Proiectarea pedagogica a activitatilor instructiv-educative în învățământul primar
1). Conceptul de proiectare pedagogica. Functiile proiectarii pedagogice: anticipare, orientare, organizare, dirijare, reglare-autoreglare, decizie, inovare.
2). Etapele proiectarii pedagogice: definirea obiectivelor si a sistemului de referinta spatio-temporal: determinarea continuturilor; stabilirea strategiei optime de actiune; stabilirea criteriilor si a instrumentelor de evaluare.
3). Niveluri ale proiectarii pedagogice. Finalizarea proiectarii pedagogice:
1. Proiecte elaborate pe: ciclu, an, semestru de invatamant, saptamana, ora;
2. Proiecte elaborate pe: arii curriculare, disciplina scolara, tema, subiect.
4). Unitate si diversitate in proiectarea activitatilor de instruire si educatie. Modele de proiectare a lectiei, a altor activitati scolare si extrascolare.
5) Grile de evaluare. Criterii de autoevaluare.
6) Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice: concept, tipologie (frontal, pe grupe, individual etc): Lectia-activitate didactica de baza. Alte forme de organizare.
7) Aplicatii: proiectarea unui sistem de lectii, de alte activitati scolare si extrascolare
1). Conceptul de proiectare pedagogica. Functiile proiectarii pedagogice: anticipare, orientare, organizare, dirijare, reglare-autoreglare, decizie, inovare.
Proiectarea activitatii didactice este determinata de cerinta cresterii calitatii si eficientei instruirii. Orice activitate trebuie sa fie eficienta si este cu atat mai eficienta cu cat este proiectata mai bine. Proiectarea activitatii didactice reprezinta un ansamblu de procese si operatii de anticipare a acesteia. I se asigura un caracter sistematic, rational .
- procesul deliberativ de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi in realizarea instructiei si educatiei;
- un demers de anticipare a obiectivelor continuturilor, metodelor si mijloacele de invatare, a instrumentelor
de evaluare si a relatiilor ce se stabilesc intre toate aceste elemente.
In conducerea desfasurarii activitatilor instructiv-educative, profesorul exercita mai multe functii:
- orientarea si planificarea activitatilor instructiv-educative:
- se incepe cu studiul resurselor umane, materiale, al programelor scolare si al mijloacelor de invatamant;
- precizarea obiectivelor si a continuturilor;
- se aleg apoi strategiile didactice, metodele, mijloacele de invatare, formele de activitate cu elevii si
instrumentele de evaluare.
- conceperea si desfasurarea metodica a lectiilor in concordanta cu obiectivele vizate;
- dirijarea proceselor de predare-invatare:
- dirijarea directa a proceselor de predare se obtine folosind metodelor de comunicare expozitive si interogative;
- dirijarea indirecta presupune folosirea partiala a metodelor interogative si, pe scara larga, a metodelor activ–participative (euristice);
- dirijarea euristica dezvolta la elevi creativitatea si ii ajuta sa redescopere noi adevaruri prin efort propriu de gandire.
- reglarea procesului de invatarea pe baza de feed-back:
- feed-back-ul are functia de control, de reglare si autoreglare;
- profesorul poate regla din mers predarea si invatarea; profesorul poate sa ia microdecizii in scopul optimizarii procesului predare-invatare mergand pana la o reproiectarea a instruirii.
- controlul si evaluarea activitatilor de invatarea a elevilor:
- prin metode de control si evaluare.
- optimizarea, ameliorarea si inovarea procesului de predare-invatare-evaluare; optimizarea se realizeazaprin:
- precizarea obiectivelor pedagogice;
- structurarea logica a continutului;
- adecvarea continutului la nivelul de intelegere al elevilor;
- folosirea mijloacelor moderne de invatamant;
- folosirea metodelor activ–participative;
- eficacitatea procesului de invatamant creste atunci cand profesorul comunica elevilor obiectivele operatiunilor (competitii specifice), ii motiveaza, ii determina sa participe activ la lectie;
- inovarea se obtine prin propunerea de noi mijloace si metode de invatamant, de noi programe si materiale scolare.
- evaluarea si autoevaluarea activitatilor instructiv–educative:
- evaluarea este realizata prin asistenta la ore, rapoarte de activitate, situatii statistice privind rezultatele la invatatura.
Componentele proiectarii activitatii didactice :
1. stabilirea obiectivelor activitatii
2. determinarea continutului activitatilor
3. stabilirea strategiilor de predare–invatare in vederea realizarii obiectivelor precizate
4. evaluarea rezultatelor obtinute .
Cerinte didactice :
-proiectarea priveste intreaga activitate instructiv educativa, indiferent de amploarea ei, de cadrul de desfasurare
-proiectarea trebuie sa fie o activitatea continua, permanenta care premerge demersul instructiv educativ, trebuie urmarite adoptarea unor decizii anticipative si stabilirea unui algoritm pe care trebuie sa il urmeze proiectarea
-proiectarea presupune raportarea actiunilor la trei cadre de referinta :
a) activitatea anterioara momentului in care este anticipat un anumit demers
b)situatia existenta (cunoasterea conditiilor in care se va desfasura activitatea, a resurselor a mijloacelor disponibile)
c) stabilirea modului de organizare si desfasurare a activitatilor viitoare si predictia rezultatelor ce urmeaza a fi obtinute.
Continuturile si structura proiectarii activitatii didactice
1) cunoasterea resurselor si a conditiilor de desfasurare a procesului didactic; trebuie cunoscute conditiile didactico-materiale la timpul de invatare disponibil, la nivelul de pregatire al elevului, la capacitatea lui de invatare
2) organizarea continutului procesului de instruire-consta intr-o analiza logico didactica a continutului logico informational, in vederea sistematizarii acestuia, a accesibilitatii lui, a esentializarii lui, a ritmului de parcurgere
3) precizarea scopurilor si a obiectivelor-scopul se refera la sarcina didactica fundamentala, obiectivele la modul de realizare si evaluare a scopului stabilit.
4) stabilirea activitatilor de predare-invatare.
5) stabilirea modalitatii de evaluare a rezultatelor.
1, 2,3 =conditii premergatoare activitatilor didactice, iar 4,5 =moduri de realizare si evaluare a rezultatelor obtinute .Se realizeaza anticipat .
2. Etapele proiectarii pedagogice;
- definirea obiectivelor si a sistemelor de referinta spatio – temporal;
- determinarea continuturilor;
- stabilirea strategiei optime de actiune;
- stabilirea criteriilor si a instrumentelor de evaluare
Profesorul trebuie sa-si puna urmatoarele intrebari:
- Ce voi face?
- Cu ce voi face?
- Cum voi face?
- Cum voi sti daca ceaa ce trebuie dacut a fost facut?
Raspunsurile la cele patru intrebari vor continua etapele proiectarii didactice:
Ce voi face?
- vizeaza obiectivele, care trebuie sa fie fixate si realizate;
- obiectivele stabilite ce va sti si ce va sti sa faca elevul dupa lectie; obiectivele trebuie formulate explicit prin utilizarea unor „verbe de actiune”.
Cu ce voi face?
- stabilirea resurselor educationale (delimitarea continutului invatarii, a resurselor psihologice, a resurselor materiale);
- un profesor este cu atat mai bine cu cat reuseste sa-l invete pe elev exact ceea ce poate elevul si are realmente nevoie; orice copil poate fi invatat ceva, cu conditia alegerii celor mai potrivite metode si mijloace de educatie.
Cum voi face?
- vizeaza conturarea strategiilor didactice optime. Imaginatia pedagogica a cadrului didactic este cea care prezideaza aleferea si combinarea, mai mult sau mai putin fericite, a metodelor, materialelor si mijloacelor folosite in invatamant. Profesorul trebuie sa stabileasca scenariul didactic.
Cum voi sti daca ceea ce trebuie facut a fost facut?
- vizeaza stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii;
- o activitate didactica este cu atat mai eficienta cu cat obiectivele ei au fost realizate intr-un timp cat mai scurt, cu cheltuieli minime de resurse materiale, cu mai putina oboseala si cu mai multa placere pentru efortul depus.
3). Niveluri ale proiectarii pedagogice. Finalizarea proiectarii pedagogice:
1. Proiecte elaborate pe: ciclu, an, semestru de invatamant, saptamana, ora;
2. Proiecte elaborate pe: arii curriculare, disciplina scolara, tema, subiect.
1) Proiectarea anuala a activitatii are in vedere o perspeciva mai indelungata asupra predarii unei discipline. Proiectarea anuala presupune:
a)definirea scopului instructiei educative urmarite in predarea acestei discipline
b)analiza structurilor continutului si delimitarea lui in capitole, teme
c)stabilirea ritmului de parcurgere a materiei
d)distribuirea timpului pe activitati de predare, de recapitulare si sinteza, si de evaluare.
Rubrici: semestrul, capitolul, nr. ore alocat fiecarui capitol, forme de evaluare.
2) Proiectarea semestriala a activitatii este o continuare si o particularizare a celei anuale .Consta in:
a)programarea capitolelor pe o anumita durata de timp
b)stabilirea strategiilor utilizate in parcurgerea acelor capitole, a metodelor, procedelor, a mijloacelor de invatare, materiale didactice.
Rubrici: Obiective operationale, tema capitol, perioada de realizare, nr. ore, mijloace de invatamant.
3) Proiectarea sistemului de lectii adica a acelor lectii care au o anumita legatura unele cu altele
4) Proiectarea activitatii pe lectii –constituirea demersului educational concret, desfasurat intr-o ora didactica si in care trebuie sa fie prevazute cel putin unele elemente esentiale; proiectul unei lectii anticipeaza modul de definire al ei. El tine de anumite conditii (resuse materiale, umane dar si de o oarecare doza de realism, de idealitate). In situatiile de la clasa unele prevederi ale proiectului de lectie nu pot fi realizate.
Rubrici : obiective opearationale, (masurabile si evaluabile ), continutul informational al lectiei, strategiile didactice (metode, mijloace de invatamant, mijloace materiale), tipuri de invatare, probe de evaluare, nr. de ore, perioada
Mai exista proiectare elaborata pe: ciclu, an, semestru, saptimana, ora
In functie de orizontul de timp luat ca referinta, distingem doua tipuri fundamentale de proiectare pedagogica:
- proiectarea globala – are drept referinta p aerioada mai mare din timpul de instruire: de la un ciclu scolar la un an de studiu; se concretizeaza in elaborarea planurilor de invatamant si a programelor scolare;
- proiectarea esalonata – are drept referinta perioade mai mici de timp si se concretizeaza in:
• planificarea anuala;
• planificarea semestriala;
• proiectarea unitatilor de invatare;
• proiectarea lectiei.
Proiecte elaborate pe: arii curriculare, disciplina scolara, tema, subiect
4. Unitate si diversitate in proiectarea activitatilor de instruire si educatie. Modele de proiectare a lectiei, a altor activititi scolare si extrascolare
(+ 5. Grile de evaluare. Criterii de autoevaluare)
Modelul 1 se refera la lectia de transimtere si asimilare a informatiilor si are mai multe variante:
- varianta introductiva – prima ora de curs;
- lectie de comunicare si insusire de cunostinte;
- varianta in care domina organizarea predarii si invatarii prin problematizare, dialog euristic si descoperire;
- lectia mixta sau combinata;
- varianta instruirii programate – invatarea cu ajutorul calculatorului.
Modelul 2 este destinat consolidarii si sistematizarii cunostintelor si se foloseste in mai multe variante:
- lectia de consolidare curenta – dupa o lectie de transmitere si asimilare;
- lectia de consolidare a cunosstintelor dupa predarea unui capitol;
- lectia de recapitulare si sistematizare finala.
Modelul 3 are ca scop verificarea si evaluarea cunostintelor prin:
- chestionare orala;
- lucrari de control;
- aplicatii practice.
Modelul 4 este destinat formarii de principii si deprinderi:
- de munca intelectuala;
- de a manui anumite unelte si masini.
Lectiile din clasa sunt completate de alte forme de organizare a procesului de invatare:
• meditatiile;
• observatiile in natura;
• temele pentru acasa;
• cercurile de elevi;
• vizitarea de expozitii, spectacole, filme;
• excursii si vizite la interprinderi, insititutii si in natura;
• grile de evaluare. Criterii de autoevaluare.
Fisa de evaluare a activitatii didactice cuprinde ca indicatori:
• proiectarea didactica 1,5p;
• realizarea activitatii didactice 5p;
• comportamentul didactic 1p;
• evaluarea 1p;
• cunoasterea elevilor 0,25p;
• autoevaluarea 0,25p;
• activitatea metodica si stintifica 0,25p;
• activitatea educativa 0,25p;
• conduita in scoala 0,25p.
Total 10p
Autoevaluarea activitatii didactice se face tot dupa acesti indicatori.
6. Moduri si forme de organizare a activitatii didactice:concept, tipologie (frontal, pe grupe, individual). Lectia activitate didactica de baza. Alte forme de organizare