2014 Invatatori Subiecte rezolvate titularizare Metodica

21 iulie 2014

Subiectul 1 (45 de puncte)

Următoare secvență face parte din programa școlară de Limba și literatura română clasa a IV-a

Obiective cadru:

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Conținuturile învățării;

Constituirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare.

Organizarea textului scris. Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei. Părțile componente ale unei compuneri.(Programa școlară pentru clasa a IV-a - Limba și literatura română, OMEC nr. 3919/2005)

Prezentați demersul educațional al unei activități instructiv-educative organizate pe grupe de elevi, pentru realizarea secvenței date, prin valorificarea următoarelor aspecte:

- formularea a șase obiective operaționale corespunzătoare secvenței date;

- descrierea modului de utilizare a două metode de instruire adecvate secvenței date;

- enumerarea a patru mijloace didactice utilizate în aplicarea metodelor de instruire alese;

- argumentarea relației interdeterminative obiective operaționale - conținuturi în cadrul activității didicatice pentru secvența dată;

- proiectarea a doi itemi de evaluare (fiecare item cuprinzand sarcina de lucru și răspunsul așteptat) și a descriptorilor de performanță corespunzători;

- pecizarea a trei modalități de constituire a grupelor de elevi în cadrul activităților didactice din procesul de predare-învățare-evaluare la ciclul primar;

- formularea argumentată a unui punct d evedere privitor la afirmația ca scopul studierii disciplinei Lima și literatura română în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viața de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare.

SUBIECTUL AL II-LEA ( 45 DE PUNCTE)

Următoarea secvență face parte din programa școlară de Limba și literatura română, clasa a III-a

(Programa școlară pentru clasa a III-a - Limba și literatura română, OMEC nr 5198/2004)

Prezentați o metodă alternativă (complementară) de evaluare pentru secvența dată, având în vedere următoarele:

- precizarea metodei alternative (complementare) de evaluare alese pentru evaluarea secvenței date;

- evidențierea caracteristicilor metodei alese;

- prezentarea avantajelor și a dezavantajelor utilizării metodei alese în contextul secvenței date;

- exprimarea unui punct de vedere argumentat cu privire la necesitatea îmbinării metodelor alternative cu cele tradiționale de evaluare.

REZOLVARE

1. Programa școlară este documentul care indică obietivele cadru, obietivele de referință, continuturile învățării, propuneri ale unor activităti de învățare ce trebuie parcurse într-un anumit an școlar.

Disciplina limba română ocupă un loc important între disciplinele cadru din planul de învățământ din clasele I - a IV-a.

Prin studierea limbii române se urmărește:

- cultivarea limbajului oral;

- cultivarea limbajului scris;

- cunoșterea și folosirea corectă a limbii;

- învățarea unor tehnici de bază ale activității intelectuale: citit, scris, exprimare corectă.

Pentru realizarea unui demers educațional eficient, cadrul didactic trebuie să dea dovadă de tact pedagogic bine însușit.

Pornind de la obiectivele/competențele regăsite în programă, profesorul trece la alcătuirea propriu-zisă a lecției, lucru inițiat prin formularea unor întrebări și răspunsuriȘ

- Ce voi face ?

- Cum ?

- Cu ce ?

- Cum voi ști dacă s- arealizat ceea ce trebuie?

Următorul pas este operaționalizarea obiectivelor/competențelor specifice. Acest lucru se poate realiza din perspectiva mai multor taxonomii: a lui Blooom, Landsheere sau Mager.

Taxonomia aleasă pentru operaționalizarea obiectivelor date este cea a lui Landsheere, în care acesta specifică cinci formulări referitoare la:

- subiectul la care se referă obiectivul: CINE ?

- timpul : CÂND ?

- acțiunea/operația mentală de care vor fi capabili elevii : CE FACE?

- performanța capacității mentale : CE ANUME?

- situația de învățare? împrejurările: CUM ?

- nivelul standard al performanței asteptate: DUPĂ CE CRITERIU?

 Pentru secvența dată propun următoarele obiective operaționale:

O 2.6.1

CÂND : La începutul lectiei

CINE : elevii

CE FAC : vor scrie

CE ANUME : cuvinte, idei pornind de la cuvântul „primăvară„

CUM : folosind metoda „Brainstormingul”

CRITERIU : obiectivul considerandu-se atins dacă fiecare grupă va găsi cel puțin 10 cuvinte, idei, expresii despre primăvară.

 

O 2.6.2

CÂND : În următoarele 5 minute

CINE : elevii

CE FAC : vor revolva

CE ANUME : un puzzle

CUM : aranjând în ordine întâmplările din imaginile date

CRITERIU : obiectivul fiind atins dacă toți elevii vor aranja corect minimum 3 imagini din 5

 

O 4.3.1.

CÂND : În următoarele minute

CINE : elevii

CE FAC : vor studia

CE ANUME : cele trei părti ale compunerii

CUM : folosind tehnica „Mozaicului”

CRITERIU: obiectivul fiind considerat atins dacă fiecare membru al grupei a înțeles în procent de minimum 60% componentele unei compuneri.

 

O 4.3.2.

CÂND: În următoarele 10 minute

CINE : elevii

CE FAC :

vor alcătui

CE ANUME : planul simplu de idei

CUM : pornind de la metoda „Explozia solară”

CRITERIU : obiectivul fiind atins dacă fiecare grupă reușește să alcătuiască minimum 3 idei.

 

O 4.3.3

CÂND : În următoarele minute

CINE: elevii

CE FAC : vor dezvolta 

CE ANUME : planul simplu de idei

CUM : pornind de la metoda „Diamantul ”

CRITERIU: obiectivul fiind atins dacă fiecare grupă reușeste să dezvolte minimum 3 idei

 

O 2.6.3

CÂND : În ultima parte a lecției

CINE . elevii

CE FAC : vor redacta

CE ANUME : o compunere

CUM ? pe baza exemplelor date, în urma studierii părților componente ale compunerii,

CRITERIU : obiectivul fiind atins dacă elevii respectă tema compunerii și cele trei părți ale acesteia.

        Pentru atingerea obiectivelor propuse, am ales ca metode interactive: Explozia stelară, Brainstormingul, Mozaicul.

       „Explozia stelară” este o metoda interactivă, de dezvoltare a creativității, presupunând formularea unor întrebări pornind de la unele inițiale, cum ar fi: Cine?, Ce?, Cum ?, De ce ?, Unde ?, Când?

          Aceasta metoda corespunde strategiei interactive pe care insusi Cerghit o definea ca fiind „o strategie ce incurajează interactiunile pozitive între membrii grupuluii, bazate, pe învățarea prin colaborare”.

         O teorie bazată pe învățarea prin colaborare este cea a constructivismului. Alături de J.Piaget, Dewey, Bruner, insuși Vîgotski definea zona proximei dezvoltări (ZPD) ca fiind punctul de plecare actual, de dezvoltare și țintind către nivelul potențial, sub coordonarea adultului, a profesorului sau în colaborare cu cei mai mari.

          În acest mod am încercat si eu să ating această ZPD, prin însărcinarea elevilor cu formularea unor întrebări, ale căror răspunsuri să fie chiar ideile principale necesare pentru elaborarea unor compuneri.

          A doua metodă pe care aș utiliza-o în cadrul demersului educațional ar fi metoda „mozaicului”. Aceasta presupune ca fiecare elev, după ce au fost constituite grupele, să aibe o sarcină de studiu în care să devin „expert”, să citească foarte bine materialul înmânat, astfel încât și ceilalti elevi să învețe foarte bine ceea ce el are de transmis, fiind respnsabil în mod direct de corectitudinea cu care ceilalti înțeleg informațiile.

         În cadrul demersului prezentat, elevii fiecărei grupe primesc un material despre fiecare parte a compunerii (introducere, cuprins, încheiere), fiecare devenind expert într-o componentă. Se vor grupa „expertii”, pentru a dezbate, pentru a aprofunda mai bine materialul, după care se vor întoarce în grupele inițiale pentru a le transmite celorlalti informațiile studiate.

        Pentru faza demnstrației, mai exact cea în care elevii și-au insușit bine notiunile, cadrul didactic poate adresa o întrebare individuală fiecărui elev.

        Pentru atingerea obiectivelor este necesară și utilizarea unor mijloace didactice. Acestea reprezintă un ansamblu de instrumente care mijlocesc comunicarea continuturilor în scopuri instructiv-educative. De asemenea, au un aport substantial în transformarea procesului de învățământ într-unul mai atractiv și totodată mai eficient.

        În aplicarea metodelor de instruire alese, as utiliza următoarele mijloace didactice:

- Flipchartul - pentru desenarea si completarea vu întrebări a stelei corespunzătoare metodei „Explozia stelară”;

- Calculatorul și videoproiectorul - pentru prezentarea imaginilor corespunzătoare unui model de compunere;

- Fișe cu materialul de studiat aferente metodei „Mozaic”;

- Bilețele cu întrebări pentru realizarea evaluării orale după parcurgerea materialului de studiat.

 

         Alte mijloace didactice utilizate pe parcursul lecției: Le voi înmâna copiilor simboluri specifice primăverii: mărțișoare, ghiocei, felicitări de ziua mamei. Aceste mijloace constituie un real ajutor în cadrul lecției, deoacrece așa cum spune și J. Piaget, perioada operațională (7-11 ani) este una concretă, pentru că gândirea elevilor este limitată la ceea ce copiii experimentează direct, trăinicia informațiilor este mai mare, atenția lor va fi captivată și astfel, copiii vor participa activ la procesul de învățare.

        Obiectivele operaționale  sunt enunțuri cu caracter finalist ce produc o schimbare în personalitatea elevului, ca urmare a implicării lor într-o activitate instructiv-educativă. Mai exact, reprezintă ceea ce trebuie să facă, să știe elevul sub îndrumarea cadrului didactic.

        Conținuturile  sunt ansambluri de valori specifice într-o societate, structurate în cunoștințe ce conduc la formarea unor priceperi, capacități, modele de acțiune, trăiri afective în conformitate cu societatea actuală. În sens restrâns, sunt acele cunoștințe pe care trebuie să le știe elevul la sfârșitul unui an de studiu.

        Relația  care se stabilește între conținuturi și obiective este una interdeterminativă, deoacrece elevul acționează, lucrează, studiază, se evaluează în urma însușirii unor conținuturi anterioare. Obiectivele nu se pot determina în mod abstract, ci numai în raport cu conținuturile educaționale ce sunt vehiculate în activitatea de instruire și învățare.

       În cadrul secvenței date, obiectivele operaționale reprezintă finașități în atingerea/parcurgerea conținuturilor. Spre exemplu, elevii vor realiza un plan de idei, își vor însuși cunoștințele referitoare la părțile componente ale unei compuneri și ulterior, vor redacta o compunere. Așadar, obiectivele „au operaționalizat” conținutul, l-au transferat elevilor prin întreaga metodologie a procesului de învățământ.

        Evaluarea reprezintă procesul prin care se delimitează, se obțin informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare.

        În funcție de factorul timp, evaluarea se clasifică în:

- evaluare inițială;

- evaluare continuă;

- evaluare finală.

       Itemul reprezintă întrebarea, cerința, dar totodată și răspunsul așteptat din cadrul unui test de evaluare. Itemii pot fi: obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

       Pentru elaborarea itemilor, obictivele de eferință au fost operaționalizate, fiecărui item atribuindu-i câte un obiectiv.

       Astfel pentru obiectivul 4.3.1., voi proiecta un item obiectiv de tip păereche.

       Realizează corespondența între coloana A și coloana B, alegând soluția corectă dintre litere și cifre:

                        A                                                                                               B

       I. Introducerea                                                        a. prezintă faptele în ordinea în care s-au întâmplat

      II. Cuprinsul                                                             b. este scurtă și prezintă o concluzie a celor întâmplate.

      III. Încheierea                                                           c. este scurtă, prezintă locul, timpul, personajele.

                                                                                        d. prezintă titlul compunerii

           Pentru obiectivul 2.6.3., itemul este unul subiectiv, de tip eseu structurat:

           2. Redactează o compunere, în care să folosești cuvintele: ghiocel, mărțișor, mama. Dă-i un titlu potrivit compunerii.

           Răspuns așteptat: Elevul va redacta corect compunerea, tinând cont de părțile ei componente, dându-i un titlu corespunzător. Pentru evaluarea corectă a itemilor, se redactează și detalierea rezolvării lor prin descriptori de performanță.

        Grupurile reprezintă un număr de persoane care comunică, lucrează, interacționează între ele într-o perioadă de timp. Grupul se bazează pe interrelația dinamică a cinci elemente: activități, sentimente, norme de conduită, interacțiune, comunicare.

        Pentru constituirea grupurilor  există mai multe modalități de formare a lor. Prima ar fi gruparea aleatorie, ce se poate realiza prin numărare, prin bilete, prin tragere la sorți, nume de flori etc.

        A doua modalitate ar fi prin distribuirea stratificată, mai exact, grupul se constituie pe o singură caracteristică comună: stil de învățare, pasiuni comune, pe baza unui test, chestionar etc.

        Deasemenea grupurile se pot constitui pe baza inteligențelor deținute de membrii aceluiași grup, în urma aplicării unui chestionar prin care se stabilește tipul de inteligență dominant pe baza căreia se va face gruparea.

        În opinia mea, afirmația dată este una pertinentă, scopul studierii limbii române în ciclul primar este acela de a forma o cultură comunicațională și literară de bază, de a utiliza în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete de viață și nu în ultimul rând, să poată continua în orice fază procesul de învățare.

        În primul rând, limba și literatura română se studiază încă din preșcolaritate, unde cei mici învață primele litere, silabe și reușesc să formuleze propoziții, lucru ce reprezintă o bază pentru studiul ulterior în clasele primare, unde elevii sunt familiarizați cu cititul, scrisul acestei limbi și prin intermediul căreia ei intră în contact cu societatea și realitatea.

        În al doilea rând, fără însușirea citit-scrisului, ce reprezintă obiectivele majore ale ciclului primar, tânarul nu se poate descurca în societate, aceste lucruri fiind primordiale pentru dezvoltarea sa.

       În al treilea rând odata însușite și stăpânite aceste componențe majore, se poate continua procesul învățării în orice etapă a existenței, lucru ce este posibil doar în urma creării unei baze solide, de însușire a cunoștințelor limbii, dar și crearea unei baze minime literare.

       În concluzie, scopul studierii limbii române, este acela de a crea un tânăr cu o cultură comunicațională și literaă de bază, transformându-l ulterior în idealul educațional dorit de societate.

       2. Evaluarea reprezintă procesul prin care se delimitează, se obțin informații utile, permitând luarea unor decizii ulterioare. Operațiile evaluării sunt : măsurarea, aprecierea, decizia.

       În functie de factorul timp, evaluarea se clasifică în:

- evaluare inițială;

- evaluare continuă (formativă)

- evaluare finală.

       Evaluarea reprezintă o componentă organiză a procesului de învățământ.

       Există metode moderne de evaluare, dar și tradiționale. Printre metodele moderne de evaluare se numără: observarea sistematică a elevilor, autoevaluarea, interevaluarea, portofoliul, proiectul, investigația.

       Pentru secvența dată, metoda aleasă este cea a observării sistematice a comportamentului elevilor în timpul activităților didactice.

       Observarea sistematică a comportamentului elevilor se utilizează atât în evaluarea procesului, a modului de executarea sarcinii primite, cât și a produsului,realizat de elevi, exprimat prin proiect, exerciții, compuneri, povestiri etc.

       Prin observare sistematică educatorul urmărește diferite comportamente ce privesc cunoștințele și capacitățile elevilor: vorbire, ascultare, planificare timpului, creativitate, perseverență, reacția cu colegii, reacția la laude etc.

      Urmărind elevul în activitatea lui cotidiană, modul în care răspunde cerințelor impuse de actul educațional, participarea lui la activitățile de grup sau frontale, profesorul își poate constitui o imagine despre fiecare elev al său, imagine ce poate fi consemnată în trei modalități:

- prin fișa de evaluare - se urmărește doar înregistrarea datelor factuale despre evenimentele cele mai importante la care a fost observat elevul. Este utilizată în cazul elevilor care au nevoie de sprijin în învățarea limbii române;

- prin scara de clasificare = aceasta indică gradul în care o anumită caracteristică este prezentă, frecvența cu care apare un comportament;

- prin fișa/lista de control/verficare = se înregistrează doar faptul că o caracteristică/acțiune este prezentă în comportamentul elevului.

         Pentru secvența dată, voi utiliza observarea sistematică a elevilor, vizând cele două obiective, iar ca instrument de evaluare, voi folosi scara de clasificare.

          Scară de clasificare

          3.6.1. Identifică în enunțuri părțile de vorbire

3.6.2. Identifică în enunțuri părțile de propoziție studiate

4.4.1. Realizează corect acordul gramatical

4.4.2. Alcătuiește corect enunțuri simple și enunțuri dezvoltate

           Pentru secvența dată, observația are atât avantaje, cât și dezavantaje. Printre avantaje se numără:

- informațiile oferite sunt precise și detaliate;

- se precizează clar antecedentele și consecințele comportamentului (identificarea greșită a unei părți de vorbire);

- facilitează evaluarea în activitățile cotidiene;

- solicită reflecția atât din partea elevului asupra muncii sale, cât și din partea profesorului asupra contextului și procesului în care a avut loc învățarea.

           Ca dezavantaje, putem identifica:

- lipsa obiectivității observatorului

- timp îndelungat atât pentru organizarea cadrului adecvat, cât și pentru observația propriu-zisă;

- observarea sistematică este limitată la evaluarea comportamentelor direct observabile.

          În opinia mea, consider că este absolut necesară îmbinarea metodelor alternative cu cele tradiționale de evaluare.

          În primul rând fiecare copil este unic, unii elevi preferă evaluarea orală. fiind mai buni oratori, unii sunt intrinseci, dând un randament mai bun în probele scrise, alții se dezvoltă pe parcurs, lucrând, observând, fapt ce necesită îmbinarea celor două tipuri de metode de evaluare.

          În al doilea rând, elevii au stiluri de învățare diferite, cooperează mai bine în grup, realizează proiecte excepționale, fiecare având o inteligență dominantă, pe care este bine să o dezvoltăm, valorificăm, fără a rămâne blocați în vechile metode de evaluare.

          În al treilea rând, alternarea celor două tipuri de metode duce la diversificarea modalităților de evaluare și la ameliorarea procesului didactic, lucru ce se va asigura realizarea unei imagini globale a capacităților elevilor, în care aceștia vor fi îndrumați și nu sancționați.

          În concluzie, este necesară îmbinarea metodelor tradiționale cu cele moderne, datorită stilului propriu al fiecărui elev, dar și pentru o îmbunătățire a procesului de învățare-predare, profesorul devenind un „facilitator al învățarii”, orientând corect elevul spre o reușită sigură.