotice) si legendele “Dumbrava rosie” si “Dan capitan de plai”, mesajul fiind tot patriotic unde se evoca preamarirea trecutului.

Proza lui Vasile Alecsandri este mai putin cunoscuta decat poezia si teatrul, el scriind proza de calatorie care-i da ocazia sa puna in evidenta trasaturile societatii moldovenesti din secolul al XIX – lea

Prima proza “Buchetiera de la Florenta” este o proza romantica in care sunt imbinate elementele culturale cu o poveste de iubire.
In “Balta Alba” apare motivul strainului prin ochii caruia este infatisata si criticata totdata societatea din Moldova timpului sau.

In general proza sa este autobiografica, formula fiind aceea a jurnalului.
Corespondenta lui Vasile Alecsandri cuprinde scrisori oficiale dar si corespndenta privata acestea fiind redactate in limba franceza (limba de cultura a vremii) iar cele mai multe scrisori ii sunt adresate lui Ion Ghica.

In privinta tragediei Alecsandri incepe cu “Canticele Comice” – ultrademagogul, clevetici
In “Coana Chirita”, “Gura casca om politic” sunt satirizate diverse aspecte ale societatii, conservatorismul, demagogia, snobismul.

In operele sale este zugravita viata de provincie iar personajele sale sunt de tipologii diferite iar printre piesele de referinta “Iorgu de la Sadagura” sau “Nepotul salba dracului”, personajul principal Iogu studiaza in strainatate si se intoarce acasa prefacandu-se ca a uitat limba romana si incercand sa vorbeasca numai in limba franceza.
Pe de alta parte realitatea romaneasca il nemultumeste iar piesa pune in evidenta opozitia dintre boierii vechi reprezentati de unchiul lui Iorgu si prietenii acestuia si boierii tineri.

Alta piesa “Iasii din Carnaval” – tema este frica de revolutie; un bal mascat devine pretextul unui complot dar se dovedeste a fi o farsa.

Reprezentativ ramane ciclul “Chiritelor” care pune in scena personajul Chirita, o boieroaica de tara a carei caracteristica principala este snobismul si obsesia de a-si marita fetele cu tineri alesi dar gaseste doi falsi boieri, iar pana la urma le marita pe cele doua cu doi boieri de tara.

In cea de-a doua piesa incearca sa-l insoare pe fiul ei cu Luluta (o orfana bogata). Se scoate in evidenta boieria falsa a Chiriteim parvenirea acesteia dar si caracterul sotului ei boier de moda veche.

In feeria “Sanziana si Pepelea” realitatea este prezentata prin intermediul personajelor de basm. Numele sunt semnificative : Papura-Voda, Pirlea-Voda, Crivatul, Iarna dar si Zanele.

Vasile Alecsandri scrie si drama : Despot-Voda, Ovidiu, Fantana Blanduziei, piese care s-au bucurat de notorietate in epoca dar greu de receptat mai tarziu.