MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ŞTIINȚIFICE

 

 

 

                                                                       P R O G R A M A

 

PENTRU  EXAMENUL NAȚIONAL DE DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

 

 

ÎNVĂȚĂTORI/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR (ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ)

 

 

 

 

 

 

DISCIPLINA DE EXAMEN: 

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ, METODICA PREDĂRII ACESTORA, PEDAGOGIE ȘCOLARĂ ȘI ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A EDUCAȚIEI

 

 

 

 

 

                                                                   NOTĂ DE PREZENTARE

 

 

Programa se adresează învățătorilor, institutorilor și profesorilor pentru învățământul primar, din unitățile școlare cu limba de predare română, care s-au înscris și vor susține examenul de definitivare în învățământ.

            În elaborarea programei s-au avut în vedere următoarele principii:

• principiul continuității formării inițiale şi continue, realizat prin evoluție în carieră și dezvoltare profesională;
• principiul coerenței modular-tematice a programei, asigurat prin articularea proiectării ei, prin modul de elaborare a competențelor generale şi specifice, prin modul de selectare a conținuturilor ce vor face obiectul evaluărilor vizate, prin diversitatea formelor şi a strategiilor evaluative sugerate pentru a fi utilizate în contextul acestor examinări;
• principiul adecvării şi armonizării finalităților şi a conținuturilor învățământului primar românesc cu direcțiile şi spiritul schimbărilor din societate;
• principiul optimizării şi inovării activității în învățământul primar, prin asimilarea celor mai noi achiziții din ştiințele educației şi din ştiințele conexe.

Programa pentru examenul naţional de definitivare în învăţământ a învățătorilor/ institutorilor/profesorilor pentru învățământ primar cu predare în limba română vizează  competenţe abordabile din perspectiva dimensiunii cognitive, procedural-aplicative și atitudinale și propune o tematică ce corespunde tendințelor în evoluția disciplinelor. Este structurată pe trei secțiuni:

• secțiunea 1   – discipline de specialitate (Limba și literatura română și Matematică);
• secțiunea 2   – metodica predării disciplinelor de specialitate (Metodica predării limbii și literaturii române și Metodica predării matematicii);
• secțiunea 3   – pedagogie școlară  și elemente de psihologie a educației.

 

COMPETENŢE GENERALE

 

• competențe în specialitate la Limba și literatura română și Matematică:

1. de a utiliza adecvat conținutul științific propriu disciplinelor de examen;
2. de a aplica în situații educaționale concrete conținutul științific, valorizând valențele formative;
3. de a integra conținuturile de specialitate în contextul altor științe, argumentând și promovând strategii activ – participatice de învățare;
4. de a produce corelații inter-/intradisciplinare, prin utilizarea unor tehnici eficiente de activitate intelectuală, stimulând creativitatea și inovația în plan profesional.

 

• competențe didactico-metodologice, aferente predării la ciclul primar a disciplinelor Limba și literatura română și Matematică:

1. de a prelucra conținuturile științifice specifice disciplinelor de examen, prin aplicarea în situații educaționale variate, specifice învățământului primar;
2. de a valorifica conținuturile metodicilor de specialitate, în vederea formării la elevi a competențelor cheie și transversale;
3. de a realiza conexiuni intra-/interdisciplinare, în contexte educaționale specifice învățământului primar;
4. de a opera cu conținuturile metodicilor de specialitate pentru luarea unor decizii care să conducă la reglarea (dezvoltarea / ameliorarea) componentelor procesului instructiv – educativ.

 

• competențe psihopedagogice

1. de a utiliza adecvat conceptele de bază ale disciplinelor psihopedagogice;
2. de a aplica în situaţii educaţionale concrete conţinutul ştiinţelor educaţiei/psihologiei şcolarului mic;
3. de a realiza conexiuni între achiziţiile dobândite prin studiul disciplinelor psihopedagogice şi domeniile de specialitate;
4. de a opera cu conceptele specifice ştiinţelor psihopedagogice pentru explicarea, interpretarea și argumentarea  unor fapte, evenimente, procese educaționale.

 

Competențele specifice ce derivă din competențele generale vor fi prezentate în cadrul fiecărei secțiuni a programei. Programa este structurată pe 3 secțiuni, corelate cu structura subiectului la proba scrisă.

 

 

 

SECŢIUNEA 1 – DISCIPLINE DE SPECIALITATE

 

 

A. COMPETENŢE SPECIFICE:

 

            Candidații vor dovedi formarea următoarelor competenţe specifice:

1. 1. identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate;
   2. identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ;
   3. identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic;
   4. identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul liric;

 

2.1. utilizarea normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexicosemantice, compatibile cu situaţia de comunicare;

2.2. utilizarea relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie în organizarea mesajului scris;

 

3.1. elaborarea unei argumentări scrise pe baza textelor studiate;

3.2. utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată;

 

4.1. utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii, prin folosirea unor tehnici eficiente de activitate intelectuală;

4.2. identificarea organizării morfologice şi sintactice a textelor realizând corelații inter-/intradisciplinare.

 

B. TEMATICA

 

I. Literatura română

1. Proza – Specii narative: basmul cult, povestirea, nuvela, romanul.

• Conţinuturi: instanțele comunicării narative (autor, narator, personaj, cititor); perspectivă narativă (narator obiectiv/subiectiv, narațiune scrisă la persoana I/ la persoana a III-a); construcția discursului narativ (particularitățile speciilor literare: basmul cult, povestirea, nuvela, romanul; acțiune, temă, momentele subiectului, conflict, incipit, final, moduri de expunere, stil direct, stil indirect, stil indirect liber, repere spațio-temporale); personaje (tipologie, modalități de caracterizare); limbajul naratorului.
• Notă: Conceptele operaționale se vor aplica pe un text narativ aparținând unuia dintre următorii autori: Ion Creangă, Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu.

2. Poezia – Poezia romantică. Poezia modernă.

• Conţinuturi: structura discursului poetic (titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării poetice, mărci lexico-gramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri de stil (aliterația, asonanța, antiteza, comparația, epitetul, enumerația, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția).
• Notă: Conceptele operaționale se vor aplica pe texte poetice aparținând următorilor autori: Mihai Eminescu (două texte poetice); George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu (câte un text poetic).

3. Dramaturgia – Specii ale genului dramatic: comedia, drama.

• Conţinuturi: structura discursului dramatic (act, scenă, tablou, conflict dramatic, intrigă, relații spațio-temporale, dialog, monolog, categorii estetice: comicul); personajele operei dramatice (tipologii, tehnici de caracterizare).
• Notă: Conceptele operaționale se vor aplica pe un text dramatic aparținând următorilor autori: Ion Luca Caragiale, Marin Sorescu.

 

II. Limba română

1. Nivelul fonetic: normele actuale de ortografie și ortoepie în limba română; aspecte funcționale referitoare la: sunetele limbii române, regulile pentru despărțirea cuvintelor în silabe; diftongi, triftongi, hiat; accent; abateri de la normă și corectarea lor.
2. Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime, cuvinte monosemantice/ polisemantice; neologisme, regionalisme, arhaisme; unități frazeologice (expresii/ locuțiuni); sensul cuvintelor în context/ sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române; mijloace de îmbogățire a vocabularului: interne (derivarea, compunerea, conversiunea), externe (împrumuturile şi neologisme).
3. Nivelul morfosintactic:

• părțile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen, cazuri, funcții sintactice, locuțiuni substantivale); articolul (clasificare); adjectivul (flexiune, grade de comparație, funcții sintactice, ortografiere); pronumele (tipuri, adjective pronominale, funcții sintactice, ortografierea formelor pronominale); numeralul (clasificare, cazuri, funcții sintactice, ortografierea numeralelor); verbul  (verbele predicative, auxiliare, copulative, locuțiuni verbale, diateze, moduri, timpuri, funcții sintactice);
• părțile de vorbire neflexibile: adverbul (clasificare, grade de comparație, funcții sintactice, ortografierea adverbelor); conjuncția (clasificare); prepoziția (regimul cazual al prepozițiilor); interjecția (clasificare, funcții sintactice, valori expresive, punctuația interjecției);
• sintaxa propoziției (părți de propoziție: principale, secundare; acordul gramatical între predicat și subiect; acordul logic, acordul prin atracție; acordul atributului cu partea de vorbire determinată);
• sintaxa frazei (propoziția – criterii de clasificare, felul propozițiilor; fraza; raporturi sintactice la nivelul propoziției și al frazei).

4. Nivelul ortografic și de punctuație: aspecte privind aplicarea normelor de ortografie și de punctuație în receptarea/ construirea mesajului scris.
5. Nivelul stilistic: stilurile funcționale; tipurile de text receptate: narative, descriptive, dialogate, informative, argumentative; stil direct, stil indirect, stil indirect liber.

 

 

 

 

 

C. BIBLIOGRAFIE

I. Literatură

Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.

Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, E.P.L., București, 1969.

Călinescu, G., Universul poeziei, Ed. Minerva, București, 1974.

Manolescu, N., Arca lui Noe, Ed. 100+1 Gramar, București, 2000.

Manolescu, N., Despre poezie, Ed. Aula, Brașov, 2002.

Munteanu, G., Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici, E.D.P., București, 1980.

Simion, E., Scriitori români de astăzi, Ed. Cartea Româneasc, București, 1987.

Vianu, T., Arta prozatorilor români, Ed. 100+1 Gramar, București, 2002.

*** Manualele de Limba și literatura română pentru clasele IX-XII, în vigoare la  data examenului

 

II. Limba română

Avram, M., Gramatica pentru toți, Ed. Humanitas, 1997.

Beldescu, G., Ortografia actuală a limbii române, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984.

Ciompec, G., Dominte, C., Forăscu, N., Guțu, Romalo, V., Vasiliu E., Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediție revizuită și adăugită, E. D. P., București, 1985.

Popescu, Ș., Gramatica practică a limbii române, Ed. TEDIT FZH, București, 2001.

***Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2005.

*** Gramatica de bază a limbii române, (coord. Gabriela Pană Dindelegan), Ed. Univers Enciclopedic Gold, București, 2010.

***Gramatica limbii române, vol. I-II, Ed. Academiei Române, București, 2005.

*** Manualele de Limba și literatura română pentru clasele V-VIII, în vigoare la  data examenului

***Sinteze de limba română, (coord. Theodor Hristea), E.D.P., București, 1984

 

 

A. COMPETENȚE SPECIFICE:

 

            Candidații vor dovedi formarea următoarelor competenţe specifice:

1.1. selectarea şi utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor şi a operaţiilor cu mulţimi;

1.2.  recunoaşterea și identificarea caracteristicilor  numerelor naturale și raționale;

 

1.4. aplicarea regulilor de calcul și a proprietăților operațiilor cu numere naturale și raţionale în rezolvarea ecuațiilor şi a sistemelor de ecuaţii a problemelor matematice;

1.5. organizarea datelor în tabele şi reprezentarea lor grafică;

1.6. operarea cu unități de măsură standardizate, folosind transformări;

1.7. utilizarea formulelor de calcul pentru aflarea perimetrului, ariei (pătrat, dreptunghi), volumului (cub, paralelipiped) și exprimarea acestora în unități de măsură corespunzătoare;

1.8. recunoaşterea unor figuri și corpuri geometrice în configuraţii date și aplicarea proprietăților și a formulelor de calcul pentru determinarea unor elemente ale acestora;

 

2.2. identificarea în exemple/limbajul cotidian a noțiunilor: numere prime, numere compuse, fracţii ordinare, fracţiilor zecimale;

2.4. analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor probleme din viața cotidiană;

 

3.1. utilizarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în calcule cu numere naturale;

3.2 analizarea unor situații practice cu ajutorul elementelor de organizare a datelor;

 

4.1. transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj matematic, rezolvarea problemei obținute utilizând mulţimi, relaţii şi operaţii cu mulţimi, ecuații, organizarea datelor și interpretarea rezultatului obținut;

4.2  interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operațiilor cu fracții ordinare/ zecimale și a ordinii efectuării operațiilor.

 

B. TEMATICA

1. Mulţimi

    Noţiunea de mulţime. Exemplificări. Element. Apartenenţă. Moduri de determinare

    Relaţia de incluziune. Definiţie. Proprietăţi

    Egalitatea mulţimilor

    Operaţii cu mulţimi. Definiţii. Proprietăți. Reuniune. Intersecţie. Diferenţă. Complementara unei     

    mulţimi. Produs cartezian

 

2.   Mulţimea numerelor naturale

Relaţia de echipotenţă

Cardinalul unei mulţimi

Axiomele lui Peano

Sisteme de numeraţie. Sisteme poziționale/ nepoziționale

Operaţii în N. Definiţii. Proprietăţi

 

3.  Mulţimile (N, Q)

Definiţii, proprietăţi (N, Q)

Operaţii în N, Q

Transformarea fracţiilor ordinare în fracţii zecimale

Transformarea fracţiilor zecimale în fracţii ordinare

                                 

4. Ecuaţii şi sisteme de ecuaţii

Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor

 

5. Elemente de organizare a datelor.

Reprezentarea și interpretarea unor dependențe funcținale prin tabele, diagrame și grafice

 

6.  Unităţi de măsură pentru lungime, arie, volum -capacitatea vaselor, masă, timp. Transformări

 

7.  Elemente de geometrie

Punct, dreaptă, semidreaptă, segment, linie frântă\curbă, unghiuri

Poligoane: triunghiul; patrulatere: paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul; Cercul

Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic

Corpuri: paralelipided, cub, piramidă, cilindru, con, sferă (recunoaştere, construcţie).

 

C. BIBLIOGRAFIE:

Aron I., Herescu Gh., Dumitru A. - Aritmetica pentru învăţători, E.D.P., Bucuresti, 1996

Rosu M., Roman M. -  Matematica pentru perfecţionarea învăţătorilor, Ed. All, Bucuresti, 1999

Manuale de matematică pentru clasele V-VIII

SECŢIUNEA 2 – METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR DE SPECIALITATE

 

 

A. COMPETENŢE SPECIFICE

 

            Candidații vor dovedi formarea următoarelor competenţe specifice:

1.1. abordarea flexibilă a curriculumului şcolar şi analiza funcţională a conţinuturilor învăţării;

1.2. aplicarea adecvată a principiilor, formelor şi metodelor specifice comunicării orale și scrise;

1.3. utilizarea strategiilor specifice însușirii normelor limbii literare la clasele CP-IV;

 

2.1.valorificarea valenţelor educative ale textelor literare/nonliterare utilizate în lecțiile de comunicare în limba română/limba şi literatura română din clasele CP-IV;

2.2. alegerea și adecvarea strategiilor didactice de predare-învățare-evaluare în vederea formării competențelor specifice stabilite prin curriculumul pentru învățământul primar;

2.3. adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale elevilor, prin individualizarea și diferențierea învățării;

 

3.1. valorificarea corelațiilor intra-, interdisciplinare prin abordarea integrată a învățării la disciplinele Comunicare în limba română/ Limba și literatura română;

3.2. argumentarea utilizării diverselor modalităţi de abordare a textului literar;

 

4.1. valorificarea lecturii personalizate a programei școlare în proiectarea didactică pe termen lung și scurt;

4.2. utilizarea strategiilor adecvate de evaluare a activităţii elevilor în cadrul disciplinei Comunicare în limba română/ Limba şi literatura română;

4.3. conceperea unor instrumente de evaluare, analiză și interpretarea rezultatelor în scopul optimizării acțiunii didactice.

 

 

 

B. TEMATICA

I. Curriculum  în învățământul primar

• Specificul curriculumului şi al conţinuturilor curriculare pentru disciplina Comunicare în limba română/Limba și literatura română (ciclul primar)

 

II. Aspecte metodologice privind curriculumul de limba și literatura română în învățământul primar

1. Comunicarea orală

• Strategii de formare a comportamentului de ascultător/emițător;

• Strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet);
• Forme de activități care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat (CP - I-II și III-IV);
• Metode, procedee didactice și mijloace de învățământ folosite în dezvoltarea exprimării orale; 
• Formarea competențelor de comunicare: conținuturi și contexte de realizare, articularea componentelor competenţelor, criterii și cerințe în exersarea exprimării corecte.

2. Receptarea mesajului scris. Exprimarea scrisă.

• Procesul didactic (de predare-învăţare-evaluare) la disciplina Comunicare în limba română  în  clasa pregătitoare;
• Strategii de predare - învățare - evaluare a citit-scrisului la clasa I (metode și procedee specifice, mijloace de învățământ);
• Specificul abordării textelor în învățământul primar:

- Textul narativ (elaborarea planului de idei, povestirea, personajul literar, dialogul, descrierea);

- Textul liric;

- Textul nonliterar.

3. Organizarea textului scris în funcție de scopul redactării. 

• Tehnica elaborării unui text scris: planul initial, părțile componente. Contexte de realizare pentru clasele II-IV;
• Scrierea funcțională (bilet, felicitare, afiș, fluturaș, invitație, scrisoare, email);
• Scrierea imaginativă (pe baza unui șir de întrebări, pe baza unui suport vizual);
• Scrierea despre textul literar (povestirea, descrierea).

4. Formarea deprinderilor de exprimare scrisă în învățământul primar - particularităţi ale însușirii normelor limbii literare în clasele CP- I-II și III-IV (ortografie, ortoepie, punctuație).

5. Modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării în cadrul lecţiilor de Comunicare în limba română  /Limba și literatura română (fonetică, vocabular, clase morfologice, sintaxă).

6. Învățarea integrată a disciplinelor Comunicare în limba română/ Limba și literatura română.

• Multidisciplinaritate, pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate

• Ilustrarea didactică a unor abordări integrate în studiul disciplinelor  Comunicare în limba română/ Limba și literatura română.

7. Modalităţi de activizare a elevilor în lecţia de Comunicare în limba română/Limba și literatura română

• Forme de organizare a activităţii elevilor; strategii de diferenţiere,  strategii de individualizare; învăţarea prin cooperare;

.

 8. Jocul didactic în orele de Comunicare în limba română/Limba și literatura română

 

III. Evaluarea nivelului de pregătire a elevilor la Comunicare în limba română/ Limba și literatura română.

• Forme/tipuri de evaluare a rezultatelor și progresului școlar;
• Metode tradiționale și alternative de evaluare;
• Tipuri de itemi utilizați în practica școlară (CP și  I-IV).

 

C. BIBLIOGRAFIE:

Barbu. M. – Metodica predării limbii și literaturii române - învățământ primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2008

Cerghit, I. - Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucuresti, 1983   

Cristea, S. – Dicționar de pedagogie, Editura Litera, Chișinău, 2002

Molan, V. - Didactica disciplinelor “Comunicare în limba română” și “Limba și literatura română” din învățământul primar (ediție revizuită, actualizată și completată. Studii critice), Ed. MINIPED, București, 2014

Șerdean, I. -  Metodica predării limbii române la clasele I-IV, E.D.P., București, 1985

Șerdean, I.- Didactica Limbii și literaturii române în învățământul primar, Ed. Corint, București, 2007

***Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la școlarii mici, Program de formare continua de tip “blended learning” pentru cadrele didactice din învățământul primar, proiect POSDRU/87/1.3/S/63113 (beneficiar MECTS), suport de curs, 2012

***Ghid de evaluare pentru învățământul primar, SNEE, București, 1999

***Programe școlare pentru învățământul primar - Comunicare în limba română/Limba şi literatura română, în vigoare la data examenului.

 

A. COMPETENŢE SPECIFICE

 

            Candidații vor dovedi formarea următoarelor competenţe specifice:

1.1.  utilizarea elementelor metodice specifice pentru formarea unor concepte matematice;

1.2. identificarea resurselor materiale adecvate, a algoritmilor şi tehnicilor specifice  formării deprinderilor de calcul;

 

2.1. alegerea strategiilor didactice adecvate formării competențelor specifice disciplinelor Matematică și explorarea mediului / Matematică;

2.2. identificarea unor exemple relevante din cotidian care conduc la înţelegerea noţiunii de problemă şi valorificarea lor în proiectarea didactică;

2.3. adaptarea demersului didactic pentru valorificarea laturii formative a activităţilor de rezolvare de probleme;

2.4 crearea unor demersuri didactice adecvate nevoilor reale ale elevilor, prin individualizarea și diferențierea învățării în contexte educaționale diverse;

 

3.1. valorificarea corelațiilor intra-, interdisciplinare prin abordarea integrată a învățării la disciplinele Matematică și explorarea mediului/ Matematică;

3.2 conceperea și argumentarea alegerii unor activități de învățare adaptate la diverse contexte educaționale, care să contribuie la formarea capacităţii de explorare/ investigare /rezolvare de probleme;

 

4.1. valorificarea lecturii personalizate a programei școlare în proiectarea didactică pe termen lung și scurt;

4.2. conceperea unor instrumente de evaluare, analiză și interpretarea rezultatelor în scopul optimizării acțiunii didactice;

4.3. alegerea unor strategii adecvate de reglare a procesului de predare-învățare-evaluare a conceptelor matematice şi argumentarea soluţiilor alese.

 

B. TEMATICA

 

1. Specificul Curriculumului Naţional şi al conţinuturilor curriculare la disciplina Matematică şi explorarea mediului/Matematică în ciclul primar

2. Elemente pregătitoare pentru formarea conceptului de număr natural în clasa I

3. Metodologia didactică a predării operaţiilor în N

4. Metodologia didactică a predării fracţiilor şi a operaţiilor cu fracţii

5. Metodologia didactică a predării unităţilor de măsură

6. Metodologia didactică a predării elementelor de geometrie

7. Algoritmii de calcul în clasele CP - IV

Adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea, ordinea operaţiilor

8. Metode de rezolvare a problemelor de matematică

Metoda figurativă (sumă şi diferenţă, sumă şi raport, diferenţă şi raport), metoda comparaţiei, metoda falsei ipoteze, metoda drumului invers, regula de 3 simplă, probleme nonstandard

Etapele rezolvării problemelor

9. Modalităţi de activizare a elevilor în lecţia de matematică

Forme de organizare a activităţii elevilor; strategii de diferenţiere, strategii de individualizare; învăţarea prin cooperare

10. Jocul didactic în lecţia de matematică

11. Caracterul practic-aplicativ al matematicii

Contexte de aplicare  (explorare, investigare, aproximare, comparare, măsurare, experimentare)

12. Abordări didactice interdisciplinare în studiul matematicii

                       

C. BIBLIOGRAFIE:

Aron, I. - Metodica predării aritmeticii la clasele I-IV, E.D.P., Bucuresti, 1973

Bolboacă, L. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001         

Burtea, G. (coordonator) -  Matematica şi logica pentru şcolari, Ed. Corint, Bucuresti, 1995

Cerghit, I. - Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucuresti, 1983        

Cristea, S. – Dicționar de pedagogie, Editura Litera Educațional, Chișinău, 2002

Magdaş, I. -  Didactica matematicii pentru învăţământul primar şi preşcolar- actualitate şi perspective, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010

Neacșu, I. (coordonator) - Metodica predării matematicii la clasele I-IV, E.D.P. Bucuresti, 1988

Paraschiva Purcaru, M. – Metodica activităţilor matematice şi a aritmeticii pentru institutori/profesori din învăţământul primar şi preşcolar, Ed. Universităţii “Transilvania” Braşov, 2008

Petrovici, C. - Didactica matematicii pentru învăţământul primar, Ed. Polirom, Bucuresti, 2014

Rosu, M., Roman M -  Didactica matematicii în invatamantul primar, MEC, Proiectul pentru Invatamantul Rural, 2007;

http://www.bp-soroca.md/pdf/matematica%20in%20clasele%20primare.pdf

Săvulescu, D. (coordonator) – Metodica predării matematicii în ciclul primar, Ed. “Gheorghe Alexandru”, Craiova, 2008;

***Programe școlare pentru învățământul primar - Matematică şi explorarea mediului/Matematică, în vigoare la data examenului

https://didactika.files.wordpress.com/2008/05/modul-recuperarea-ramanerii-in-urma-la-matematica.pdf

***Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la școlarii mici, Program de formare continua de tip “blended learning” pentru cadrele didactice din învățământul primar, proiect POSDRU/87/1.3/S/63113 (beneficiar MECTS), suport de curs, 2012

***Ghid de evaluare pentru învățământul primar, SNEE, București, 1999