Viewing Single Post
AnnaE
#0

Brainstorming

Nimic nu se critică, nimic nu se şterge, fără atitudini sau prejudecăţi, cât mai multe idei!

Brainstorming-ul sau „evaluarea amânată” ori „furtuna de creiere” – este o metodă interactivă de dezvoltare de idei noi, ce rezultă din discuţiile purtate între mai mulţi participanţi, în cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii. Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute.

– această metodă permite stimularea unor calităţi imaginative, a spontaneităţii, a toleranţei, deblochează creativitatea prin amânarea examinării obiective a ideilor emise.

– ca metodă de discuţie şi de creaţie în grup, brainstorming-ul (brain = creier, storming = furtunos) a fost sistematizat în 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA), Alexander Osborn, care a preluat metoda din budismul Zen. Metoda urmăreşte găsirea celei mai adecvate soluţii a unei probleme de rezolvat, printr-o mobilizare a ideilor tuturor participanţilor la discuţie.

– metoda „asaltului de idei”sau „cascada ideilor” are drept scop emiterea unui număr cât mai mare de soluţii, de idei, privind modul de rezolvare a unei probleme, în speranţa că, prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă.

 

–          calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii în cadrul

grupului, într-o atmosferă lipsită de critică, neinhibatoare, rezultat al amânării momentului evaluării. Altfel spus, participanţii sunt eliberaţi de orice constângeri, comunică fără teama că vor spune ceva greşit sau nepotrivit, care va fi apreciat ca atare de către ceilalţi participanţi. Interesul metodei este acela de a da frâu liber imaginaţiei, a ideilor neobişnuite şi originale, a părerilor neconvenţionale, provocând o reacţie în lanţ, constructivă, de creare a „ideilor pe idei.” În acest sens, o idee sau sugestie, aparent fără legătură cu problema în discuţie, poate oferi premise apariţiei altor idei din partea celorlalţi participanţi.

Branistorming-ul se desfăşoară în cadrul unei reuniuni formate dintr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane), de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al ocupaţiilor, sub coordonarea unui moderator, care îndeplineşte rolul atât de animator cât şi de mediator. Durata optimă este de 20–45 de minute.

Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente:

 

  1. unul de producere a ideilor
  2. momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice).

 

 

Regulile de desfăşurare ale brainstorming-ului sunt următoarele :

 

–          cunoaşterea problemei pusă în discuţie şi a necesităţii soluţionării ei, pe baza

expunerii clare şi concise din partea moderatorului discuţiei;

–          selecţionarea cu atenţie a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii în ceea

ce priveşte vârsta, pregătirea, fără să existe antipatii;

 

–          asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot), spaţios, luminos, menit să creeze o

atmosferă stimulativă, propice descătuşării ideilor;

–          admiterea şi chiar încurajarea fomulării de idei oricât de neobişnuite, îndrăzneţe,

lăsând frâu liber imaginaţiei participanţilor, spontaneităţii şi creativităţii;

 

În prima fază, accentul este pus pe cantitate, pe formularea de cât mai multe variante de răspuns şi cât mai diverse;

Neadmiterea nici unui fel de evaluări, aprecieri, critici, judecăţi din partea participanţilor sau a coordonatorului, asupra ideilor enunţate, oricât de neaşteptate ar fi ele, pentru a nu inhiba spontaneitatea şi a evita un blocaj intelectual;

 

–          construcţia de „idei pe idei”, în sensul că, un răspuns poate provoca asociaţii şi

combinaţii pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ;

–          programarea sesiunii de brainstorming în perioada când participanţii sunt odihniţi

şi dispuşi să lucreze;

–          inregistrarea discretă, exactă şi completă a discuţiilor de către o persoană

desemnată special să îndeplinească acest rol (sau pe bandă), fără a stânjeni participanţii sau derularea discuţiei;

–          valorificarea ideilor ce provin după perioada de „incubaţie” într-o nouă sesiune, a doua zi participanţii puntându-se reîntâlni;

–          toate ideile sunt „cunoştinţe“,

–          nici o sugestie nu se critică,

–          membrii grupului vor fi încurajaţi să construiască pe căile altora,

–          ideea-finală e „produsul“ întregului grup,

–          toţi membrii grupului participă la discuţii,

–          calitatea e mai importantă decât cantitatea.

  1. Etape de pregătire :

 

  1. a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativ;
  2. b) faza de antrenament creativ;
  3. c) faza de pregătire a şedinţelor de lucru; (pe scurt : reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cât mai multe idei pe o temă;)

 

  1. Etapa productivă, de emitere de alternative creative, care cuprinde:

     

  2. a) faza de stabilire a temei de lucru, a problemelor de dezbătut;
  3. b) faza de soluţionare a subproblemelor formulate;
  4. c) faza de culegere a ideilor suplimentare, necesare continuării demersului creativ;

 

Retineti :ideile pot fi emise în trei maniere:

–          calea progresiv-liniară (ideea evoluează prin completarea ei până la „soluţia“

problemei);

–          ideea se obţine prin analogie sau prin apariţia unei idei noi, opuse celei

iniţiale/generative;

– o cale mixtă: ideea poate dezvolta simultan soluţii complementare şi soluţii opuse ei.

 

  1. Etapa selecţiei ideilor emise, care favorizează gândirea critică:

     

  2. a) faza analizei listei de idei emise până în acel moment;
  3. b) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finală.

Are loc o „perioadă de incubare“ (reflecţie, evoluare, selecţie a ideilor şi soluţiilor; grupul evaluator poate fi compus din aceleaşi persoane care au emis ideile sau din alte persoane (pedagogic, este util ca acelaşi grup să emită şi să evalueze ideile); este favorizată, astfel, dezvoltarea gândirii critice.

 

Idei de  teme pentru metoda brainstorming :

 

Educaţia permanentă – promotorul dezvoltării culturale, economice şi sociale;

Educaţia adulţilor – între posibilităţi şi necesitate , între cerere şi ofertă;

Sărăcia – problemă permanentă a omenirii? Modalităţi de depăşire;

Omul şi Universul – soluţii pentru viitor în vederea optimizării relaţiilor lumii cu natura;

Pământul – o planetă vie, dar muritoare; căi de realizare a educaţiei ecologice;

Elevul – coparticipant le propria formare; căi de stimulare a interesului pentru şcoală, învăţătură, educaţie;

Avantajele utilizării metodei brainstorming :

 

–          obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare;

–          costurile reduse necesare folosirii metodei;

–          aplicabilitatea largă, aproape în toate domeniile;

–          stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor;

–          dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine prin procesul evaluării

amânate;

–          dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă;

Limitele brainstorming-ului:

 

–          nu suplineşte cercetarea de durată, clasică;

–          depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit;

–          oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă;

–          uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi;

–          poate să apară fenomenul numit „chiul social“ (când responsabilitatea se împarte

între mai mulţi idivizi, unii depun mai puţin efort).

 

Metoda îmbunătăţeşte productivitatea unui grup antrenat pentru acest mod de lucru dar nu a unui grup constituit „ad-hoc“.

Pedagogic, recomandarea e evidentă: cursanţii trebuie în prealabil antrenaţi pentru utilizarea acestei metode.

Grupurile electronice (indivizi care sunt în contact doar prin reţea electronică) elimină aceste inconveniente; participanţii nu sunt „faţă în faţă“, dispar barierele de statut şi sustragerea de la efort.

Aceasta favorizează tehnica electronică a brainstorming-ului (mai relaxantă relaţional).

De retinut : aceasta metoda nu este utila la clasele primare