Viewing Single Post
AnnaE
#0

Jean Bart

 

Date biografice:

 

La 28 noiembrie 1874 se naste la Burdujeni Eugeniu Botez, scriitorul Jean Bart de mai tarziu, fiul Smarandei si al generalului Panait Botez. Dupa ce si-a insusit primele notiuni de citire si de scriere la Scoala de baieti nr. 2 din Pacurari, Iasi, unde l-a avut ca dascal pe Ion Creanga, Jean Bart se inscrie la Liceul Militar.

In 1896, continuand traditia familiei, absolva Scoala de ofiteri din Bucuresti si trece la Scoala de aplicatie a Marinei. Urca apoi toate treptele ierarhiei militare pana la gradul de comandor. 

Jean Bart isi incepe cariera literara cu articole si reportaje pe care le publica in ziarele MuncaLumea noua si in revista Adevarul literar si stiintific. Din anul 1900 isi semneaza creatia cu pseudonimul Jean Bart, dupa numele vestitului marinar francez. 

Literatura lui a avut mulţi cititori, fiind republicată în numeroase alte ziare, reviste, calendare şi almanahuri: „Revista maritimă” (Brăila), fondată în 1900 de Bart, care a fost aici si secretar de redacţie, „Curentul”, „Curentul nou”, „Viaţa românească”, „Adevărul”, „Dimineaţa”, „Adevărul literar şi artistic”, „România maritimă şi fluvială” (1931-1933), revistă înfiinţată tot de Bart, care a îndeplinit şi funcţia de director etc. Din scrierile sale s-au făcut traduceri în franceză, italiană, spaniolă, germană, rusă, cehă, poloneză, maghiară, bulgară, portugheză şi chiar în esperanto.

 

Lipsită de vervă spectaculară şi de epatante artificii, publicistica lui Bart nu conţine nici un dram de gratuitate şi e străină de vanitatea oglindirii de sine. În spinoasa „chestiune a Dunării”, competenţa lui, aşa cum reiese şi din lucrările publicate, e aceea a unui specialist, stăpân pe argumentul istoric, politic, economic.

 

Opera literară

 

  • Jurnal de bord, Bucureşti, 1901;
  • Sărmanul Dionis (în colaborare cu Constantin Calmuschi şi George Orleanu), Bucureşti, 1909;
  • Datorii uitate, Bucureşti, 1916;
  • În cuşca leului, Bucureşti, 1916;
  • Prinţesa Bibiţa, Bucureşti, 1923;
  • Proză, Bucureşti, 1925;
  • În Deltă..., Bucureşti, 1925;
  • Peste Ocean, Bucureşti, 1926;
  • Schiţe marine din lumea porturilor, Bucureşti, 1928;
  • Însemnări şi amintiri, Bucureşti, 1928;
  • Misterul casei din Sărărie, Bucureşti, 1929;
  • O corabie românească. Nava-şcoală brikul „Mircea”, Bucureşti, 1931;
  • Pe drumuri de apă, Bucureşti, 1931;
  • Europolis, Bucureşti, 1933; ediţia II, prefaţă de George Călinescu, Bucureşti, 1933; ediţia III, prefaţă de George Călinescu, Bucureşti, 1939; ediţie prefaţată de George Ivaşcu, Bucureşti, 1962; ediţie prefaţată de Octav Botez, ediţie îngrijită de Constantin Mohanu, Bucureşti, 1971;
  • Cartea Dunărei, prefaţă de Ion Simionescu, Bucureşti, 1933;
  • Zâna izvorului sănătăţii (în colaborare cu Doctorul Ygrec [I. Glicsmann] şi Mihail Celarianu), Bucureşti;
  • Jurnal de bord, ediţie îngrijită şi prefaţă de Virgiliu Ene, Bucureşti, 1965; ediţia Bucureşti, 1986;
  • Schiţe marine, ediţie îngrijită şi prefaţă de Constantin Mohanu, Bucureşti, 1968;
  • După furtună, Bucureşti, 1969;
  • Scrieri, ediţie îngrijită şi prefaţă de Constantin Mohanu, I-II, Bucureşti, 1974-1979;
  • Schiţe marine din lumea porturilor, ediţie îngrijită şi prefaţă de Virgiliu Ene, Bucureşti, 1975;
  • Jurnal de bord. Datorii uitate. Prinţesa Bibiţa. În Deltă. Schiţe marine din lumea porturilor, ediţie îngrijită şi postfaţă de Mircea Braga, Bucureşti, 1981;
  • Europolis şi trei nuvele, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ion Bogdan Lefter, Bucureşti, 1985.

 

Jean Bart,divulga in Jurnalul de bord, cu o gratioasa eruditie ce aminteste de Nautica lui Baldi, terminologia marinareasca (siflii, nava, cabestan, manele, prova, babord, tribord, pupa, gabie, arborada, sarturi, zbura tori, vergi etc.). Nuvelele, mai curand niste amintiri sentimentale, arata pretutindeni simpatie pentru salbaticiuni (oameni si animale). Ca o culme de rezistenta la civilizatie e citabil cazul lipovenilor din Delta care emigreaza in Siberia de raul legilor: “Nu mai putem trai aci, sunt prea multe legi. Nu mai e chip de stat din pricina legilor.” Ironia fata de inutila complicatie a vietii civile o strecoara autorul in istorii al caror agent epic este formalismul excesiv.

 

  Jurnalul de bord a lui Jean Bart rezumat pe capitole 

 

Sulina, 1 August

 

Ordinul pentru bricul Mircea pentru a părăsi Sulina a sosit. Personalul navei a încins o horă, luându-și rămas bun de la tară și de la prieteni. Deși se arătau semne de furtună, vasul a ridicat ancora, pornind în larg și lăsând în urmă țărmul romanesc.

 

Pe mare, 2 August

 

Sub ropotul de ploaie, toți marinarii și-au îndeplinit misiunea. După ce ploaia a încetat, s-a zărit farul de la Caliakra și Mircea a întâlnit crucișătorul Elisabeta. Datorită mării agitate, comandantul a hotărât să intre la adăpost în golful Kavarna.

 

Pe mare, 4 August

 

Barca nr. 1 s-a întors la bord cu provizii din Kavarna, urmând că la ora 7 să se vireze ancora. Mircea a prins viață legănat de valuri.

 

Pe mare, 5 August

 

După prânz, vântul a căzut și pânzele nu au mai avut putere. Peste zgomotul de șoapte întretăiate, vibra glasul lui Andrei Mastela, dând siguranță oamenilor.

 

Pe mare, 6 August

 

S-a sunat de spălarea punții. Toată lumea a început să lucreze de zor. Comandantul a dat ordin de desfășurare a zburători, randei și velei straiului, vasul continuând să navigheze spre Sud-Est. Tot echipajul a trecut la exerciții pe specialități. Spre seara, s-a sunat semnalul de masă și toți oamenii s-au coborât în careu. Vântul a început să se întărească și dinspre Nord a sosit o haine de ploaie. Mircea a continuat să înainteze cu greu printre valuri. Se zărește farul de la Trebizonda. Mircea a ancorat în port lângă Elisabeta.

 

Trebizonda, 7 August

 

Vântul s-a potolit, însă valurile continuau să fie agitate. Mircea se legăna fără astâmpăr.

 

Trebizonda, 8 August

 

La câteva sute de metri a fost ancorat un vas rusesc de război, Kubanetz. După-amiază, echipajul a părăsite bordul pentru a vizita orașul. L-au întâlnit pe Pașă cu escorta lui care se ducea să facă o vizita comandantului diviziunii romanești.

 

Platana, 8 August

 

Portul este aproape gol. Ajuns la mal, Mircea și-a găsit un loc lângă o pădure. După-amiaza, câțiva ofițeri și medicul bordului au plecat în oraș. La mal i-a întâmpinat un ofițer turc care le-a arătat orașul.

 

Vona, 11 August

 

Când s-a luminat de ziua, Mircea a ancorat în portul Vona. Se povestește că aici a ancorat Argos, corabia pierdută în căutarea lanei de aur. O barcă a lăsat ofițerii la țărm unde un turc i-a salutat militărește. Au străbătut orașul. Seara, după terminarea serviciului, este ora repausului pe bord. Oamenii s-au strâns în grupe din același sat și povestesc și cântă. Printre ei se află și un roman fost soldat pe Elisabeta și dezertor de 6 ani. Vaporul și culorile romanești i-au deșteptat dorul de tară, gasind și vreo doi oameni din același sat cu el. În final, și-a luat rămas bun și-a plecat. În mijlocul nopții, o barca s-a apropiat de Mircea. Era vardistul turc, romanul, care aducea un răvaș pentru părinții lui și niște tutun pentru echipaj. După ce a mulțumit, a plecat încet. Însă santinela de pe mal a zărit barca în lumină și bubuitul unei puști a spart liniștea nopții.

 

Samsun, 16 August

 

Înainte de prânz, echipajul a primit vizita unui domn, colonel rus de cavalerie în retragere. Acesta vroia să-și exprime simpatia pentru romani. Echipajul a vizitat orașul, minunându-se de obiceiurile turcilor.

 

Synope, 26 August

 

De dimineață a început să cânte muzica în oraș. Toți ofițerii, în ținută de ceremonie, au mers în vizită la guvernator. La mal, echipajul a fost întâmpinat de mai mulți ofițeri turci din marină și infanterie. Pasă a urat bun venit romanilor. După prânz, echipajul a mers într-o excursie prin oraș. Au vizitat ruinele templului zidit de regale Pontului, Mitridate Eupator. A doua zi,seara, pe bordul Elisabetei s-a dat o serbare. Pe la 9 a sosit pașa împreună cu ofițerii săi. Pasă și-a arătat simpatia penntru romani. A doua zi, Mircea și-a întins pânzele, plecând spre larg.

 

Pe mare, 29 August

 

De trei zile, Mircea se află pe drum spre țară, lăsând în urma coasta Asiei Mici. Pe punte toți oamenii erau veseli. Spre amurg, vasul Mircea a intrat în portul Constanța, unde a fost primit cu bucurie de mulțimea care îl aștepta.

 

descarcati rezumatul de aici....

Attachments