O modalitate stiintifica ce serveste acestui scop este analiza functionala. Comportamentele problema trebuie identificate întotdeauna dupa functia acestora. Ca un comportament sa apara, sa se mentina si sa se repete pe viitor, trebuie sa existe întotdeauna o cauza. B.F.Skinner a fost primul cercetator care a utilizat termenul de “functie “ a unui comportament atunci când a vrut sa identifice care sunt cauzele acestuia.
În anii urmatorii, Dr. Brian Iwata, de la Universitatea din Florida a dezvoltat un protocol prin care specialistii pot sa afle functia ce determina aparitia, mentinerea si repetarea unui comportament. Protocolul lui Iwata a fost de-a lungul anilor, subiectul a sute de publicatii aparute în revistele sau site-urile de specialitate.
Protocolul lui Iwata se bazeaza pe un set de proceduri al caror scop este acela de a identifica cauzele unui comportament si în functie de acestea, specialistul poate sa implenteze o interventie comportamentala, menita sa înlocuiasca sau sa reduca un comportament prin metode de învatare eficiente. Aceste metode se sprjina pe aplicarea stiintei din domeniul Analizei Aplicate Comportamentale. (ABA) Pentru a putea conduce o analiza functionala, specialistul trebuie sa îndeplineasca urmatorii pasi:
1. sa intervieveze persoanele care petrec timp cu copilul;
2. sa observe comportamentul prin observatia directa;
3. sa manipuleze mediul pentru a identifica functia. Când vorbim de manipularea mediului, specialistul trebuie sa îndeplineasca anumite conditii al caror scop este acela de a identifica functia comportamentului. Cele 4 functii ale comportamentului sunt: obtinerea atentiei, dorinta de a scapa de sarcini, dorinta de a accesa tangibile si autostimulare. Pentru a identifica functia comportamentului, specialistul va rula 4 conditii experimentale, în care va testa felul în care fiecare situatie din cele mentionate anterior mentine comportamentul target. În urma interpretarii rezultatelor acestui experiment, va fi stabilita functia, si apoi, interventia potrivita pentru comportamentul problema.
Alta varianta:
Analiza functionala a comportamentelor
A.Analiza unui comportament pozitiv: atentia la ore
Un elev atent la ore se poate concentra un timp mai îndelungat fara sa ramana în urma cu scrisul si poate participa activ la activitatea din clasa. Formuleaza intrebari ori de cate ori nu intelege ceva,nu-si deranjeaza colegii amenintandu-i cu voce tare si nu arunca cu biletele care pana la urma ajung la profesor.Acest elev provine dintr-o familie organizata,parintii se inteleg bine,au o situatue financiara acceptabila.El are un comportament adecvat atat acasa cat si la scoala.(nici in exces nici in deficit), aproape tot timpul reuseste sa fie atent,isi poate focaliza atentia asupra oamenilor care i se adreseaza lui.Se achita de sarcinile de studiu individual.Reuseste sa dobandeasca cunostiinte prin studiu suplimentarEste laudat si apreciat atat de profesori,parinti cat si de colegi.As aminti cateva dintre consecintele imediate ale acestui comportament: obtinera unor note f.bune,bune,respect din partea colegilor,profesorilor,increderea in fortele lui proprii.Consecinte pe termen lung ar fi: deschiderea unor perspective deosebite in viata,succes la examenele care il asteapta,o integrare sociala favorabila.
B. Analiza unui comportament negativ:limbaj vulgar,obscen
Elevul cu un asemenea comportament negativ foloseste un limbaj vulgar, obscen la scoala,pe strada si acasa.El provine dintr-o famile,unde parintii nu se inteleg,nu se respecta reciproc,cu toate ca au venituri care le-ar permite un trai decent,din cauza unor cheltuieli iresponsabile ei tot timpul au mari probleme financiare.La scoala se manifesta prin acest limbaj atat in timpul pauzelor cat si in timpul orelor.
Vorbeste astfel in prezenta colegilor,profesorilor,parintilor,prietenilor si fratilor.In schimb evita acest limbaj in fata directorilor,dirigintelui si a politiei.Acest comportament este unul in exces, care persista de mult timp la elevul nostru si se manifesta cu o frecventa foarte mare.Aproape nu exista propozitie de-a lui in care sa nu apara un cuvant obscen.Daca apreciez dimensiunea gravitatii acestui comportament negativ pe o scala de la 1 la 5,fara ezitare o pt aprecia cu nota 5.fiind de o intensitate maxima.Cateva dintre consecintele imediate ale acestui comportament negativ ar fi:popularitate in randul elevilor,chiar admiratia din partea unora,elevul in cauza isi satisface orgoliul personal si se impune ca leader in fata unui grup de elevi.
Pe termen lung insa conscintele sunt mai grave: el va fi izolat in timp,va fi penalizat drastic mai tarziu prin diferite etichetari stigmatizari,va constata cu stupoare cat de greu se poate el debarasa de aceste etichetari,cu toate ca el deja s-a schimbat radical,el considerandu-se acum alt om.
Am putea reduce acest comportament prin identificarea catorva comportamente alternative.Il convingem si il delegam sa organizeze un grup unde el sa fie lider (sa-i satisfacem acest orgoliu personal) din acei elevi care il imita, care incearca sa vorbeasca ca el,iar acest grup sa participe la concursul „Mult e dulce si frumoasa limba noastra ce-o vorbim”
E indicat sa incercam o abordare pozitiva a comportamentului care presupune:
• afirmatii, reguli si îndemnuri pozitive, în dauna celor negative;(sa nu ne exprimam vulgar,obscen)
• folosirea constanta a laudelor si recompenselor (recunoasterea progresului, încurajarea sunt recompense);(vezi,daca vrei poti vorbi si frumos!!!!!)
• stimularea exersarii deprinderilor sociale de care au nevoie elevii pentru a avea succes;
• redirectionarea elevilor spre succes decât sublinierea greselilor.
De exemplu:
Abordarea pozitiva
Abordare negativa
• Aurel îmi doresc sa fii atent si sa ma asculti! Multumesc.
• Vreau sa ridice mâna sus cine doreste sa ne spuna ceva. Multumesc.
* Aurel, te rog sa-mi aduci caietul. Multumesc.
• Aurel, taci si fii atent!
Abordare negativa
• De câte ori ti-am spus sa ridici mâna daca vrei sa ne spui ceva !
• Ce naiba faci acolo? Adu-mi caietul !
• Aurel, taci si fii atent!
Consider ca este foarte important sa separam comportamentul inadecvat de copil. Comportamentul este inacceptabil, nu elevul. Catalogând elevul ca „rau” se poate întâmpla ca el sa devina rau.Încurajat, elevul poate învata sa-si îmbunatateasca comportamentul.Comportamentul adecvat, totusi, ar trebui întotdeauna asociat cu persoana.
Exemplu: ”Felul în care ti-ai realizat tema demonstreaza implicarea si perseverenta ta. Felicitari!”
Daca ne alocam suficient timp si suntem constanti în încercarile noastre, vom remarca o schimbare majora, elevii se vor încadra în planul comportamental pe care-l propunem, scazând semnificativ frecventa comportamentelor neadecvate.