Viewing Single Post
AnnaE
#0

Punctul

Notații desene

Punctul nu are definiţie. Desenul unui punct este o bulină mică sau o cruciuliţă. 
Numele unui punct este A sau B sau ...., deci o literă mare latină. 

x A

Desenul punctului este un punct sau semnul x . 
A nu se confunda punctul ca desen cu noțiunea de punct.
Punctul nu e nici mai mare , nici mai mic. Desenul lui , da .
P unctul nu are culoare. Desenul lui , da, poate avea. 

 

### A nu apartine lui b 333 ###
Dacă punctele diferite A și B sunt pe dreapta d , atunci dreapta d se mai notează și cu AB.


### fig a//b ###

  1. Dreapta

    Dreapta nu are definiţie . Are ca desen o linie dreaptă dusă cu rigla , 
    linie care ne imaginăm că poate fi prelungită oricât. 
    O dreaptă are un nume sau altfel spus o notaţie ca de exemplu a sau b sau orice literă latină mică.
    Dreapta este o mulţime de puncte . Pe o dreaptă există cel puţin două puncte diferite. 

    Dacă punctul A se află pe dreapta b , vom spune punctul A aparține dreptei b și vom scrie A ∈ b .
    Se mai spune că dreapta b trece prin punctul A. Semnul ∈ se citește deci ”apaţine (lui)„.

    A ∈b
    ### 888 A apartine lui b ###


    Dacă A nu aparține dreptei BC=a se scrie A ∉ a și desenăm astfel :
  2. Axiomă (postulat = enunț considerat adevărat fără a demonstrație) 
    Prin 2 puncte diferite (sau distincte) trece o singură dreaptă.

    Definiție 
    Mai multe puncte sunt coliniare dacă sunt pe o aceeași dreaptă.
    Dacă A,B,C,... ∈ d , d o dreaptă , atunci A,B,... sunt coliniare. 


     



  3.  
  4. Semidreapta

    Un punct A pe o dreaptă împarte dreapta în două părți numite semidrepte (deschise).
    O semidreaptă (deschisă) de la A spre B se notează cu (AB și are desenul .
    Semidreapta închisă de la A spre B se notează cu [AB și este (AB ∪ {A} , adică semidreapta deschisă (AB și punctul A. Desenul semidreptei închise [ AB este



    Ea are un capăt A și poate fi prelungită oricât de la A spre B.
    Punctul A se numește originea semidreptei . 
    Din A pleacă sau pornește semidreapta.

    Desenul semidreptei (deschise) (AB este același doar că paranteza dreaptă este înlocuită cu una rotundă.


     

  5. Segmentul

    1. Descrierea segmentului

      Segmentul [AB] este o parte a unei drepte , parte aflată între punctele A și B de pe dreaptă. 
      A [_______] B

      [AB] = [AB ∩ [BA .

      Segmentul deschis de capete A și B este (AB) = (AB∩ (BA. 
      A (_______) B

      Avem : [AB] = (AB) ∪ {A,B} . 

       
    2. Lungimea unui segment

      Fiecare segment are o însușire (proprietate) numită lungime.
      Lungimea unui segment este un număr .
      Dacă segmentul [AB] are lungimea u și segmentul [CD] are lungimea x , numărul y = x : u arată de câte ori intră segmentul (bățul) de lungime u în bățul de lungime x. Avem x = y u = lungimea lui x exprimată cu unitatea u.

      Exemplu
      În desenul următor : CD = 3•AB .
      A [____] B C [______________] D
       
    3. Unități de lungime 
      Lungimea segmentului [AB] din desenul de mai jos
      A [____] B

      se numește centimetru și se notează cu cm. 
      A zecea parte dintr-un cm se numește milimetru și se notează cu mm .
      1 cm = cm = 10 mm.
      1 mm = mm = 0,1 cm = ### 1/10 ### cm .

      mm și cm sunt 2 unități de lungime. 


      Mai sunt și alte unități de lungime:
      dm = decimetrul = 1 dm = 10 cm.
      cm = 1 cm = 0,1 dm = ### 1/10 ###dm.
      m = metrul = 1m = 10 dm = 100 mm.
      dam = decametrul = 10m .
      hm = 10 dam = 100 m = 1000 dm = 10 000 cm = 100 000 mm =105mm.
      km = 1 km = kilometrul = 10 hm . 

      Prin urmare unitățile de lungime folosite in viața cotidiană sunt mm,cm,dm,m,dam,hm și km.

      Exemple
      Mașina merge cu 70 de km pe oră.
      Lungimea rochiei este de 160 cm .
      Sunetul are viteza prin aer de 340km pe secundă.
      Pastila are diametrul de 7mm. 
       
      ### statuia libertatii ###   Există și alte unități de lungime pentru lungimi pe străți, autostrăzi, ... cum ar fi mila = aproximativ 1,6 km care se folosește in U.S.A = U.S. (United States of America ) .


      Canada și U.E. (Uniunea Europeană E.U. = European Union ) deci și România folosește km .
       
      ### poza planete ###   Unități foarte mari sunt anul lumină , parsecul ,.... 
      unitatea astronomic[ = u.a. = 149,5 miliona km = 149,5•106km =149 500 000 km = distanța de la Soare la Pământ..
      Parsecul = 3 ani lumină .
      Anul lumină = a.l. = distanța parcursă de lumină într-un an = 365•24•3600 secunde• 300 000 km/secundă =.aproximativ 63 000 u.a. = aproximativ 9•1012 km = aproximativ 0,33 parseci.

       
    4. Segmente congruente, congruența segmentelor

      Două segmente sunt congruente dacă au aceeași lungime.
      Dacă segmentele [AB] și [CD] sunt congruente vom scrie [AB]≡ [CD] și înseamnă că lungimile segmentelor sunt egale adică AB = CD sau |AB| = |CD| .

      De exemplu marginile de sus și de jos ale unui geam dreptunghiular sunt congruente.
       
    5. Distanța dintre două puncte
      Distanța dintre punctele A și B este lungimea segmentului [AB].
      Ea se notează cu d(A,B) .
      d(A,B) = AB = |AB|. 
       
    6. Mijlocul unui segment

      Mijlocul segmentului [AB] este punctul M de pe segment (M ∈ [AB] ) cu proprietatea [AM] ≡ [MB] .

      Exercițiu

      M este mijlocul lui [AB] , N mijlocul lui [MB], P mijlocul lui [AN]. Dacă AB=24 cm. Aflați PN.

      Rezolvare
      ### pbl 45 ###
      M este mijlocul lui [AB] , deci AM=MB = 24 : 2 = 12 cm .
      N mijlocul lui [MB] , deci MN=12 : 2 = 6 cm.
      AN = AM + MN = 12+6 = 18 cm.
      P mijlocul lui [AN], deci PN = 18 : 2 = 9 cm. 
       
    7. Construcția unui segment congruent cu un segment dat

      Fie segmentul [AB] . A construi un segment [CD] congruent cu cel dat înseamnă a desena segmentul [CD] de lungime egală cu lungimea lui [AB] . 
      Dacă avem semidreapta [UV, există un singur punct Q pe semidreaptă astfel încât [AB]≡ [UQ]. 
       
    8. Simetricul unui punct față de un punct

      Fie puntul fix O. Simetricul unui punct A față de O este acel punct A' cu proprietatea că O este mijlocul srgmentului [AA'].
      Pentru a afla punctul A' :
      1) se măsoară lungimea lui [AO],
      2) se construiește segmentul [AO] și se prelungește acest segment cu încă o dată segmentul [AO] 
      3) in final se verifică dacă O este mijlocul lui [AA'].

      ### fig 47 simetricul lui A fata de O ### 

      Evident simetricul lui O față de O este chiar O.

      Notație utilă
      „Simetricul lui A față de O este A' ” se va nota astfel „sO(A) = A' ” și înseamnă că O este mijlocul lui [AA'].


       

  6. Planul

    Planul este o mulțime de puncte. El se poate desena :
    a) ca o suprafață patrulateră
    patrulaterele desene colorate


     


    sau 
    b) ca o suprafață curbă plană
    ### fig 5a planul sup curba ###

    c) etc.



    Axiomă 
    Dacă 2 puncte diferite (sau distincte) sunt într-un plan , 
    atunci dreapta care trece prin cele două puncte este inclusă în plan (se află în plan),
    adică: 
    Dacă P= un plan, d = o dreaptă în planul P, A,B ∈ d și A,B∈ P , A≠B, 
    atunci dreapta d ⊂P. 


    Axiomă
    În orice plan există cel puțin 3 puncte necoliniare
    ### 3 puncte necoliniare determina un plan ###
    P se va nota cu (ABC). 

    Axiomă
    Prin trei puncte necoliniare trece un singur plan.
    Dacă A,B,C sun trei puncte necoliniare , atunci există un singur plan P care le conține. 
    ### 3 puncte necoliniare determina un plan ###
    Dacă punctele necoliniare D,E,F sunt în (ABC) atunci planele (ABC) și (DEF) coincide sau sunt identice , adică (ABC) = (DEF). 

    Observație
    Desenul unui plan , de exemplu 
    ### fig 5a planul sup curba ###
    are o margine dar planul trebuie să ne închipuim că nu are margini.(ca și dreapta ). 

     

  7. Semiplane

    Axiomă
    O dreaptă aflată într-un plan împarte planul în 3 mulțimi și anume dreapta d și două mulțimi s (albastră) și t(verde) numite semiplane deschise.
    Semiplan = semiplan deschis (în care nu intră și dreapta d , neagră) 

    ### 2 semiplans s și t ###
    Planul P este deci reuniunea dintre semiplanele s și t și dreapta d. 
    Dreapta d se mai numește frontiera sau marginea semiplanelor s și t.

    Notație
    Dacă punctul A este în semiplanul s și B in t , atunci semiplanul s se notează cu (dA ,iar semiplanul t se notează cu (dB. 
    (dA se citește semiplanul de la d spre A.
    (dB se citește de la d spre B .

    Semiplanul închis de la dreapta d spre punctul A este notat cu [dA și este reuniunea dintre semiplanul deschis (dA și dreapta d, adică [dA = (dA ∪ d .

     

  8. Drepte paralele, drepte concurente

    1) Drepte paralele

    Definiție
    Două drepte a și b sunt paralele dacă sunt coplanare (adică într-un același plan) și nu au niciun punct comun (sau altfel spus sunt disjuncte)

    Dacă dreptele a și b sunt paralele , notăm acest fapt cu a || b (se citește a paralelă cu b)).

 

  1. Exemplu
    ### TV ###

    Marginile de sus și cele de jos sunt segmente paralele pe drepte paralele. 

    2) Drepte concurente

    Două drepte sunt concurente dacă au un singur punct comun.
    Dacă dreptele a și b sunt concurente în punctul A vom scrie acest lucru astfel a ∩ b = {A}. (se citește "a intersectat cu b este mulțimea formată din punctul A)

    ### DREPTELE CONCURENTE A SI B ### 

sursa:www.matefix.ro