Am uitat
Am uitat sa fiu destept
Pentru-o zi ori pentru-o viata
Cât înmarmurit astept,
Albe, bratele-ti de gheata.
Nu mai cuget, cred, mereu:
Strâns în mine ca-ntr-un templu,
Însa demn în miezul meu,
Cu zgârcenie contemplu.
Viewing Single Post
read the thread: Am uitat de Nicolae Labiș