AnnaE
#0

CUPRINS:

INTRODUCERE

  1. DESENUL ÎN PLAN

  1.1 COMENZI DE SETARE

  1.2 COMENZI PRIMARE DE DESENARE ŞI EDITARE

  1.2.1 COMENZI DE SELECTARE şi ŞTERGERE

  1.2.2 COMENZI PENTRU AFIŞARE

  1.2.3 COMENZI PENTRU DESENAREA ENTITĂŢILOR SIMPLE

  1.2.4 LINII SPECIALE

  1.3 COMENZI COMPLEXE DE EDITARE

  1.4 TEXTUL ÎN AUTOCAD

  1.5 GRUPURI, BLOCURI ŞI ATRIBUTE

  1.6 COMENZI SUPLIMENTARE DE EDITARE

  1.7 NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE COTARE SPECIFICAREA TOLERANŢELOR PE DESEN

  1.8 COMENZI SUPLIMENTARE DE SETARE

  1.9 COMENZI CARE AFIŞEAZĂ DATE DESPRE OBIECTE

  1.10 PRELUCRAREA IMAGINILOR GRAFICE

  1.11 REFERINŢE EXTERNE

  2. MODELAREA ÎN SPAŢIUL TRIDIMENSIONAL

  2.1 VIZUALIZAREA ÎN SPAŢIUL TRIDIMENSIONAL

  2.1.1 PUNCTUL IN SPAŢIU

  2.1.2 SISTEMUL DE COORDONATE

  2.1.3 VIZUALIZAREA OBIECTELOR 3D

  2.2 CREAREA OBIECTELOR TRIDIMENSIONALE

  2.2.1 CONSTRUCŢIA WIREFRAME

  2.2.2 CONSTRUCŢIA SUPRAFEŢELOR

  2.2.3 CONSTRUCŢIA SOLIDELOR

  2.3 LUCRUL IN SPAŢIUL HÂRTIE

  2.4 GENERAREA DOCUMENTAŢIEI SCRISE (LAYOUT) 2.5 APLICAŢII PENTRU GENERAREA ŞI EDITAREA SOLIDELOR.

  ANEXA

 

 

 

  INTRODUCERE.

  Munca de proiectare a unui inginer nu mai poate fi concepută în afara calculatorului, indiferent de specializare reprezentările virtuale devenind limbajul curent de exprimare. Începând din faza conceptuală până la etapa de manufacturare, desenul în plan, dar mai ales modelarea solidelor sunt necesare în toate etapele de elaborare şi promovare a unui produs.

  Această lucrare propune cititorului iniţierea în mediul de programare asistată AutocAD 2000 prin intermediul unor teme a căror rezolvare este prezentată pas cu pas, integrând treptat comenzile specifice, pentru temele finale fiind oferite numai sugestii generale de rezolvare.

  Datorită faptului că temele prezintă gradat majoritatea aspectelor legate de utilitarul AutocAD 2000, acest curs poate fi de folos oricui doreşte să abordeze proiectarea asistată, atât de către începători cât şi de iniţiaţi, pentru care sunt prezentate informaţii legate de setări, variabile de sistem şi mod de lucru, pe tematici.

  Este de reţinut că, în general, utilizarea calculatorului în proiectare este o alegere care oferă aproape întotdeauna mai multe soluţii. De aceea, cititorii sunt invitaţi să găsească şi alte căi de rezolvare a temelor. ALGORITMII PREZENTAŢI SUNT ORIENTATIVI. EI SUNT DOAR STRUCTURI DE BAZĂ CARE AJUTĂ LA DESĂVÂRŞIREA TEMEI.

  NOTAŢII:

  • ◄┘ ENTER echivalent cu apăsarea tastei enter sau space bar (numai pentru AutocAD)-lansează în execuţie o comandă.

  • ESC-echivalent cu apăsarea tastei ESCAPE: întreruperea comenzii active, anularea unei selecţii. Comenzile sunt notate cu majuscule întărite (de exemplu SNAP) iar variabilele de sistem vor fi scrise cu majuscule simple (de exemplu GRIPHOT).

  1. DESENUL ÎN PLAN

  1.1 COMENZI PENTRU SETAREA MEDIULUI DE LUCRU În AutocAD, utilizatorul lucrează şi chiar modelează mediul de proiectare cu ajutorul comenzilor şi variabilelor de sistem. Comenzile sunt date de la tastatură, ca şiruri de caractere grafice care lansează, de fapt, anumite rutine, apelate intern cu respectivle nume. Varibilele de sistem sunt nume pe care AutocAD le recunoaşte ca moduri de lucru, mărimi sau limite. Există variabile pe care utilizatorul le poate accesa şi modifica valoarea şi există variabile a căror valoare poate fi numai citită, nu şi modificată, aşa numitele read only system variables. Cu comanda SETVAR, se listează toate variabilele sistem, sau se modifică setările unora dintre ele.

  Prima abordare, în orice utilitar grafic sau editor de text, se referă la setarea mediului de lucru. În AutocAD, spaţiul virtual care este pus la dispoziţie este tridimensional, nelimitat. Apare ca evidentă necesitatea de a separa din acest spaţiu o mică zonă, numită spaţiu alocat, pe care să se desfăşoare sesiunea de lucru. Fie că este vorbă de desene bidimensionale, fie că este vorba de modele solide, este bine să fie delimitată o “foaie de hârtie” pe care sa desenăm. Prima comanda utilizată în AutocAD este comanda LIMITS, care realizează aceste setări. De asemeni, este util să avem acces la setări referitoare la sensul de măsurare a unghiurilor, la precizia de afişare a coordonatelor şi valorilor numerice, în general. Prin urmare, următoarea comandă primară de setare va fi UNITS.

  Odată spaţiul de lucru formatat, urmează stabilirea uneltelor de lucru. Când desenăm, uneori s-ar putea să avem nevoie de o “foaie liniată”, sau un transperant, care să ne ghideze. Cu GRID, se poate accesa o astfel de grilă, transparentă. De asemeni, s-ar putea să avem nevoie să ne poziţionăm cu maximă precizie pe anumite puncte. Cu salturi controlate SNAP, sunt vizate chiar punctele cheie ale anumitor obiecte cu ajutorul modului OBJECTSNAP (capete de linie, centre de cerc, tangenţe, perpendicularităţi, intersecţii, etc.). Dacă este necesar să desenăm numai linii perpendiculare unele pe altele, pralele cu axele sistemului de coordonate, alegem modul ORTHO. Aceste setări au butoane corespondente pe linia de status.

  Obiectele care se desenează pot avea diferite culori, tip de linie sau grosime.

Attachments
Curs autocad pentru incepatori.doc 521.17 Kb . 432 Views