AnnaE
#0

Virusul minţii: Cum ne poate fi de folos o ştiinţă revoluţionară, memetica

 

Toată lumea e infectată. Toţi avem gusturi, dorinţe şi feluri de a lucra şi de a trăi care nu ne aparţin. Acestea sunt virusuri ale minţii: acestea sunt memele. Cu toţii le posedăm şi cu toţii le transmitem mai departe.

În sine, ăsta e un lucru bun. Capacitatea noastră de a învăţa şi de a transmite altora idei asemenea unor virusuri poate nivela diferenţele într-un fel incredibil de subtil. Totuşi, puterea virusurilor minţii poate fi şi ea manipulată – şi este manipulată – cu ajutorul unei alte puteri: mass-media. Companiile de publicitate, guvernele, corporaţiile multinaţionale ştiu foarte bine cum un singur fragment de idee poate să scape liber şi să infecteze pe toată lumea.

În această extraordinară prezentare a memelor şi a influenţei pe care o pot exercita acestea, Richard Brodie ne explică modul în care tot ceea ce ţine de viaţa noastră este controlat de meme. Dar putem prelua controlul asupra modului in care gândim. Citind această carte veţi afla:

– ce sunt memele şi cum vă afectează;

– cum să vă răspândiţi propriile meme;

– cum să vă reprogramaţi pe voi înşivă şi pe cei din jur.

Această carte conţine cunoştinţele necesare pentru a vă putea modifica în mod fundamental fiecare aspect al vieţii, doar devenind conştienţi de virusurile minţii.

De care dintre ei veţi alege să vă lăsaţi infectat?

 

 

AVERTISMENT: Această carte conţine un virus al minţii viu. Nu citiţi mai departe dacă nu sunteţi dispuşi să fiţi infectaţi. Infecţia poate afecta modul în care gândiţi într-un fel mai mult sau mai puţin subtil – sau chiar vă poate modifica radical viziunea curentă asupra lumii.

Introducere
Criza minţii

 

„Ce păcat este să-ţi pierzi mintea, dar e păcat şi să nu ai minte.“

– Dan Quayle, operând mutaţii asupra memelor din mottoul United Negro College Fund „Este un lucru groaznic să-ţi pierzi mintea.“

 

Această carte conţine şi o veste bună. Aşadar înainte de a începe să vă spun despre felul cum viruşii minţii se răspândesc liber prin lume – infectând oameni cu programări nedorite, aşa cum virusul de calculatoare Michelangelo infectează computerele cu instrucţiuni de autodistrugere – vă voi da vestea bună…

Vestea bună este că mult-aşteptata teorie ştiinţifică ce unifică biologia, psihologia şi ştiinţa cognitivă a fost descoperită. Un efort interdisciplinar făcut de oameni de ştiinţă din toate aceste domenii cam în ultimii 20 de ani – de fapt din 1859 şi de la Charles Darwin, dacă doriţi – a produs o nouă ştiinţă numită memetică.

Ştiinţa memeticii se bazează pe evoluţie. Teoria lui Darwin despre evoluţia speciilor prin selecţie naturală a transformat radical domeniul biologiei. Oamenii de ştiinţă aplică acum teoria evoluţionistă modernă la felul în care funcţionează mintea, la cel în care învaţă şi se dezvoltă fiinţa umană şi la felul în care se fac progrese la nivel cultural. În acest mod, domeniul psihologiei va fi transformat de oamenii de ştiinţă care se ocupă de memetică aşa cum biologia a fost transformată de Darwin.

Acelora dintre noi care tânjesc să se înţeleagă pe ei înşişi, studiul memeticii le oferă imense satisfacţii. Eu mai consider şi că cei care înţeleg memetica vor avea mai multe avantaje în viaţă, mai ales pentru că nu vor putea fi manipulaţi sau folosiţi cu foarte mare uşurinţă. Dacă înţelegeţi mai bine modul în care vă funcţionează mintea, puteţi face faţă mai bine unei lumi a manipulării din ce în ce mai subtile.

Acum vestea proastă… Vestea proastă este că această carte conţine mai multe întrebări decât răspunsuri. Mai ales pentru că memetica a relevat existenţa viruşilor minţii, dar nu ne spune decât foarte puţine lucruri despre ce anume să facem cu ei.

Viruşii minţii au existat mereu de-a lungul istoriei, dar evoluează şi se modifică în mod constant. Sunt părţi contagioase din cultura noastră care se răspândesc rapid la nivelul populaţiei, modificând gândirea şi viaţa oamenilor. Viruşii minţii includ multe lucruri, de la cele relativ inofensive, ca fustele mini şi expresiile argotice, până la cele care afectează în mod serios viaţa oamenilor, cum ar fi numărul mare de mame singure care nu lucrează şi beneficiază de alocaţii, bandele de tineri Crips sau Bloods[1] şi cultul religios al ramurii davidienilor[2]. Când aceste părţi de cultură ne plac, nu este nicio problemă. Totuşi, aşa cum virusul Michelangelo programează calculatoarele cu instrucţiuni care să le distrugă datele, viruşii minţii ne pot programa să gândim şi să ne comportăm în aşa fel încât să ne distrugem viaţa.

Aceasta este cea mai surprinzătoare şi mai profundă informaţie pe care ne-o oferă memetica: gândurile noastre nu sunt întotdeauna ideile noastre originale. Noi receptăm gânduri – suntem infectaţi cu ele, atât direct de alţi oameni, cât şi indirect prin viruşii minţii. Se pare că oamenilor nu le place ideea că nu deţin controlul asupra gândurilor lor. Faptul că oamenii nici nu doresc măcar să se gândească la acest lucru este probabil principalul motiv pentru care cercetările ştiinţifice făcute până acum nu sunt mai cunoscute. Aşa cum vom vedea, ideile care nu plac nu sunt atât de molipsitoare.

Problema devine mai complicată şi pentru că nu ne dăm seama imediat dacă programarea pe care o primim de la un anume virus al minţii este nocivă sau benefică. Nimeni nu s-a alăturat vreunui cult religios cu intenţia de a i se spăla creierul, de a se muta în Guyana şi de a se sinucide. Când adolescentul Bill Gates a luat, în timp ce se afla la Harvard, virusul minţii care-l făcea să joace poker, a fost acest lucru nociv pentru că îl îndepărta de la studii? Sau a fost benefic pentru că l-a ajutat să ia decizia să renunţe la facultatea respectivă, să construiască Microsoft şi să devină multimiliardar?

 

Schimbarea de paradigmă

 

Din când în când, lumea ştiinţei trece prin ceea ce se numeşte o modificare de paradigmă. Aceasta se întâmplă când una dintre presupunerile noastre fundamentale, de bază se modifică, aşa cum s-a întâmplat când am înţeles că nu universul se învârte în jurul Pământului, ci Pământul în jurul Soarelui. O altă modificare s-a petrecut atunci când Einstein a descoperit relaţia dintre spaţiu şi timp şi dintre materie şi energie. Fiecare dintre aceste modificări de paradigmă au avut nevoie de timp pentru a fi acceptate de comunitatea ştiinţifică şi de încă mai mult timp pentru a fi acceptate de oamenii obişnuiţi.

Viruşii minţii, ca întreaga ştiinţă a memeticii, reprezintă o modificare majoră de paradigmă în cadrul ştiinţei minţii.

Pentru că înţelegerea acestei noi ştiinţe implică o schimbare majoră în modul în care oamenii percep mintea şi cultura, a fost greu pentru ei să o accepte. Aşa cum se întâmplă cu orice modificare de paradigmă, memetica nu se încadrează în modul existent de a privi lucrurile, de a înţelege lumea.

Şiretlicul, atunci când înveţi o nouă paradigmă, este să o laşi deoparte pe cea curentă şi să înveţi, mai degrabă decât să încerci să adaptezi noile cunoştinţe la modelul tău deja existent. Nu pot fi adaptate! Dacă eşti gata să laşi deoparte modul de gândire curent suficient de mult timp pentru a lua în considerare patru concepte, dintre care unele, sau chiar toate, pot fi noi pentru tine, vei fi răsplătit cu înţelegerea memeticii. Odată cu această înţelegere, sper, vine şi un îndemn la acţiune pentru toţi cei preocupaţi de viitorul vieţii omeneşti.

– Primul concept – vedeta spectacolului – este memul, pe care îl prezint în Capitolul 1 şi care va juca un rol foarte important în această carte. Memul stă la baza culturii în acelaşi mod în care gena stă la baza vieţii. Aşa cum subliniez în Capitolul 2, merriele sunt pietrele de temelie ale culturii nu doar la scară mare – alcătuind ţări, limbi şi religii – ci şi la scară mică: memele sunt pietrele de temelie ale minţii noastre, programările „computerului“ nostru mintal.

– Al doilea este conceptul de virus. Se ştie foarte bine de existenţa viruşilor în biologie şi în domeniul calculatoarelor. Acum vom vedea cum apar în domeniul minţii şi al culturii, în domeniul memeticii. În Capitolul 3, voi face paralele între cele trei universuri diferite în care există viruşi pentru a vă arăta la ce ne putem aştepta de la viruşii minţii în viitor.

– Al treilea concept care contribuie la această modificare de paradigmă este cel de evoluţie. „Evoluţie“ este unul din acele cuvinte pe care mulţi oameni le folosesc gândindu-se că vorbesc despre acelaşi lucru, dar având de fapt idei diferite despre ce este şi ce înseamnă. Voi discuta despre cea mai recentă teorie a evoluţiei elaborată de oamenii de ştiinţă în Capitolul 4 şi despre cum se aplică ea la meme în Capitolul 5.

– Al patrulea concept necesar pentru a înţelege viruşii minţii este noua ştiinţă a psihologiei evoluţioniste. Acest domeniu studiază predispoziţiile şi mecanismele minţii noastre care au evoluat pentru a ne asigura supravieţuirea şi reproducerea. Unele dintre aceste predispoziţii iau forma unor resorturi psihologice care pot fi acţionate pentru a străpunge mecanismele noastre de apărare mentală. Am numit această parte a cărţii „Criza minţii“ în loc de, simplu, „Introducere“ pentru că cea dintâi acţionează mai multe resorturi: atrage mai bine atenţia şi va fi citită de mai mulţi oameni. Am numit această carte Virusul minţii şi nu Introducere în memetică din acelaşi motiv.

Subiect controversat la ora actuală, psihologia evoluţionistă studiază şi explică multe dintre diferenţele stereotipe dintre bărbaţi şi femei, mai ales în ceea ce priveşte comportamentul de împerechere. Capitolul 6 se ocupă de partea legată de împerechere a psihologiei evoluţioniste. Capitolul 7 acoperă aspectele legate de supravieţuire.

Memetica se bazează pe aceste patru blocuri conceptuale pentru a forma o nouă paradigmă a modului în care a evoluat şi evoluează cultura. Face lumină asupra unei probleme importante a umanităţii:

Vom permite selecţiei naturale să ne facă să evoluăm la întâmplare, fără nicio consideraţie legată de fericirea, satisfacţia sau spiritul nostru? Sau vom lua în mâini frâiele propriei noastre evoluţii şi ne vom alege singuri o direcţie?

Memetica ne oferă cunoştinţele şi puterea de a ne dirija propria evoluţie mai mult decât am făcut-o vreodată în cursul istoriei. Acum că avem puterea, ce vom face cu ea?

 

O ameninţare la adresa umanităţii

 

Un virus al minţii nu se răspândeşte prin strănut, ca gripa, sau prin sex, ca SIDA. Nu este ceva concret. Viruşii minţii se răspândesc prin intermediul comunicării. Voi discuta modul în care suntem programaţi de viruşii minţii în Capitolul 8. Într-un fel, viruşii minţii sunt preţul pe care îl plătim pentru a ne bucura de una din libertăţile foarte dragi nouă: libertatea de vorbire. Cu cât avem mai mult această libertate, cu atât este mai propice mediul pentru viruşii minţii.

Unii viruşi ai minţii apar spontan, cum voi arăta în Capitolele 9 şi 10; unii sunt creaţi intenţionat, cum se va vedea în Capitolul 11. Dar toţi au un singur lucru în comun:

Odată creat, un virus al minţii dobândeşte o viaţă independenta de creatorul lui şi evoluează rapid, infectând cât mai mulţi oameni posibil.

Viruşii minţii nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru viitorul îndepărtat, ca extincţia soarelui sau faptul că pământul va fi lovit de vreo cometă. Ei există acum – au existat de dinainte de orice mărturii istorice – şi evoluează pentru a ne putea infecta din ce în ce mai mult. Suntem infectaţi în noi feluri (televiziune, muzică pop, tehnici de vânzare), dar şi în feluri vechi (educaţie, învăţături religioase, sau chiar vorbind cu prietenii noştri apropiaţi). Părinţii noştri ne-au infectat fără să ştie când eram copii. Dacă aveţi copii, e posibil să le transmiteţi viruşii în fiecare zi.

Citiţi un ziar? Luaţi un virus al minţii. Ascultaţi radioul? Luaţi un virus al minţii. Ieşiţi cu prietenii şi staţi de vorbă despre diverse nimicuri? Luaţi un virus al minţii după altul. Dacă viaţa dumneavoastră nu este aşa cum o doriţi, puteţi paria că asta se întâmplă în mare parte din cauza viruşilor minţii. Aveţi probleme în relaţia cu persoana iubită? Viruşii minţii preiau controlul unor părţi din creierul dumneavoastră şi vă distrag de la ceea ce v-ar oferi fericire pe termen lung. Aveţi necazuri cu serviciul sau în carieră? Viruşii minţii vă întunecă viitorul şi vă îndreaptă pe o cale care sprijină agenda lor, nu calitatea vieţii dumneavoastră.

Culte religioase apar peste tot din cauza unor viruşi ai minţii din ce în ce mai puternici. Aceste culte preiau controlul minţii oamenilor şi-i angajează pe membrii lor în comportamente bizare, de la ritualuri ciudate la sinucideri în masă. Dacă credeţi că sunteţi imuni, amintiţi-vă: nimeni nu intenţionează să devină membru al unui cult pentru ca altcineva să-i controleze mintea. Asta este treaba periculoşilor şi amăgitorilor viruşi ai minţii. Şi odată ce fondatorul cultului începe procesul, virusul minţii îşi asumă o existenţă proprie.

Din cauza mass-mediei şi a alegerilor directe, guvernul Statelor Unite şi al altor ţări este din ce în ce mai mult expus la infectarea cu viruşii minţii. Un politician astăzi nu poate fi ales dacă nu apare cu o imagine care îi aduce voturi. „Avem o criză şi doar eu pot rezolva problema,“ spune, sau: „Ceilalţi au provocat toate aceste probleme; cu siguranţă orice schimbare e mai bună decât ceea ce avem!“ Imaginile bine lucrate ale politicienilor sunt capcane ale unora dintre cei mai elaboraţi şi răspândiţi viruşi ai minţii care infectează societatea de azi.

Ce marcă de băuturi nealcoolice cumpăraţi? Cele cu vânzări mari costă dublu faţă de cele care nu beneficiază de reclame. Diferenţa de bani merge în reclamele de televiziune, care trimit sporii unor viruşi ai minţii din ce în ce mai penetranţi, care preiau controlul asupra minţii dumneavoastră şi vă forţează să împingeţi căruciorul de cumpărături la raftul lor. Programându-vă cu succes minţea în aşa fel încât să credeţi că preferaţi marca respectivă, agenţiile de publicitate sunt printre cei mai neruşinaţi şi calculaţi instigatori de viruşi ai minţii.

Răspândirea nestânjenită a viruşilor minţii este vizibilă în modul cel mai alarmant în starea copiilor noştri. Răspândinduse rapid dinspre cartierele sărace ale oraşelor, viruşii minţii care îi infectează pe copii îi împing spre disperare, conflicte între bande sau, pe fete, să devină mame singure. Mulţi tineri par să-şi piardă simţul valorii şi s-o apuce pe căi greşite. Capitolul 12 discută posibilitatea de dezinfectare atât pentru copiii noştri, cât şi pentru noi.

 

 

[1]          Bande de stradă rivale, ambele localizate în Los Angeles, California. – n.t.

[2]          Sectă neoprotestantă fondată în 1955, ca urmare a unei schisme în cadrul sectei adventiste membrii ei au fost asediaţi de forţele FBI într-o fermă din Waco, statul Texas. – n.t.

Attachments