Dimensiunile educaţiei preşcolare - curs IX - 7 mai 2015
Finalitatea fundamentală - dezvoltarea intelectului copilului la un nivel optim pentru debutul şcolarităţii.
Obiective generale - sarcini ce vizează cunoaşterea realităţii de către copii şi dezvoltarea capacităţii de a înţelege această lume înconjurătoare, in limitele permise de particularităţile varstei:
- transmiterea de către profesor şi însuşirea de către copii a unor cunoştinţe ştiinţifice despre om, despre mediul înconjurător;
- dezvoltarea proceselor psihice, in special a celor de cunoaştere;
- formarea şi dezvoltarea unor deprinderi de muncă intelectuală.
Dimensiunea intelectuală
Activităţi de educaţie pentru ştiinţă:
– cunoaşterea omului, a activităţilor specifice acestuia, in diferite medii fizice şi sociale, elaborarea schemei corporale (obiectiv şi al educaţiei
psihomotorii);
– cunoaşterea unor aspecte legate de mediul fizic şi social in care trăiesc copiii
– însuşirea unor cunoştinţe matematice fundamentale (numeraţie, construcţie de mulţimi,
– clasificări după un criteriu dat, comparaţii pe baza mai multor criterii etc.);
– formarea unor deprinderi elementare de calcul matematic, de seriere şi inserare;
– dezvoltarea capacităţii de a opera, in limitele oferite de vârstă, cu cunoştinţele însuşite;
Activităţi de educaţie a limbajului
Activităţile de educaţie estetică
- însuşirea unor valori estetice din domeniul muzical, plastic;
- cunoaşterea unor materiale specifice diferitelor activităţi artistico-plastice şi practice: instrumente muzicale, materiale suport, materiale de colorat sau de modelaj
Activităţile de educaţie psihomotorie contribuie la dezvoltarea dimensiunii intelectuale prin fondul de cunoştinţe vehiculat şi însuşit de către copii:
– cunoaşterea diferitelor grafisme;
– cunoaşterea denumirilor diferitelor mişcări, jocuri sportive, echipamente adiacente,
etc.;
– însuşirea unor norme specifice activităţii in domeniu, etc.;
Toate tipurile de activităţi din grădiniţă mai vizează:
- dezvoltarea capacităţilor perceptive ale copiilor şi a spiritului de observaţie;
- dezvoltarea fondului de reprezentări ale copilului preşcolar; progresiv;
- dezvoltarea gândirii intuitiv concrete;
- dezvoltarea capacităţii de memorare, păstrarea activă, reproducerea şi
recunoaşterea cunoştinţelor învăţate;
- dezvoltarea imaginaţiei copilului preşcolar şi dezvoltarea capacităţilor creative;
Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător :
Modalităţi de abordare a cunoaşterii mediului înconjurător şi mijloace de realizare
In cadrul activităţilor obligatorii se poate apela la :
1. Observare după natură sau după modele (planşă)
2. Lectură după imagini
3. Povestirea
4. Munca in grădină, plimbări, excursii, vizite la muzee sau la grădina botanică, zoologică
5. Jocul didactic de sine stătător sau însoţitor, ca secvenţă, al uneia dintre modalităţile prezentate anterior.
Activităţile matematice
- alcătuirea grupelor de obiecte (mulţimi) pe baza unor însuşiri comune;
- ordonarea elementelor unei mulţimi după anumite criterii: dimensiune, volum, greutate,
- compararea mulţimilor: global, prin corespondenţă biunivocă şi prin numărare;
- efectuarea unor operaţii cu mulţimi (intuitiv): reuniune, intersecţie, conjuncţie, disjuncţie, negaţie:
- numeraţia de la 1-10; numerale cardinale şi ordinale;
- indicarea locului obiectului intr-un şir prin utilizarea numeralului ordinal;
- identificarea formei şi semnificaţiei cifrelor;
- asocierea numărului cu cantitatea corespunzătoare de obiecte;
- reprezentarea şirului crescător şi descrescător al grupelor de obiecte de la 1 la 10 şi de la 10 la 1; şiruri de numere şi cifre;
- identificarea valorii unor monede şi a unor bancnote;
- măsurarea dimensiunii şi a capacităţii cu etaloane nestandardizate;
- identificarea formelor geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc, romb şi asocierea lor cu obiecte din mediul înconjurător.
Toate aceste cunoştinţe se cer a fi aplicate practic in situaţii de activitate zilnică.
Educaţia limbajului
a. Aspecte fonetice ce urmăresc ca obiective specifice:
- pronunţarea corectă a sunetelor limbii materne: intonaţia corespunzătoare a acestora in
funcţie de poziţia ocupată in cuvânt sau in silabă;
- formarea şi dezvoltarea auzului fonematic (sesizarea sunetelor in ansamblul cuvântului sau in
grupurile silabice)
- despărţirea corectă a cuvintelor in silabe şi a silabelor in sunete;
- deprinderea de a forma cuvinte pornind de la sunete iniţiale date;
- ameliorarea şi înlăturarea unor deficienţe de pronunţie a sunetelor (omisiuni, înlocuiri,
- prelungiri, pronunţări greşite, etc.);
b. Aspecte lexicale cu următoarele obiective specifice:
- utilizarea corectă in vocabularul activ sau pasiv a unor cuvinte care exprimă:
- *verbe reprezentând acţiuni la diferite timpuri şi moduri
- *substantive comune şi proprii
- *adjective denumind însuşiri legate de formă, mărime, culoare, dimensiune, trăsături pozitive sau negative de caracter
- *numerale ordinale şi cardinale
- *pronume de toate tipurile
- *adverbe şi locuţiuni adverbiale
- *prepoziţii simple şi dezvoltate, locuţiuni prepoziţionale
- *conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale
- *interjecţii
Aspecte ale structurii gramaticale cu următoarele obiective specifice:
- folosirea corectă a singularului şi pluralului unor substantive;
- folosirea corectă a cazurilor substantivului;
- exprimarea corectă a gradelor de comparaţie a adjectivelor;
- realizarea corectă a acordului gramatical;
- flexionarea corectă a verbelor după persoană, timp şi număr;
- asocierea cuvintelor cu sensurile pe care le poartă.
Aspecte ale comunicării orale cu următoarele obiective specifice:
- relatarea corectă a unor întâmplări trăite sau imaginate;
- formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri nuanţate;
- alcătuirea unor propoziţii păstrând corespondenţa logică a ideilor;
- conversaţii pe teme alese sau date;
- explicarea cu argumente proprii a unor situaţii diferite;
- interpretarea unor imagini in contexte diferite;
- relatarea coerentă prin exprimări proprii a unor întâmplări din experienţa personală, precum şi din creaţii literare şi folclorice.
Aspecte ale expresivităţii vorbirii cu următoarele obiective specifice:
- recitarea unor poezii accesibile, reproducerea şi crearea unor glume simple;
- exprimarea nuanţată prin folosirea de omonime, sinonime, antonime, expresii cu valoare stilistică;
- crearea unor povestiri despre întâmplări hazlii;
- respectarea intonaţiei, accentului, pauzei, ritmului, tonului şi nuanţarea vocii in timpul comunicării orale
Dimensiunea moral civică
a. Obiective ale educaţiei afective care contribuie la realizarea dimensiunii moral civice a educaţiei preşcolare vor fi formulate in termeni de comportamente la care trebuie să ajungă copilul:
1. a recunoaşte comportamentul nonverbal ,verbal şi paraverbal (gesturi, cuvinte, mod de a vorbi) specifice diferitelor trăiri afective ale celor din jur. pentru a-i înţelege mai bine şi a putea colabora cu ei;
2. a manifesta simpatie şi empatie faţă de covârstnici, faţă de adulţii din jur;
3. a deţine capacitatea de autocontrol al emoţiilor mai puternice;
4. a se manifesta cu o anume constanţă in relaţiile cu copiii şi adulţii, indiferent de contextul afectiv in care se dezvoltă aceste relaţii;
5. a manifesta capacitate de înfrânare in faţa unei acţiuni dorite dar prohibite, capacitatea de a aştepta până ii vine rândul la o acţiune sau de a renunţa la ceva ce ii este interzis pentru că este dăunător;
6. a se manifesta corect atât in caz de eşec cat şi in caz de reuşită, mobilizându-şi voinţa de a continua in ambele situaţii, indiferent de gradul de dificultate a sarcinilor următoare:
7. a se respecta pe sine şi pentru a-i respecta pe cei din jur (adulţi sau copii);
8. a manifesta o motivaţie pozitivă (intrinsecă sau extrinsecă) faţă de activităţile cu valenţe educative, izvorâte din trăiri afective pozitive ce însoţesc desfăşurarea activităţilor respective.
Obiective ale educaţiei pentru societate cu valenţe din perspectiva realizării dimensiunii moral civice a educaţiei preşcolare
1. a conştientiza locul şi rolul său in familie. in grădiniţă şi grupurile de copii; acest aspect se verifică prin faptul că preşcolarul poate să prezinte familia sa şi locul său in aceasta,să explice rolul fiecăruia dintre membrii familiei, să descrie grupa din grădiniţă şi să-şi fixeze locul in contextul ei etc.
2. a manifesta autonomie in activităţile zilnice legate de igiena personală, de hrănire şi îmbrăca re/încălţare, de ordonarea spaţiului de joc etc.
3. a enumera şi explica, la nivelul vârstei preşcolare, regulile cerute de educaţia pentru propria sănătate şi a celorlalţi;
4. a cunoaşte (cu posibilităţi de enumerare, prezentare şi explicare) normele morale ce trebuie respectate in familie, in grădiniţă şi in societate şi să le respecte in comportamentul cotidian;
5. a manifesta dorinţă de relaţie socială pozitivă cu covârstnicii şi cu adulţii;
6. a fi acceptat in grupurile de joacă şi de activitate ca un partener corect şi dezirabil;
7. a respecta, in baza cunoaşterii lor, regulile de circulaţie rutieră:
8. a respecta normele de protecţie a vieţii proprii şi a celorlalţi (prin utilizarea corectă a unor instalaţii sanitare, a curentului electric, a unor aparate de uz casnic etc.)
9. a respecta pe cei necunoscuţi la fel ca pe cei cunoscuţi, manifestând un comportament civilizat şi acolo unde nu este cunoscut;
10. a evalua corect valorile morale (valoarea de adevăr, bine, armonie, credinţă, respect etc.) şi a le respecta in contextul specific vieţii şi activităţii la vârsta preşcolară. Desigur că aceste obiective sunt abordate diferit la fiecare dintre nivelurile de vârstă.