CUPRINS:
Întâmpinare.
CUVÂNTUL I 7 Despre unitatea Bisericii; despre dialogurile cu cei care s-au desprins de Biserică; despre ecumenism. In care se arată că unitatea Bisericii tine de Mântuitorul Hristos, care este Calea, Adevărul şi Viaţa.
CUVÂNTUL II Despre Sinoade, despre dogme, despre drumul spre mântuire; despre schismă şi despre eres; despre succesiunea apostolică. In care se arată că singurul drum mântuitor este cel al Bisericii Ortodoxe.
CUVÂNTUL III 55 Despre o nouă mentalitate şi un nou limbaj „teologic”, adică despre biserici nedepline, biserici surori şi altele ca acestea. In care se arată că dragostea se bucură numai de Adevăr.
CUVÂNTUL IV 67 Despre rugăciunile împreună cu schismaticii şi ereticii, care acum se numesc şi „rugăciuni ecumenice”; şi altele, tot „ecumenice”.
În care se arată că trebuie să ne rugăm în Adevăr, în practica Adevărului, aşa cum s-a predanisit de către Biserica drept-măritoare.
CUVÂNTUL V Despre revenirea la Ortodoxie, adică: Rânduiala cum se cuvine să primim pe schismatici şi pe eretici, care vin la drept măritoarea credinţa. Precum se spune în Molitvelnicele autentice.
ULTIMUL CUVÂNT
Întâmpinare.
Mulţumim părinteluiArsenie Papaciocpentru aceste cuvinte de învăţătură attât de necesare timpului în care trăim.
Sunt cuvinte ale unui om care a fost şi a răspuns: Prezent!
— Chemărilor vieţii acesteia şi, ca duhovnic, celor ce-l caută pentru sfat şi mărturisire; recomandă o prezenţă continuă, o trezvie.
Întrebările sunt puse din dorinţa de a fi lămurite unele aspecte cu care se confruntă creştinii din zilele noastre; despre acestea, ne învaţă părintele Arsenie: „trăim zile Apostolice”.
Răspunsurile sunt simple, adevărate, fără tăgadă – pentru că spune şi Sfntul Maxim Mărturisitorul: „a tăinui cuvântul Adevărului înseamnă a te lepăda de ec.
Aceste cuvinte, pe lângă mângâiere şi6ucurie duhovnicească, sunt îndreptar şi predanie.
Iulian Liţă.
Sfinţia voastră, se vorâeşte în uCtimuC timp, mai aces în mediuC universitarteologic, despre „despărţirea unicei Biserici a fui Hristos în (Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică, despre Biserica Răsăriteană, despre Biserica Apuseană, despre marea Biserică soră a Apusului, despre istoria a trei confesiuni: catolici, ortodocşi, protestanţi; despre faptul că prin Marea Schismă şi apoi prin ruptura din sec. XVI creştinismul şi-a pierdut unitatea; despre cămaşa sfşiată a lui Hristos; despre cei doi plămâni ai Europei, adică Biserica Apuseană (catolică, protestanţi) şiBiserica Răsăriteană (ortodoxă); despre cele trei dimensiuni ale Creştinătăţii: Bisericile orientale, adică ortodoxe, Bisericile occidentale, adică Biserica Romanocatolică şi Protestantismul, adică Bisericile Evanghelice, Luterane, Anglicană etc.” şialteleasemenea. Acestea sunt luate chiar din teologi ortodocşi, cum s-ar zice.
Întrebarea pe care v-o punem sfinţiei voastre este următoarea: este Biserica MântuitoruluiHristosân momentul de faţă, sau a fost vreodată împărţită în mai multe Biserici, unele mai mari, altele mai mici, unele cu har mai puţin, altele cu har mai mult, sau divizată?
Arhimandrit Arsenie: Este şi inutil să mai discutăm chestia asta, că nu putea să fie împărţită Biserica,
A se vedea Însemnări pentru Cuvântul I, începând cu pagina 23.
Despre unitatea Bisericii pentru că Hristos a spus: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”1, adică: nu e Cale nu e mergere, nu e Adevăr nu-l cunoştere şi dacă nu-l Viaţă nu-l vieţuire; şi nu poate să fie alt Adevăr decât numai Hristos, nu poate să fie împărţit acest Adevăr.
Numai în funcţie de acest Adevăr este construită orice gândire ca să fie valabilă, numai dacă este pe Adevărul-Hristos care, de fapt, s-a dogmatizat în Sinoadele Ecumenice, toată învăţătura aceasta până la 787, Sinodul VII Ecumenic, care a fost în apărarea icoanei, dar mai ales la Sinodul I Ecumenic, unde s-au stabilit cele 7 puncte din Crez, că Iisus Hristos este Dumnezeu Născut, nu făcut şi la Sinodul al II – lea Ecumenic, unde s-a completat Crezul cu încă 5 articole, ca să fie 12.
Deci s-a stabilit lucrul acesta: Biserica nu poate să fie împărţită; acesta ar putea să fie răspunsul la întrebare: niciodată nu poate să fie împărţită Biserica, dar există erezii.
Dacă n-ar exista Noul Testament s-ar fi desfiinţat Vechiul Testament, dacă n-ar fi existat Noul Testament n-ar fi existat nici o serie întreagă de atacuri filosofice împotriva Adevărului-Hristos, împotriva Creştinismului, pentru că acesta era un obiectiv care strălucea, care umbrea orice şi sigur că a fost atacat de toate filosofiile care au păreri bune, zic ei, împotriva Adevărului adevărat.
Adevărul este Hristos, Biserica Ortodoxă. Cuvântul ortodox asta înseamnă. Faptul că s-au desprins de-a lungul vremii schisme şi erezii nu înseamnă că Biserica şi-a pierdut unitatea?
