Iona de Marin Sorescu comentariu literar
Subintitulata tragedie in patru tablouri, piesa este o parabola dramatica a cautarii spirituale a individului, alcatuita sub forma unui monolog sub forma unui monolog-dialog care cultiva alegoria si metafora.
Tema piesei este singuratatea, nelinistile omului confruntat cu propriul destin. Textul este inspirat din mitul biblic al omului inghitit de peste, caruia Marin Sorescu ii da alta semnificatie.
Subiectul fabulei biblice se intalneste in piesa lui Marin Sorescu numai ca pretext literar. Eroul lui Sorescu se afla inca de la inceput "in gura pestelui", neavand posibilitatea eliberarii chiar daca el nu a savarsit nici un pacat. Piessa este alcatuita din patru tablouri:
Primul si ultimul se desfasoara afar, in exterior, iar in tablourile doi si trei, actiunea se desfasoara in burta pestelui.
Rolul didascaliilor este de a ajuta, de a clarifica semnificatiile simbolice si de a oferi un sprijin pentru intelegerea problematicii textului.
In tabloul I, actiunea se petrece afara, Iona fiind un pescar ghinionist care isi doreste sa prinda pestele cel mare, sa i se intample ceva spectaculos, sa fie norocos, fericit, fiind satul de evenimente, de intamplarile marunte. Pentru a-si amagi neputinta, Iona poarta mereu cu sine un acvariu din care sa poata pescui oricand cu succes pesti care au mai fost prinsi, ceea ce semnifica amagirea omului lipsti de satisfactii cu mici reusite.
Finalul primului tablou il prezinta pe Iona, inghitit de un peste urias si incercand zadarnic sa scape.
Tabloul al doilea ne prezinta actiunea care se petrece in interiorul Pestelui. Iona gaseste un cutit cu care se joaca, semn al libertatii, care ii da speranta ca poate scapa. El incearca in acelasi timp, un santaj sentimental, adresandu-se pestelui:Daca ma sinucid?"
In finalul tabloului, Iona devine visator si se simte ispitit sa construiasca o "banca de lemn in mijlocul marii" pe care sa se odihneasca pescarusii mai lasi si vantul.
Tabloul al treilea se desfasoara in burta Pestelui II, care l-a inghitit pe Pestele I. "Eroul are acum alaturi de el, o mica moara de vant", simbol al zadarniciei. Apar doi pescari, surdo-muti, care nu scot niciun cuvant. Fiecare cara in spate o barna, simbolizand oamenii resemnati care-si duc povara destinului fara sa-si puna intrebari. Chiar si alaturi de ei, Iona, ramane singur in propria constiinta.
Tabloul al patrulea il prezinta pe Iona in gura "ultimului peste spintecat" respirand acum alt aer. Apar cei doi pescari care au in spinare barnele, iar Iona se intreaba de ce intalneste mereu "aceeasi oameni". sugerand limita omenirii captive.
Drama umana e aceea a vietii apasatoare sufocante din care nimeni nu poate evada in liberatate. Solutia de iesire pe care o gaseste Iona este aceea a spintecarii propriei burti, care semnifica evadarea din propriul destin.