AnnaE
#0

Originile evreilor

Evreii in Egipt
“Si au mai zis lui Faraon :”Noi am venit ca sa locuim o vreme aici in tara, pentru ca nu mai este pasune pentru oile robilor tai si este o mare foamete in tara Canaanului; ingaduie robilor tai sa locuiasca in tinuturile Gosen.”
Faraon a zis lui Iosif :”Tatal tau si fratii tai au venit la tine. tara Egiptului este deschissa inaintea ta; asaza pe tatal tau si pe fratii tai in cea mai buna parte a tarii. Sa locuiasca in tinutul Gosen si daca gasesti printre ei oameni destoinici, pune-i in fruntea turmelor mele”
. FACEREA 47: 4-6

Originea acestor semiti, grupati in familii indrumate de sefi atotputernici, este mai putin cunoscuta. Evreii au fost mult timp nomazi, traversand Orientul Apropiat, din Mesopotamia pana in Egipt, pana sa se formeze Regatul Israel. Primele documente in care s-a consemnat aparitia lor ca neam, au fost atestate incepand cu Abraham sau Avraam, despre care se presupune ca ar fi venit din statul sumerian Ur, care i-a condus la inceputul mileniului al II-lea (circa 1800 i.Hr.), in tara Canaanului, care ingloba Palestina si Fenicia, in cautare de pasuni fertile pentru turmele lor. Ajunsi aici, ei se asaza in regiunile muntoase, unde intalnesc populatia sedentara a canaaneenilor, tot de origine semita. De aici o parte din evrei trec in Egipt, amestecati probabil in conglomeratul etnic al hicsosilor invadatori. Prin ingaduinta acestora si a altor triburi, ei s-au indreptat spre delta fertila a Nilului.

Egiptenii, in schimb nu au fost de acord cu prezenta navalitorilor si au organizat rezistenta in jurul Tebei, urmarind slabirea progresiva a hicsosilor pana la izgonirea lor in anul 1550 i.Hr.
La intemeierea Regatului Nou, evreii devin victimele reactiei egiptene, fiind redusi la statutul social de dependenta, ceea ce ar explica robia egipteana, aparuta in traditia biblica.

Dupa o sedere de mai bine de patru secole in tara Egiptului, israelitii (urmasii lui Iacob) pleaca de acolo condusi de legendarul Moise. In urmatorii 40 de ani, ratacesc prin pustie, in Peninsula Sinai, timp in care Moise a reintrodus cultul monoteist al lui Iahve, le-a dat evreilor cele 10 porunci sau Decalogul si Cartea Legii (TORA).
Iosua, succesorul lui Moise, a asezat triburile israelite in Palestina, in secolul al XIII-lea i.Hr., loc unde au gasit populatiile canaaneene dar si pe evreii care nu migrasera in Egipt.
Treptat, evreii fuzioneaza cu triburile canaaneene, adoptandu-le limba si cultura si trec la viata agricola. Aparitia popoarelor mării (filistenii) si implicit invazia acestora, a dus la stabilirea lor pe litoralul mediteraneean -Gaza -, incepand conflictele.
In cursul acestor lupte, evreii se impun ca Judecatori, conducatori ai triburilor.

Presiunea care a urmat si mai ales pericolul pe care il reprezentau filistenii, posesori ai metalurgiei fierului, sia popoarelor vecine, moabitii, amonitii, edomitii, i-au determinat pe evrei sa-si aleaga un singur conducator si sa intemeieze monarhia