TEORIE LITERARĂ
- Textul = ansamblu de cuvinte, structurate dupa regulile comunicarii, cu un mesaj propriu. Poate fi : literar - contine imagini artistice, cuvinte cu sens figurat, simboluri artistice, prin intermediul carora se transmit sentimentele autorului si se realizeaza mesajul;
nonliterar - în comunicarea cotidiana sau în comunicarea functionala (administrativa, tehnico-stiintifica, jurnalistica).
- Opera literara = creatia originala, în care realitatea este reflectata prin imagini realizate cu ajutorul cuvântului; comunica idei si sentimente.
- Autorul = creatorul operei, cel care plasmuieste o noua relitate prin intermediul cuvântului.
Eul liric = autorul/vocea care-si exprima în mod direct sentimentele în cadrul operelor lirice;
Naratorul = autorul/personajul care relateaza faptele si actiunile în cadrul operelor epice.
- Structura operei literare = elementele constitutive si definitorii ale operei :
Tema
Motivele
Compozitia =partile alcatuitoare
Subiectul si personajele (la operele epice si dramatice)
Versificatia (la operele lirice)
- Structura textului narativ (v. anterior)
- Modurile de expunere = mijloace literare prin care scriitorul reflecta realitatea în opera; naratiune, descriere, dialog, monolog interior.
- Naratiunea = ce si cum se povesteste; modul de expunere prin care autorul povesteste (nareaza) o întâmplare sau mai multe întâmplari succesive;
Se vor avea în vedere:
Autorul = creatorul operei
Naratorul = cine povesteste
Naratiunea la persoana I
Naratiunea la persoana a-III-a
Subiectul operei literare = succesiunea de evenimente reflectate artistic; faptele si întâmplarile dintr-o opera epica sau dramatica cu ajutorul carora sunt caracterizate personajele.
Momentele subiectului
Expozitiunea = debutul operei, care cuprinde locul, timpul actiunii si personajele participante.
Intriga = conflictul, momentul de înfruntare, ciocnire, care determina actiunea. Obligatorie!
Desfasurarea actiunii = succesiunea evenimentelor.
Punctul culminant = momentul de maxima încordare.
Deznodamântul = finalizarea actiunii.
Ordinea momentelor subiectului si prezenta tuturor în opera nu sunt obligatorii!
Timpul si spatiul în naratiune
- Descrierea = prezentarea sugestiva a unor privelisti, însusiri ale fiintelor, lucrurilor sau a unor stari sufletesti.
- Portretul literar = crearea imaginii unui personaj.
Tabloul = configurarea unui peisaj.
9. Dialogul - mijloc de caracterizare a personajelor
= modul de expunere care consta în reproducerea convorbirii dintre doua sau mai multe personaje.
10. Personajul = oameni, persoane, vietuitoare, reflectate artistic în opera.
Personaj principal / Secundar
Personaj pozitiv / Negativ
Personaj individual/ Colectiv
Personaj cu valoare de simbol / Personaj exponential
11. Caracterizarea
- portretul fizic
- portretul moral
- Caracterizarea se poate realiza în mod direct indirect
12. Structuri în textele epice si lirice (procedee de legare a secventelor, timp, spatiu; concordanta dintre forma grafica a poeziei si ideea transmisa de aceasta)
13. Figurile de stil = procedee prin care se modifica întelesul propriu al unui cuvânt pentru a da mai multa forta unei imagini sau expuneri
personificarea = atribuirea fiintelor necuvântatoare, lucrurilor, elementelor naturii, unor însusiri sau manifestari ale omului : Pare ca si trunchii vecinici poarta suflete sub coaja/Ce suspina pintre ramuri cu-a glasului lor vraja
- comparatia = alaturarea a doi termeni, cu scopul de a li se releva trasaturile
asemanatoare; acestea trebuie sa fie noi si surprinzatoare :Atât de frageda, teasameni/Cu floarea alba de cires
- enumeratia = însiruirea unor termeni de acelasi fel, conducând la amplificarea ideii exprimate : Prin foc, prin spangi, prin glont, prin fum,/Prin mii de baionete
- repetitia = folosirea de mai multe ori a aceluiasi cuvânt sau a mai multe cuvinte cu scopul de a întari o idee sau o expresie : Ziua ninge, noapteaninge, dimineata ninge iara;
- aliteratia = repetarea unui sunet sau a unui grup de sunete, cu efect eufonic, imitativ, expresiv: Vâjaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie; asonanta = repetarea vocalei accentuate
- epitetul = trasaturile, însusirile obiectului asa cum se reflecta în fantezia si simtirea
scriitorului : Din dalb iatac de foisor/Iesi Zamfira-n mers istet; tipuri de epitete : epitet personificator, epitet metaforic, epitet hiperbolizator
- hiperbola = exagerarea, marind sau micsorând, a trasaturilor unei fiinte, lucru, fenomen, eveniment, pentru a-I impresiona pe cititori : Ca vrabia e spicul
- antiteza = opozitia între doua cuvinte, fapte, personaje, idei, situatii, menite sa se reliefeze reciproc : Ea - o inima de aur/El un suflet apostat
- metafora = trecerea de la sensul obisnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparatii subîntelese : În cuibar rotind de ape
- alegoria = însiruire de metafore, personificari, comparatii, formând o imagine unitara, prin care poetul sugereaza notiuni abstracte : Mam însurat/C-o mândra craiasa/A lumii mireasa/Brazi si paltinasi/Iam avut nuntasi/Preoti-muntii mari,/Paserilautari,/Pasarele mii/si stele faclii
- inversiunea = schimbarea topicii obisnuite a cuvintelor : Peste vârfuri trece luna
14.Versificatia =studiul versurilor
15.Strofa = grupare de versuri
- versul= un rând dintr-o poezie
16.Rima = potrivirea versurilor în silabele lor finale : monorima = repetarea aceleiasi rime la sfârsitul mai multor versuri succesive : rima împerecheata = a+b, c+d , rima încrucisata = a+c, b+d , rima îmbratisata = a+d, b+c
17.Masura = numarul silabelor dintr-un vers
18.Piciorul metric (bisilabic) = unitate ritmica alcatuita din silabe accentuate si neaccentuate, care asigura ritmul
19.Ritmul = succesiunea regulata a silabelor accentuate si neaccentuate; iambul = unitate metrica alcatuita din prima silaba neaccentuata, a doua accentuata; troheul = unitate metrica alcatuita din prima silaba accentuata, a doua neaccentuata.
- Textele literare - populare si culte
- Opera folclorica; caracteristici (orala, colectiva, anonima, sincretica)
- Opera epica = opera în care primeaza naratiunea, dar în care se pot utiliza si descrierea si dialogul; scriitorul îsi exprima sentimentele în mod direct, prin intermediul personajelor si al actiunii.
- Opera lirica = opera în care primeaza descrierea, dar în care se poate utiliza si dialogul (cu valoare simbolica); autorul/eul liric îsi exprima sentimentele, trairile, impresiile, ideile, în mod direct.
- Opera dramatica = opera în care primeaza dialogul, dar în care se pot utiliza si descrierea si naratiunea.
- Genuri literare = cuprind opere similare prin modul de structurare a continutului si prin modalitatea în care scriitorul se comunica pe sine, afirmându-si prezenta în opera.
1. Genul epic
2. Genul liric
3. Genul dramatic
4. Specii literare = o clasa de opere literare grupate dupa un criteriu unitar, aprtinând unui anumit gen literar.
Schita = specie epica de mica dimensiune, cu actiune foarte concisa, lineara, cu putine personaje, care prezinta într-un interval mic de timp un fapt semnificativ pentru viata sau caracterul personajului.
Nuvela = specie epica cu caracter obiectiv, în care se prezinta fapte verosimile, cu un singur fir epic, cu conflict concentrat, cu personaje bine conturate.
Pastelul = specie lirica, în care se descrie un peisaj, prin intermediul car 424j99e uia se exprima sentimentele poetului.
Fabula = specie epica, în versuri sau în proza, în care personajele sunt animale, plante, lucruri care, pe baza personificarii, participa la o întâmplare specifica lumii oamenilor, din care se desprinde o învatatura.În general, are caracter satiric si moralizator.
Doina (populara sau culta) = specie lirica, în care eul liric îsi exprima direct si intens sentimentele de dragoste, de dor, de jale etc.
Balada (populara sau culta) = specie epica, cu unele elemente descriptive si lirice, în care se nareaza fapte si întâmplari din trecut si în care apar personaje cu însusiri supranaturale.
Imnul (imnul national) = specie lirica, închinata patriei, unui ideal, unei personalitati, naturii, artei, iubirii, cu caracter de adresare, exprimând sentimente de admiratie, preamarire.
Comedia = specie dramatica, cu conflict derizoriu, cu personaje care stârnesc râsul, confruntate cu false probleme, cu deznodamânt vesel.
Romanul = specie epica, cu actiune complexa si de mare întindere, cu multiple planuri ale actiunii, cu multe personaje, urmarind destinul unor personalitati bine individualizate sau al unor grupuri.
Basmul (popular sau cult) = specie epica, în care realul se împleteste cu supranaturalul, în care apar atât personaje reale, cât si personaje supranaturale sau cu însusiri supranaturale si în care binele învinge întotdeauna raul. În basm, apar motive specifice, cum ar fi: motivul împaratului fara urmas, motivul mezinului triumfator, motivul cifrei trei, motivul calului întelept, motivul obiectelor magice, al aparentelor înselatoare sau situatii-motiv: drumul, probele, lupta, metamorfoza etc.
1. Scrisoarea; scrisoarea familiala, scrisoarea de felicitare
- Cererea
- Telegrama
- Cartea postala
- Invitatia (aniversari, evenimente familiale etc.)
- Curriculum vitae