Caligrafia
Conform DEX caligrafia este arta si deprinderea de a scrie frumos.
Caligrafia îți permite să creezi opere de artă prin aranjarea unor simboluri pe hârtie într-un mod deosebit cu ajutorul unui instrument de scris, folosind anumite abilități și tehnici, care țin cont de un set de reguli geometrice și de design.
Mică istorisire a caligrafiei
Cuvântul „caligrafie” vine din limba greacă, de la cuvântul „kalligráphia”, unde „kalli” înseamnă frumos iar „gráphia”, scris. Prin urmare, caligrafia reprezintă, pe scurt, scrisul frumos.
Unde și când a apărut scrisul – Etapele dezvoltării
Scrisul, una dintre cele mai vechi și importante metode de comunicare umană a cunoscut diferite forme și dezvoltări de-a lungul timpului. În toate civilizațiile, scrisul a pornit ca o modalitate de înregistrare a sunetelor, silabelor și cuvintelor pe un suport, prin intermediul anumitor semne sau simboluri.
Epoca bronzului este cunoscută ca fiind perioada când este inventată scrierea, iar primele sisteme de scriere a limbii, nu doar a cifrelor, apar în Mesopotamia din jurul anului 3000 î.Hr., sub formă de scriere cuneiformă (sumeriană), în Mesoamerica în 600 î.Hr., hieroglifele mayașe (glifele mayașe), iar în China în anul 2700 î.Hr., caracterele chinezești.
Scrierea cuneiformă, considerată prima scriere din lume, a fost inventată de sumerieni care au început de la desenarea unor imagini, pe care le-au transformat mai apoi în simboluri în formă de cuie sau ace, săpate în piatră sau imprimate pe tăblițe de ceramică sau lut.
Scrierea cuneiformă în piatră – Sursa foto: sancient.eu
Hieroglifele mayașe au fost aduse la viață de civilizația mayașă, care folosea logograme și glife, pictate pe ceramică, pereți și hârtie. Unele logograme erau sculptate în lemn sau piatră și modelate în stuc, iar apoi pictate.
Scrierea chineză a fost dezvoltată în Nordul Chinei sub forma unor ideograme, semne picturale care mai sunt folosite și azi în alfabetul chinezesc. Ca și instrumente, chinezii foloseau penelul și cerneala, fie pe materiale moi sau pe materiale mai neobișnuite (os, bronz, carapace de broască țestoasă). Chinezii sunt cei care au pus bazele caligrafiei ca artă.
Primul alfabet este alfabetul ugaritic, cu o scriere cuneiformă, inventat în jurul anului 1300 î.Hr. în Ugarit, Siria, urmat de alfabetul fenician, cu aproximativ 200 de ani mai târziu.
Alfabetul ugaritic – Sursa foto: crewsproject.wordpress.com
Aceste două alfabete au trecut, în timp, de la o formă picturală la una tot mai convenționalizată, și astfel, a luat naștere alfabetul grecesc, din care s-au dezvoltat mai multe alfabete folosite în Europa și Orientul Mijlociu, inclusiv chirilic și latin, cunoscut și ca alfabetul roman (fiind folosit prima dată de către romani).
În Europa, scrisul pare să dateze din jurul anului 4000 î.Hr, dovadă fiind Tăblițele de la Tărtăria, descoperite la Tărtăria în județul Alba, România.
Limba română, a fost așadar inspirată din alfabetul grecesc și roman, fiind predominată de alfabetul chirilic și latin, iar acesta din urmă a fost declarat alfabetul oficial în perioada domnitorului Al. I. Cuza, care a cunoscut cu trecerea timpului diverse schimbări, ce au dus la limba română oficială de azi.
Caligrafia azi
Odată cu dezvoltarea diverselor forme de alfabet, conservarea cuvintelor prin simboluri a trecut la înregistrarea alfabetului pe papirus, pe care romanii îl denumeau „volumen” și îl foloseau la scrierea cărților, documentelor legale sau scrisorilor.
În secolul XV a fost inventat printul, iar popularitatea acestuia a condus la o nouă eră: reproducerea mecanică a scrisului. Dezvoltarea sa a continuat până la apariția digitalizării, care a adus binecunoscutul scris online, metodă pe care o folosim tot mai des astăzi pentru „imprimarea” cuvintelor.
Aceste etape nu au făcut caligrafia să dispară, cu ajutorul tehnologiei, caligrafia a cunoscut o etapă de modernizare la finalul secolului 19, iar Edward Johnston este recunoscut ca fiind părintele caligrafiei moderne. În prezent, aceasta își găsești diverse utilizări. Printre cele mai populare sunt designul grafic, pictura, hărțile, invitațiile, documentele legale sau chiar imagini animate pentru filme – toate create pe calculator, tablete grafice sau telefoane.
Instrumentele de scris de-a lungul timpului
La fel ca și scrisul, instrumentele de scris au cunoscut și ele multiple modificări de-a lungul istoriei. Cele mai utilizate și cunoscute ustensile de scris sunt:
– Penele de gâscă, înmuiate în cerneală și folosite pe o suprafață plană, înainte de secolul 19
– Tocurile de scris, inventate în timpul secolului 19, aveau penițe de metal sau oțel, care trebuiau scufundate în cerneală pentru a putea scrie
– Stilourile cu pompiță, primul toc rezervor din lume a fost inventat de Petrache Poenaru în 1827, care elimina zgârieturile pe care penițele anterioare le făceau pe hârtie și scurgerile de cerneală care pătau, având un flux continuu de cerneală. Stiloul pe care îl știm azi a fost mai târziu dezvoltat de americanul Lewis Edson Waterman
– Pixurile au fost oficial lasante în jurul anilor ‘40 de către jurnalistul Laszlo Biro
– Stilourile marcatoare au fost introduse pentru prima oară în Japonia, iar scopul lor este de a evidenția textul
Pană de gâscă pentru scris
Caligrafia tradițională vs. caligrafia modernă
Caligrafia tradițională
Dacă apreciazi vechea caligrafie și vrei să o înveți, trebuie să știi că aceasta are un set de reguli destul de exacte, pe care e nevoie să le stăpânești la finalul lecțiilor. Cel mai important aspect este să știi elementele de bază ale fiecărui stil tradițional (cum este cunoscutul scris Copperplate) și alfabet caligrafic, de care să ții cont când dezvolți o nouă lucrare: simbol, integritate, ritm, armonie, tradiție și creativitate.
Desigur, așa cum subliniază ultimul element, este permis să vii cu stilul personal, pentru că, până la urmă fiecare lucrare caligrafică este o creație unică, însă, aceasta are la bază aceeași tehnică ca a oricărei persoane care studiază caligrafia tradițională.
Caligrafia modernă
Caligrafia modernă face referire la orice tip de scris de mână caligrafic opus față de cel tradițional. Aceasta este ocaligrafie artistică, mult mai permisibilă și expresivă față de caligrafia tradițională, pentru că nu te constrânge să ții cont de niște reguli strice, ci îți oferă o mai mare libertate de a-ți pune imaginația și creativitatea la bătaie prin a îmbina într-un mod unic diverse stiluri de caligrafii.
O altă caracteristică a caligrafiei moderne este accesibilitatea. Găsești o mulțime de idei, sfaturi practice și exercitii de caligrafie în cărți și cursuri din domeniu, dar și pe internet, în comunități online de caligrafi și artiști.
Caligrafie artistică modernă
Cele mai importante tipuri de scris de mână frumos
Arta scrisului frumos s-a dezvoltat în mai multe părți ale lumii și în perioade diferite de timp. În funcție de aceste două constante, dar și de instrumentele de scris folosite, putem clasifica caligrafia după cum urmează:
1. Caligrafia occidentală
Este întâlnită, după cum și numele ne spune, în țările vestice. Ea folosește alfabetul latin, dar și elemente caligrafice din alfabetul chirilic și grec, opusul țărilor estice, unde predomină caligrafia chineză, turco-arabică sau indiană.
Ustensilele de scris folosite în caligrafia occidentală sunt stilourile și tocurile cu penițe cu capete rotunde sau plate, alături de cerneală pe bază de apă și hârtie de înaltă calitate sau pergamente, iar cuțitul era folosit pentru a șterge greșelile. Țările vestice urmează regulile strice și modelele geometrice ale caligrafiei tradiționale.
2. Caligrafia din Asia de Est
Aceasta aduce împreună stiluri caligrafice din China, Japonia, Coreea și Vietnam. În funcție de momentele istorice importante din fiecare țară, caligrafia din Asia de Est cuprinde stiluri destul de variate, dintre care Kai este cel mai des folosit și recunoscut ca stil oficial al caligrafiei.
Instrumentele de scris folosite sunt special create în China și cam aceleași pentru întreaga regiune: hârtie, penițe și tocuri, patru greutăți pentru a ține hârtia nemișcată, dar și un suport cu grile, care îi ajută pe studenți să obțină dimensiunea corectă a cuvintelor și să le plaseze corespunzător în pagină.
3. Caligrafia din Asia de Vest
Asia de Vest îmbrățișează și ea scrisul caligrafic. În India, există două mari stiluri caligrafice, Kharosti and Brahmi, în Nepal, stilul Ranjana, care are o mare contribuție la textele budisite, în Tibet, stilul tibetan, folosit în lumea religioasă, chiar și de Dalai Lama, iar în Thailanda, stilul sanscrit, care este folosit și pe steagul personal al membrilor familiei regale pentru a înfățișa inițiala fiecăruia.
În această regiune, instrumentele pentru caligrafie erau la început frunzele de palmier, care s-au păstrat până azi, dar au fost introduse și stilourile sau markerele speciale.
4. Caligrafia islamică
Un alt model de scris de mână deosebit care trebuie amintit este caligrafia islamică, pe care musulmanii o consideră una din cele mai apreciate expresii ale artei și reprezintă pentru ei limbajul lumii spirituale. Datorită importanței crescute pe care o are, caligrafia islamică s-a dezvoltat odată cu religia și limba arabă și a cunoscut numeroase stiluri, Nasta’liq fiind cel mai răspândit.
Cele mai importante ustensile folosite în cazul caligrafiei islamice sunt briceagul; amakta, o mică placă plană pe care se poziționa stiloul de trestie și foarfece pentru tăierea hârtiei.
Din ce este format un set de caligrafie?
Dacă te întrebi de ce ai nevoie ca să practici arta scrisului frumos, în primul rând, trebuie să te echipezi cu ceva timp și răbdare pentru a exersa cât mai mult, ca să desprinzi anumite abilități specifice unei caligrafii reușite. Pasiunea și curiozitatea le ai deja, așa că ceea ce mai rămâne ca să începi este un set de caligrafie, cu câteva rechizite esențiale.
Pentru a putea învăța mai rapid și mai ușor, alege de la început seturi de scris de calitate, mai ales că acestea sunt destul de accesibile.
sursa: my-man.ro