Limba engleză - curs începători

CAPITOLUL 2 (SECOND CHAPTER)

 

 

GRAMATICA – NOŢIUNI ELEMENTARE (GRAMMAR – BASICS)

 

 

Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de a conjuga corect verbele auxiliare ale limbii engleze, de a la utiliza în situaţiile corespunzătoare. De asemenea, va învăţa cum se formează timpurile verbale, vorbirea indirectă, diateza pasivă, pronumele, ordinea adjectivelor, şi pluralul substantivelor

 

 

Subcapitole:  1. Verbele auxiliare “to be”, “to do”, “to have”

2. Reguli de formare – timpurile
3. Vorbirea indirectă
4. Diateza pasivă
5. Pronumele
6. Articolul
7. Pluralul substantivelor
8. Ordinea adjectivelor

 

 

1. VERBELE AUXILIARE (THE AUXILIARY VERBS): “TO BE” (A FI), “TO DO”

(A FACE) , “TO HAVE” (A AVEA)

 

Ce sunt verbele auxiliare?

 Verbele auxiliare sunt verbele cu care putem construi formele de interogativ (întrebările) şi de negativ în limba engleză. 

 

 În această introducere verbele auxiliare vor fi conjugate la prezentul simplu (present simple) şi la trecut (past tense simple), atât cu forma lungă (long form), cât şi cu forma scurtă (short form), care este cea mai utilizată în limba engleza, atât în cea scrisă cât şi în cea vorbită. Se va da pentru fiecare caz in parte atât transcrierea fonetică specifică limbii engleze, cât şi o echivalare în limba română.

 

 

a) Verbul “to be” (The verb “to be” [tu: bi:] = a fi

 

1. Prezentul simplu (Present Simple)

 

1. Afirmativ (Affirmative / Statements)

 

 

 

 

2. Negativul (Negative)

 

 

 

 

3. Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions)

 

 

 

 

 

!!! ATENŢIE!!!

 

După cum observaţi, forma de interogativ prezent a verbului “to be”, se formează prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la afirmativ: I (subiect) + am (verb), pentru ca la interogativ să avem întâi “am” (verbul) şi apoi “I” (subiectul). Pentru a forma negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar “I” (subiect) + “am” (verb), la care vom adăuga marca negaţiei, adică “not”. Deci “I am not”. 

 

2. Timpul trecut (Past Tense Simple)

 

1. Afirmativul (Affirmative/ Statements)

 

 

 

 

 

2. Negativul (Negatives)

 

 

 

 

3. Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions)

 

 

 

!!! ATENŢIE!!!

 

După cum observaţi, forma de interogativ trecut a verbului “to be”, ca şi cea de interogativ prezent, se formează prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la afirmativ: I (subiect) + was (verb), pentru ca la interogativ să avem întâi “was” (verbul) şi apoi “I” (subiectul). Pentru a forma negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar “I” (subiect) + “was” (verb), la care vom adăuga marca negaţiei, adică “not”. Deci “I was not”. 

 

Când folosim verbul “to be”? 

 

- Când vrem să exprimăm vârsta 

 

           Carlos is eight. (Carlos are opt ani)

           Anna is ten. (Anna are zece ani)

 

- Când vrem să exprimăm naţionalitatea 

 

            I’m English. (Sunt englez)

           She’s Romanian. (Ea este româncă)

 

- Când vrem să spunem care este meseria cuiva. 

 

          Jim is a teacher. (Jim este professor)

           Are you a student? (Eşti student?)

 

- Cu un adjectiv 

 

           You’re right. (Ai dreptate)

            I’m happy. (Sunt fericit)

 

- Cu “this/that” [ði:s]/ [ðæt], [ziis]/[zeat] (“acesta/acela”)

 

          This is my book. (Aceasta este cartea mea)

          Is that your newspaper? (Este acela ziarul tău?)

 

- În întrebări 

 

            Is Tom here? (Este Tom aici?)                     Are you ten? (Ai zece ani?)

           Are they Spanish? (Sunt ei spanioli?)         Is it easy? (E uşor?)

          Is this your house? (Este aceasta casa ta?)

 

- Ca verb auxiliar, pentru construirea formelor de continuu.

         I am learning English at the moment. (În acest moment învăţ limba engleză)

 

 

Exerciţii: 1. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de prezent a verbului “to be”:

 

1. I………..eight.                               
2. He………..ten.
3. You…………right.                                                 
4. ………I a student?
5. Jim……….a teacher.
6. ………..they Chinese?

 

2. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de trecut a verbului “to be”:

 

7. I………..eight.                               
8. He………..ten.
9. You…………right.                                                 
10. ………I a student?
11. Jim……….a teacher.
12. ………..they Chinese?

 

b) Verbul “to do” [tu: du:]= a face

 

1.        Prezentul simplu (Present Simple)

 

1. Afirmativ (Affirmative / Statements)

 

 

 

!!! ATENŢIE!!!

 

 Observaţi terminaţia în “s” la persoana a treia singular a formei de afirmativ, prezentul simplu, pentru verbul “to do” (“does”). O vom întâlni la toate verbele din limba engleză cu excepţia celor modale.

 

2. Negativul (Negatives)

 

 

 

!!! ATENŢIE!!!

 

 Ca verb auxiliar, “to do” are ca formă de negativ, “I do not”, prescurtat “I don’t”, el ajutând de fapt la formarea negativului celuilalt verb de conjugat, de exemplu “I do not write”, sau “I don’t write”, “Eu nu scriu”. 

 Ca verb de sine stătător, cu sensul de “a face”, el formează negativul cu el însuşi pe post de auxiliar, urmat de infinitivul scurt “do”: “I don’t do that”, “Eu nu fac asta”. După cum se observă în tabelul de mai sus, infinitivul scurt “do” este valabil pentru toate persoanele de singular şi de plural.

 

c)Interogativul (Interrogative, “Yes/No Questions) – ca auxiliar, îl vom însoţi de aceea de un verb de conjugat: “write [rait]” ( a scrie)

 

 

!!! ATENŢIE !!!

 

 Observaţi ordinea la interogativ: auxiliarul “do” + subiect “I” + verbul la infinitiv “write”. Vom întâlni această ordine la forma de interogativ prezent a tuturor verbelor limbii engleze cu excepţia celor modale şi a verbului “to be”, pe care l-am conjugat mai devreme.

 Observaţi, de asemenea, faptul că la persoana a treia singular, unde la afirmativ avem “he/she/it writes”, deci cu terminaţia “s”, la interogativ, vom folosi doar “s”-ul de la persoana a treia singular a verbului auxiliar “do”, deci “does”, iar verbul de conjugat, “write” în cazul de faţă, va rămâne tot la infinitivul scurt. Aşadar, avem “Does he/she/it write?” şi NU “Does he/she/it writes?”

 

2. Timpul trecut (Past Tense Simple)

 

 În cazul verbului “to do”, avem o singură formă de trecut (past tense simple) pentru toate persoanele, şi anume “did”.

 

            Afirmativ:    I/He/We/You/They did  the shopping. 

(Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au făcut cumpărăturile).

 

           Negativ:         I/He/We/You/They did not do (didn’t do) the shopping.

                                            (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au făcut cumpărăturile).

 

           Interogativ:  Did I/he/we/you/they do the shopping?

                                            (Am/au făcut eu/el/noi/voi/ei cumpărăturile?).

 

!!! ATENŢIE!!!

 

 Observaţi şi în acest caz forma de infinitiv scurt a verbului de conjugat, în construcţiile “did not do” şi “did I do”. 

 

Când folosim verbul “to do”?

 

- Ca verb auxiliar (auxiliary verb):

• în întrebări:                  Do you like tennis? (Iţi place tennisul?)

        What do you do in the evenings? (Ce faci seara?)

• în negaţii:                          I don’t like tennis. (Nu-mi place tennisul)

       I don’t do much in the evenings. (Nu fac prea multe seara)

       Don’t go. (Nu te duce).

 

• în emfaze (accentuarea unei părţi a propoziţiei): 

                                                       Do sit down! (Stai jos, te rog!)

                                                       I do love her. (Chiar o iubesc)

• în inversiune (verb înaintea subiectului):

      At no time did he lose his self-control. (Nu si-a pierdut controlul nici un moment).

• elipsa (folosim un verb auxiliar în locul unui verb întreg):

    You saw Allen, didn’t you? (L-ai văzut pe Allen, nu-i aşa?) # Ca verb cu scop general 

• activităţi nedefinite – “ceva” (something [sΛmθiŋ] / [samsin^g]), “nimic” (nothing [nΛθiŋ] / [nasin^g]), “orice” (anything [eniθiŋ] /[ enisin^g]): 

Do something! (Fă ceva!)

• pentru “muncă” 

I do the shopping, you do the cooking. (Eu fac cumpărăturile, tu găteşte)

 

Exerciţii: 1. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de prezent a verbului “to do”:

 

1. ......you like tennis?
2. I.............like tennis.
3. ........she like tennis?
4. ............read!
5. They............like her!

 

2. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de trecut a verbului “to do”:

 

6. ......you like tennis?
7. I.............like tennis.
8. ........she like tennis?
9. They............like her!

 

 

c) Verbul “to have” [tu: hæv] = a avea

 

1. Prezentul simplu (Present simple)

 

1. Afirmativ (Affirmative / Statements)

 

 

 

 

!!! ATENŢIE!!!

 

 Observaţi şi în cazul verbului “to have” terminaţia “s” de la persoana a treia singular, pentru forma de prezent simplu.

 

2. Negativul (Negatives)

 

 

 

!!! ATENŢIE!!!

 

 Verbul “to have” poate fi verb auxiliar, ajutând la formarea unor întrebări pentru formele de perfect, caz în care forma de negativ prezent este “I haven’t….”, fie ca răspuns scurt, fie ca urmat de verbul de conjugat, forma a treia: “I haven’t written” (Nu am scris). 

 Ca verb de sine stătător, cu sensul de “a avea”, “to have” are ca formă de negativ “I don’t have”, deci îl utilizează ca verb auxiliar pe verbul “to do” despre care am vorbit mai devreme.

 Aceleaşi observaţii sunt valabile şi pentru formele de interogativ prezent , pe care le vom vedea în tabelul de mai jos. 

 

3. Interogativul (Interrogative, “Yes/No Questions”)

 

 

 

 

2. Timpul trecut (Past Tense Simple)

 

 În cazul verbului “to have” avem o singură formă pentru timpul trecut (past tense simple) şi anume “had”, pentru toate persoanele. 

 

 

!!! ATENŢIE!!!

 

 Observaţi formarea negativului şi a interogativului verbului “to have” ca verb de sine stătător cu past tense-ul auxiliarului do, deci did, urmat de infinitivul scurt al verbului de conjugat “have”. Aşadar, avem didn’t have, şi did I have şi NU “didn’t had” şi “did I had”.

 Observaţi de asemenea că în limba engleză este obligatorie exprimarea/folosirea subiectului, “did I have”, pe când în limba română el poate fi omis, “Am avut (eu)?”

 

Când folosim verbul “to have”?

 

- Ca auxiliar 

1. Pentru formele de perfect (perfect verb forms):
   1. have read the book. (Am citit/citii cartea) (present perfect – prezent perfect)

I had read the book. (Citisem cartea) (past perfect – mai mult ca perfectul)

I will have read the book by this time tomorrow. (Voi fi citit cartea până mâine pe vremea asta).(future perfect – viitorul perfect)

I’d like to have read this book ten years ago. (Mi-aş dori să fi citit cartea

asta acum zece ani) (perfect infinitive – infinitivul perfect)

Having read the book before, he knew what to expect. (Citind/ Dat fiind că citise cartea înainte, ştia la ce să se aştepte).

 

2. Întrebări şi negaţii

                        Have you read the book? (Ai citit/citişi cartea?)                        I haven’t read the book. (Nu am citit/ nu citii cartea).

 

- Când vorbim despre posesie, relaţii şi alte situaţii/stări:

                      They have three newspapers. (Ei au trei ziare).

                     Have you got any brothers or sisters? (Ai fraţi sau surori?)

                     Do you often have headaches? (Ai des dureri de cap?)

 

- Când vorbim despre acţiuni şi experienţe:

                       I’m going to have a shower. (O să fac un duş)

                 We’re having a meeting next month. (Vom avea o întrunire luna viitoare).

 

- Când vorbim despre obligaţii 

1. 1. had to read yesterday. (Ieri a trebuit să citesc).

 

# Când vorbim despre cauzarea sau experimentarea unor acţiuni şi evenimente          

His son had everybody laughing. (Fiul său i-a făcut pe toţi să râdă)

  I must have my shoes repaired. (Trebuie să-mi repar pantofii)   We had our car stolen last week. (Ni s-a furat maşina săptămâna trecută)

 

Exerciţii: 

1. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de prezent a verbului “to have”:

             

1. I ………..a book.
2. He ……….a car.
3. ……..you………a picture?
4. She ……….not ……water.
5. He………..a newspaper.

 

 

 

2. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de trecut a verbului “to have”:

6. I ………..a book.
7. He ……….a car.
8. ……..you………a picture?
9. She ……….not ……water.
10. He………..a newspaper.