Viewing Single Post
read the thread: Evaluarea scolara
AnnaE
#0

Evaluarea scolara - actul prin care - referitor la o prestatie orala, scrisa sau practica - se formuleaza o judecata prin prisma unor criterii. Evaluarea si notarea scolara alcatuiesc o modalitate de codare numerica - insotita de aprecieri calitative - a rezultatelor obtinute de elevi, servindu-se de scara de la 1 la 10.
Prin evaluare se intelege masurarea si aprecierea cantitativa a efectelor invatarii scolare.
 
Evaluarea este aplicabila in doua planuri:
1. cu referire la efectele invatarii - vizeaza relatia profesor-elev: nivelul de pregatire a elevilor si evolutia acestuia in timp, in functie de posibilitatile lor reale de invatare prin raportare a performantelor obtinute de scoala la cele asteptate de societate.
 
2. cu referire la insusi procesul instructiv-educativ - vizeaza autoestimarea profesorului, factorii de indrumare si control ai invatamantului in vederea asigurarii unei verificari sistematice si integrale a performantelor elevilor, a conceperii si realizarii unui proces instructiv-educativ capabil sa cultive interesul ptr studiu al elevilor.
 
ETAPE
 
           Procesul de evaluarii presupune mai multe etape:
• definirea obiectivelor procesului de invatamant.
• crearea situatiilor de invatare care sa permita elevilor achizitionarea comportamentelor preconizate prin obiective.
• selectarea metodelor si instrumentelor de evaluare necesare.
• desfasurarea procesului de masurare a cunostintelor achizitionate.
• evaluarea si interpretarea datelor obtinute.
• concluzii si aprecieri diagnostice si prognostice
 
Actiunea de evaluare didactica include trei operatii : MASURAREA, APRECIEREA si DECIZIA.
 
Masurarea presupune aplicarea unor tehnici specifice pentru a cunoaste efectele actiunii instructiv- educative si a obtine date în perspectiva unui scop determinat. Exactitatea masurii este conditionata de calitatea instrumentelor de masura folosite si de modul cum sunt acestea aplicate.
                 - presupune o determinare obiectiva prin surprinderea riguroasa a unor achizitii si nu implica emiterea unor judecati de valoare.
 
Apreciereasau evaluarea propriu-zisa constituie procesul de judecata de valoare a rezultatelor constatate, prin compararea acestora cu scopurile urmarite .
                   - presupune si semnificatia unui rezultat observabil sau masurabil într-un cadru de referinta axiologic.
Decizia reprezinta operatia de evaluare care asigura prelungirea aprecierii într-o nota scolara, caracterizare, hotarâre, recomandare,etc. cu valoare de prognoza pedagogica.
           - se realizeaza în raport cu anumite criterii pedagogice, spre exemplu :
a) potentialul elevului, valorificat la maximum ;
b) cresterea calitativa a activitatii didactice ;
            c) prin anticiparea corect-pozitiva, prin metamorfoza diagnozei în prognoza ;
            d) îndrumarea evaluatului prin termeni manageriali.
 
        FUNCTII ALE EVALUARII
 
In cadrul sist. de invatamant evaluarea are urm. functii:
 
1. Functii de constatare si diagnosticare a performantelor obtinute de elevi, explicate prin factorii si conditiile care au dus la succesul sau insuccesul scolar (factori psihologici, de natura pedagogica, sociala, factori stresanti)
 
2. Functii de reglare si perfectionare continua a metodologiei instruirii pe baza informatiilor obtinute din explicarea factorilor si a conditiilor ce au determinat rezultatele la invatatura.Aceasta functie se realizeaza prin feed-back
 
3. Functia de informare a parintilor elevilor si a societatii cu privire la rezultatele si evolutia pregatirii elevilor in scoala pt integrarea lor socio-profesionala
 
4. Functia motivationala , de stimulare a interesului pentru invatatura, autocunoastere si autoapreciere corecta, in raport cu obiectivele invatarii scolare
 
5. Functia de predictie (prognostica) si de decizie privind desfasurarea in viitor a activitatii instructiv-educative in scopul ameliorarii ei pe baza cunoasterii cauzelor ineficientei
 
6. Functii de selectionare si clasificare a elevilor in raport cu rezultatele scolare obtinute
 
7. Functia formativ –educativa , de ameliorare a metodelor de invatare folosite de elevi , de stimulare si optimizare a invatarii si de consolidare a competentelor scolare
 
8.      Functia de perfectionare si inovarea intregului sistem scolar
 
FORME DE EVALUARE
 
Dupa modul de integrare a verificarii si evaluarii in procesul de invatamant:
 
1. Evaluarea initiala – probe initiale de evaluare, orale sau practice sunt elemente pe baza carora se alcatuieste programul de instruire de catre profesor(se stabileste nivelul de pregatire al elevului la inceputul unei perioade sau etape de lucru, la inceputul unei teme mari, capitol, precum si conditiile in care acesta se poate integra in programul de instruire)
 
2. Evaluarea sumativa, cumulativa sau de bilant, se realizeaza la finele unei etape de instruire, la finele studierii unei teme, al unui capitol si, periodic, la sfarsitul semestrelor, al anului scolar, al ciclului de scolarizare prin conceperea unor subiecte cuprinzatoare care sa acopere intreaga arie tematica abordata.
 
3. Evaluarea continua (formativa), presupune verificarea permanenta a rezultatelor, pe tot parcursul procesului de instruire, de obicei operandu-se pe secvente mici. Trecerea la secventa urmatoare se realizeaza numai dupa ce se cunoaste modul de desfasurare si eficienta educationala a secventei evaluate, rezultatele obtinute de elevi, prin adoptarea de masuri de ameliorare privind procesul de invatare si performantele unor elevi.
 
STRATEGII DE EVALUARE
 
= modalitatile sau tipurile specifice de integrare a operatiilor de masurare-apreciere-decizie în activitatea didactica/educativa, integrare realizabila la diferite intervale de timp scurt, mediu si lung si în sensul îndeplinirii unor functii pedagogice specifice.
 
1. Din punct de vedere al situatiilor de evaluare, putem identifica doua strategii :
?  evaluare realizata în circumstante obisnuite, bazata pe observarea activitatii elevilor;
?  evaluare   specifica,   realizata   în   conditii   special   create   ce   presupune elaborarea   si  aplicarea  unor  probe,  partenerii  angajati  în  proces  fiind constienti de importanta demersurilor de verificare si apreciere întreprinse;
 
2. Dupa accentul pus pe proces sau pe sistem:
?  evaluarea de proces– se refera la performantele elevilor;
?evaluarea de sistem – accentul se pune pe sistemul în care se desfasoara procesul de învatamânt
 
3. Dupa functia dominanta îndeplinita, putem identifica doua strategii:
- evaluare  diagnostica  (se  realizeaza  o  diagnoza  descriptiva  ce  consta  în localizarea lacunelor si erorilor în cunostinte si abilitati dar si a “punctelor forte” si o    diagnoza  etiologica  care  releva  cauzele  care  au  generat  neajunsurile constatate);
- evaluare predictiva prin care se urmareste  prognozarea gradului în care elevii vor putea sa raspunda pe viitor unui program de instruire;
 
4. Dupa  modul în care  se integreaza în desfasurarea procesului didactic, putem identifica trei strategii:
- evaluare  initiala,  realizata  la  începutul  demersurilor  instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situeaza elevii;
- evaluare formativa, care însotete întregul parcurs didactic, organizând verificari sistematice în rândul tuturor elevilor din toata materia;
- evaluarea sumativa, care se realizeaza de obicei, la sfâritul unei perioade mai lungi de instruire;
 
5. Dupa autorul care efectueaza evaluarea, putem identifica trei strategii:
- evaluare interna, întreprinsa de aceeasi persoana/institutie care este direct implicata  si a condus activitatea de învatare (de exemplu, învatatorul sau profesorul clasei);
- evaluarea externa, realizata de o alta persoana/institutie, alta decât cea care a asigurat derularea predarii si învatarii;
- autoevaluare, efectuata de subiectul însusi asupra propriului progres;
 
 
6.  Nu este mai putin importanta nici departajarea ce se face între:
- evaluarea preponderent pedagogica, vizând în esenta ceea ce subiectii au asimilat, ceea ce stiu sa faca si ce capacitati si trasaturi si-au format;
- evaluarea  preponderent  psihologica,  privind  functiile  psihice  implicate  în activitatea   de   învatare.   Evaluarile   psihologice   vizeaza   aptitudinea subiectului de a învata, adica ceea ce poate sa faca;
 
7. Dupa obiectul evaluarii:
- evaluarea procesului de învatare (atât a achizitiilor cât  si a procesului în sine);
- evaluarea performantelor (realizate individual, în grup sau de catre grup);
- evaluarea a ceea ce s-a învatat în scoala sau a ceea ce s-a învatat în afara scolii;
 
8. Dupa domeniu:
- evaluarea în domeniul psihomotor (capacitati, aptitudini, deprinderi);
-  evaluarea în domeniul socio-afectiv ( atitudini);
- evaluarea în domeniul cognitiv (cunostinte);
 
9. Dupa modul în care pot sau nu pot fi cuantificate rezultatele:
- evaluare cantitativa – rezulatele sunt cuanti-ficabile în functie de un punctaj;
- evaluare calitativa – la care rezultatele nu pot fi masurate prin cuantificare;

Evaluarea initiala  (predictiva)              
 
 - se efectueaza la începutul unui program de instruire.
 -  permite sa se prevada sansele de succes ale programului.
 - profesorul poate sa verifice punctele forte si punctele slabe ale elevilor – poate apoi  alege modul cel mai adecvat de predare a noului continut, dar si de a gândi modalitati de instruire diferentiata.
 - poate fi desfasurata nu numai la începutul anului, ci si la mijlocul sau sfârsitul lui, atât înaintea unei teme, cât si în orice moment al ei
 -  utila pentru refacerea sau remedierea unei stari de fapt, pentru aplicarea unui scurt program de recuperare sau de refacere a notiunilor fundamentale ce vor fi implicate în sustinerea învatarii urmatoare, pentru a omogeniza, într-un fel, fondul de cunostinte si abilitati indispensabile unui nou proces.
 
Evaluarea continua( formativasau de progres)
 
- pe tot parcursul desfasurarii  procesului de învatamânt.
- probe sau teste de diagnoza, formative si de progres, adecvate, administrate la sfârsitul fiecarei unitati parcurse -> se poate determina daca fiecare elev a ajuns sa-si însuseasca materia corespunzatoare
- furnizeaza profesorului si elevului un feed-back despre gradul de stapânire a materiei si despre dificultatile întâmpinate sau cu alte cuvinte, unde se situeaza rezultatele partiale fata de cele finale proiectate – poate duce la reluarea explicatiei, la modificarea unor elemente ale demersului didactic sau la organizarea unor programe de recuperare
- functie de diagnosticare si ameliorare a procesului instructiv-educativ (se constituie astfel într-un mijloc de prevenire a situatiilor de esec scolar)
- nu vizeaza sanctionarea rezultatelor slabe ale elevilor, ci evidentierea rezultatelor bune, oricât de mici ar fi progresele înregistrate
- este o evaluare centrata pe procese, destinata rectificarii, reajustarii si adaptarii acestora, ameliorarii si optimizarii, reglarii si autoreglarii învatarii si predarii.
 
Evaluarea sumativa ( periodica sau finala)
 
- o evaluare de bilant al instruirii(la sfârsitul parcurgerii unui ansamblu de sarcini de învatare ce constituie un tot unitar, corespunzator, de exemplu unei programe, unei parti mai mari din programa) sau indica rezultatele obtinute la sfârsitul unei perioade de învatare- semestru, an scolar, ciclu de studii, stadiu de ucenicie.
- evidentiaza finalul, efectul terminal rezultat de pe urma învatarii parcurse si nu cum s-a ajuns la acest produs
- functie de constatare a rezultatelor si de clasificare a elevilor- nu mai ofera ameliorarea în timp a rezultatelor scolare ale elevului
- se desfasoara intr-o perioada compacta de trei saptamâni la sfârsitul fiecarui semestru - se vor realiza recapitulari, sistemmatizari ale materiei, care vor permite elevului sa se concentreze asupra aspectelor esentiale ale continuturilor parcurse, asupra conceptelor-cheie si a exercitiilor obligatorii, pregatindu-se astfel pentru probele de evaluare sumativa care urmeaza recapitularii
- este utilizata pentru a furniza informatii de tip bilant, în vederea:
• diagnosticarii într-o forma globala, a realizarii obiectivelor generale (sau terminale) ale unei programe (sau parti ale programei), a  rezultatelor înregistrate de elevi la sfârsitul unei perioade de învatare în raport cu asteptarile sau obiectivele fixate initial
 • certificarii sau recunoasterii atingerii unui nivel de pregatire, îndeplinirii unei învatari pana la sfârsit, dobândirii unor competente
• adoptarii unei decizii legate de promovarea/nepromovarea, acceptarea/respingerea, acordarea unei diplome, etc.
• stabilirii unei diferentieri sau ierarhizari (clasificari) intre elevi
• confirmarii infirmarii eficientei prestatiei profesorilor, a unor strategii utilizate, a valorii unor programe, manuale scolare si suporturi didactice
- se încheie cu atribuirea unei note sau a unui calificativ, ori a unui certificat, diplome.

METODE DE EVALUARE
 
= cale prin care profesorul ofera elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stapânire a cunostintelor, de formare a diferitelor capacitati testate prin utilizarea unei diversitati de instrumente adecvate obiectivului de evaluare propus.
 
1. Metodele traditionale  
• Probele orale
• Probele scrise
• Probele practice
2.                     Metode complementare
• observarea sistematica a activitatii si a comportamentului elevilor
• referatul
• investigatia
• proiectul
• portofoliul
• autoevaluarea.
 
Metodele traditionale
 
Verificarea orala =  conversatie(individuala, frontala sau combinata)  prin care profesorul urmareste identificarea cantitatii si calitatii instructiei.
- avantaje - comunicare deplina intre profesor si clasa de elevi
                - feed-back-ul este mult mai rapid
                - favorizeaza dezvoltarea capacitatilor de exprimare ale elevilor
- dezavantaje - obiectivitatea ascultarii orale poate fi  periclitata de interventiile unor variabile: starea de moment a educatorului, gradul diferit de dificultate a intrebarilor puse, starea psihica a evaluatilor etc.
                      - nu toti elevii pot fi verificati, ascultarea fiind realizata prin sondaj.
 
Verificarea scrisa - apeleaza la anumite suporturi scrise, concretizate in lucrari de control sau teze.
 - elevii isi prezinta achizitiile educatiei fara interventia profesorului
- posibilitatea verificarii unui numar relativ mare de elevi intr-un interval de timp
- raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare
- avantajarea unor elevi timizi sau care se exprima defectuos pe cale orala
- implica  feed-back mai slab, in sensul ca unele erori sau neimpliniri nu pot fi eliminate operativ, prin interventia profesorului
 
Probele practice- presupun aplicarea cunostintelor teoretice insusite precum si deprinderilor si priceperilor anterior formate.
 
 
Metode complementare(moderne de evaluare)
 
Observarea sistematica a comportamentului elevilor în timpul activitatii didactice furnizeaza profesorului o serie de informatii utile, diverse si complete, greu de obtinut astfel prin intermediul metodelor de evaluare traditionale.
- prof. foloseste: - fisa de evaluare (calitativa)
                            - scara de clasificare
                            - lista de control/verificare

Fisa de evaluare - date factuale despre evenimentele cele mai importante pe care profesorul le identifica în comportamentul sau în modul de actinue al elevilor sai (fapte remarcabile, probleme comportamentale, evidentierea unor aptitudini deosebite într-un domeniu sau altul)
                            - interpretarile profesorului asupra celor întâmplate, permitându-i acestuia sa surprinda modelul comportamental al elevilor sai.
Scara de clasificare  - însumeaza un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse evaluarii, însotit de un anumit tip de scara, de obicei scara Likert
                                   - elevului îi sunt prezentate un  numar de enunturi în raport de care aceasta trebuie sa manifeste acordul sau dezacordul, discriminând între 5 trepte :
- puternic acord
- acord
- indecis (neutru)
- dezacord
- puternic dezacord
 
 
Lista de control/ verificare- prin intermediul ei doar se constata prezenta sau absenta unei caracteristici, comportamente etc. fara a emite o judecata de valoare oricât de simpla.
                                            - in listele de control se recomanda :
- completarea informatiilor asupra comportamentului elevului în timpul activitatilor didactice
- aplicarea lor numind cazul copiilor cu dificultati de învatare
 
Referatul- permite o apreciere nunantata a învatarii si identificarea unor elemente de performanta individuala a elevului, care îsi au originea în motivatia lui pentru activitatea desfasurata.
- doua tipuri de referate :
a. referat de investigatie stiintifica, bazata pe descrierea demersului unei activitati desfasurate în clasa si pe analiza rezultatelor obtinute
b.  referat bibliografic, bazat pe informarea documentara, bibliografica.
 
Investigatia ofera posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunostintele însusite în situatii noi si variate, pe parcursul unei ore sau a unei succesiuni de ore de curs.
- presupune definirea unei sarcini de lucru cu instructiuni precise, întelegerea acesteia de catre elevi înainte de a trece la rezolvarea propriu-zisa, prin care elevul demonstreaza si exerseaza totodata, o gama larga de cunostinte si capacitati în contexte variate.
- se poate formula si sub forma unor teme pentru acasa, dar definitivarea se va face în clasa, prin comentarea concluziilor.
- presupune parcurgerea cel putin a urmatorilor pasi :
·       enuntarea sarcinii de lucru (de catre profesor)
·       identificarea modalitatilor prin care se pot obtine datele/informatiile necesare (de catre elev, dar si cu îndrumarea profesorului)
·       strângerea datelor/informatiilor (de catre elev)
·       stabilirea strategiei de utilizare a datelor/informatiilor ( de catre elev cu îndrumarea profesorului)
·       scrierea unui raport privind rezultatele investigatiei (de catre elev)
- pune în valoare : • creativitatea si initiativa
                            • cooperarea si participarea la lucru în echipa
                            • constanta si concentrarea atentiei
                            • perseverenta
                            • flexibilitatea gândirii si deschiderea catre noi idei
- trebuie adaptata vârstei elevului si experientei lor intelectuale
 
Proiectul - metoda complexa de evaluare individuala sau de grup, recomandata pentru evaluarea sumativa.
-subiectul este stabilit de catre profesor, dar dupa ce se obisnuiesc cu acest tip de activitate, elevii însisi vor putea propune subiectele.
- presupune parcurgerea cel putin a urmatorilor pasi :
·         enuntarea sarcinii de lucru
·         repartizarea responsabilitatilor în cadrul grupului
·         colectrea datelor, a materialelor
·         realizarea produsului
·         prezentarea
- evalueaza : - capacitatea de a observa si de a alege metodele de lucru
                    - capacitatea de a masura si de a compara produsele (rezultatele)
                    - capacitatea de a utiliza corespunzator bibliografia
                   - capacitatea de a manevra informatia si de a utiliza cunostinte
                   - capacitatea de a rationa si de a utiliza proceduri simple
                   - capacitatea de a sintetiza si de a organiza materialul
                   - capacitatea de a realiza un produs.
- se poate derula într-o perioada mai mare de timp, pe secvente determinate dinainte sau structurate circumstantial.
- criterii de evaluare: - validitate
                                  - elaborare si structurare
                                  - creativitate
                                  - calitatea materialului utilizat
                                  - raportare la tema proiectului
                                  - documentare
                                  - lucru în echipa (distribuirea si asumarea adecvata a sarcinilor)
                                  - calitatea rezultatelor (valorificarea în practica, aplicabilitate)
 
Portofoliul - o metoda de evaluare complexa, longitudinala, proiectata într-o secventa mai lunga de timp, care ofera posibilitatea de a se emite o judecata de valoare, bazata pe un ansamblu de rezultate.
- poate contine:
                   - lucrari scrise
                   - teste
                   - chestionare
                   - compuneri
                   - fise
                   - proiecte
                   - informatii despre activitatile extrascolare la care elevul a participat
 
Autoevaluarea  presupune:
• prezentarea sarcinii de lucru, a obiectivelor curriculare si de evaluare pe care trebuie sa le atinga elevii
• încurajarea elevilor pentru a-si pune întrebari legate de modul de rezolvare a unei sarcini de lucru
• încurajarea evaluarii în cadrul grupului sau al clasei
• completarea la sfârsitul unei sarcini de lucru importante a unui   chestionar
- are efect numai daca este folosita în mod constant