AnnaE
#0

CUPRINS

Prefaţă

Lista abrevierilor din text

Cuvânt înainte

Capitolul I – Scurtă incursiune în istoria instituţiei ataşaturii militare române

1. Până în anul 1944

2. După anul 1948

Capitolul II – Aşa am început ...

1. „Dă-I, domnule, la trupe!"

2. Dilema generalului Pletos

3. „Ofiţer de perspectivă"

4. Surpriza lui Pafencu

Capitolul III – Pe meleaguri clujene

1. O decizie greoaie

2. Cu un singur gând

3. „Astral 78"

4. O trădare ce a zguduit România

Capitolul IV-O misiune dificilă

1. „Cu faţa la producţie"

2. Răzbunarea lui Prăgoi

3. Necazurile începutului

4. Aberaţiile unui sistem politic

Capitolul V-Din „secretele" muncii informative

1. Să cunoaştem „Cetatea eternă"

2. Câte ceva din viaţa de „diplomat militar"

3. Informaţiile nu cădeau din cer u

Capitolul VI-Şi totuşi „tranşeele războiului invizibil" au existat

1. „Cavalerismul unui agent"

2. „Racolarea" şi etica profesională

3. „Consilier la preşedinţia Italiei"

Capitolul VII – Vicisitudinile istoriei

1. E bine de ştiut

2. Reflecţii asupra ultimului deceniu al Războiului rece

3. Tratatul C.F.E. şi dezarmarea României

Capitolul VIII – încheierea misiunii şi întoarcerea în ţară

1. O tragedie ce putea fi evitată

2. Reîntoarcerea în ţară

3. Şef al contraspionajului militar

4. În confruntarea cu adversarul

5. Democratizarea sau sindicalizarea armatei?

6. „Invitaţie la odihnă"

În loc de încheiere

Anexe

Balada transportului cu avionul

„Astral 78"

Fotografii document

PREFAŢA

9

 

Cartea de faţă se prezintă singură prin semnatarul ei, prin titlul semnificativ şi prin conţinutul captivant nu numai al stilului în care este scrisă, ci şi al faptelor evocate de autor ca participant activ la îndeplinirea mai multor misiuni de importanţă majoră pentru instituţia pe care a servit-o cu dragoste şi profesionalism, Armata României.

Distinsul general de divizie Victor Negulescu s-a născut la 16 mai 1934 în frumoasa comună de moşneni de la poalele Leaotei, Runcu-Dâmboviţa, într-o familie cu mulţi copii şi cu o situaţie materială modestă, înzestrat cu pasiunea de a munci şi persevera, cu un caracter ferm, tânărul runcean va atinge în cariera sa înalte grade militare româneşti, precum şi unele din cele mai prestigioase funcţii ostăşeşti.

Şcoala primară, gimnaziul, studiile liceale le-a făcut în sat, Pietroşiţa şi Pucioasa, fiind an de an premiant şi şef de promoţie. I-au plăcut şi l-au interesat ştiinţa şi arta militară, cărora le-a dedicat aproape 44 de ani din viaţa sa.

A absolvit Şcoala de ofiţeri de la Sfantu Gheorghe în anul 1955 ca şef de promoţie, cu gradul de locotenent, facându-şi stagiul la o mare unitate militară din Oradea. În acest oraş, de altfel, şi-a cunoscut viitoarea soţie, o demnă şi bună româncă transilvană cu care a întemeiat o familie model.

A evoluat de la funcţia de comandant de subunitate la cele de locţiitor al Şefului de Stat Major al T.U., şef al secţiei cercetare la Comandamentul Armatei a IV-a Transilvania şi Statul Major General, apoi mulţi ani ataşat militar aeronautic şi naval al României în Italia.

În această funcţie-misiune, a dovedit mult profesionalism şi patriotism îndeplinind cu demnitate sarcinile ce-i reveneau ca reprezentant al ţării noastre în oraşul Columnei. O perioadă îndelungată a îndeplinit funcţia de decan al Corpului ataşaţilor militari externi de la Roma.

După evenimentele din 1989, a fost chemat în ţară, dându-i-se sarcina grea de a organiza modern şi în interesul noilor instituţii democratice ale

României, Direcţia de contraspionaj a M. Ap. N., organism cu atribuţii de siguranţă naţională. Implicat direct în diverselor probleme ce vizau securitatea şi integritatea statului naţional român, generalul runcean Victor Negulescu, personalitate agreată de unii oameni politici patrioţi, îşi atrage simpatia colaboratorilor şi ofiţerilor Armatei noastre. A îndeplinit cu calificativul excepţional şi această nobilă misiune.

În anul 1996, la cererea sa, Victor Negulescu iese la pensie, stabilindu-se în satul natal, unde, în momentele de repaos, ca om care a iubit şi iubeşte cartea, ca bun român, îşi scrie memoriile creionând amintiri ce constituie documente istorice inedite. Este trecut la loc de cinste în rândul marilor personalităţi pe care le-au dat comuna şi judeţul Dâmboviţa ţării noastre.

Volumul de faţă, primul dintr-un ciclu al generalului Negulescu, înfăţişează aspecte din activitatea sa, legăturile stabilite cu serviciile secrete ale altor state, atunci când era ataşat în Italia, dar şi unele momente, precizări ale activităţii sale ca şef al Serviciului de Contraspionaj al Armatei.

Lucrarea, pentru ineditul ei, prezintă interes deosebit cititorilor care vor descoperi scene, acţiuni interesante, puncte de vedere ce vizează anumite situaţii mai puţin cunoscute de marele public, degajându-se, pe tot parcursul lecturii cărţii, sentimentul patriotic al autorului în ceea ce a făcut, dorinţa de unitate şi integritate a statului român.

La început de drum, dorim domnului general Victor Negulescu sănătate şi putere de a termina opera începută prin acest prim volum.

prof. Mihai Gabriel Popescu

 

 

 

LISTA ABREVIERILOR

A.

Armată

A.M.G.

Academia Militară Generală

Av.M.

Aviaţia Militară

B.A.M.

Biroul Ataşatului Militar

B.Cc.

Batalion Cercetare

B.Cc.Ad.Pş. Batalion Cercetare în Adâncime prin Paraşutare

B.Cc.Rd.

Batalion Cercetare Radio

Bg.I.Mo.

Brigadă Infanterie Moto

C.A.

Corp de Armată

C.A.D.A.

Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei

C.A.M.E.

Corpul Ataşaţilor Militari Externi (Italia)

C.F.A.U.

Comandamentul Forţelor Armate Unite

C.F.E.

Tratatul privind reducerea forţelor convenţionale din Europa

C.M.J.

Centrul Militar Judeţean

C.M.S.

Consiliul Militar Superior

C.P.

Consiliul Politic

C.P.S.

Consiliul Politic Superior

C.S.A.T.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

D.C.

Direcţia Cadre

D.Cs.

Direcţia Contraspionaj

D.G.S.P.

Direcţia Generală de Securitate a Poporului

D.I.

Direcţia Informaţii

D.I.E.

Departamentul de Informaţii Externe

D.I.M.

Direcţia Informaţii Militare

D.Mc.

Divizie Mecanizată

D.O.

Direcţia Operaţii

D.P.

Direcţia Personal

 

D.P.S.D.

Direcţia de Protecţie şi Siguranţă a Apărării (Franţa)

 

D.P.S.M.

Direcţia de Protecţie şi Siguranţă Militară

 

D.S.S.

Departamentul Securităţii Statului

 

E.U.R.

Expoziţia Universală Roma

 

F.A.

Forţele Armate

 

G.R.U.

Agenţia Sovietică de Informaţii Militare

 

I.N.F.

Forţele Nucleare Intermedii

 

K.G.B.

Comitetul Securităţii Statului

 

M.Ap.N.

Ministerul Apărării Naţionale

 

M.M.

Marina Militară

 

M.St.M.

Marele Stat Major

 

M.U.

Mare Unitate

 

N.K.V.D.

Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne

 

P.C.

Punct Comandă

 

P.C.I.

Partidul Comunist Italian

 

P.I.B.

Produsul Intern Brut

 

R.Mc.

Regiment Mecanizat

 

S.Cc.

Secţia cercetare

 

S.D.I.

Iniţiativa de Apărare Strategică

 

S.H.A.P.E.

Statul Major Internaţionale (N.A.T.O.)

 

S.I.E.

Serviciul Informaţii Externe

 

S.I.O.S.

Serviciul Informaţii Operative şi Securitate (Italia)

 

S.I.S.D.I.

Serviciul Informaţii şi Securitate Democratică (Italia)

 

S.I.S.M.I.

Serviciul Informaţii şi Securitate Militară (Italia)

 

S.M.G.

Statul Major General

 

S.S.I.

Serviciul Special (Secret) de Informaţii (România)

 

T.A.M.

Teatru de Acţiuni Militare

 

T.O.

Tehnică Operativă

 

T.U.

Trupe de Uscat

 

U.

Unitate

 

U.S.S.

Oficiul Serviciilor de Securitate (Italia)

 

       

 

 

 

CUVÂNT ÎNAINTE

 

În procesul de dezvoltare a armatelor moderne, activitatea de culegere de informaţii din domeniul militar, politico-militar şi economico-militar capătă noi dimensiuni, fiind guvernată de legi şi norme riguroase, multe nescrise dar obligatoriu a fi cunoscute şi respectate.

Azi, ca şi în trecut, în lume există numeroase structuri informative, denumite generic servicii secrete sau speciale. Ele sunt încadrate cu oameni perfect instruiţi, puternic motivaţi şi conştienţi de obstacolele şi riscurile ce le au de înfruntat în cadrul bătăliilor „războiului invizibil" sau din „umbră" cum este definit, adesea, spionajul.

Modul de abordare a activităţii serviciilor secrete este strâns legat de interesele celor angajaţi într-o asemenea analiză, nelipsind, de cele mai multe ori, exagerările şi poziţiile extreme, începând cu cele de încriminare şi punere pe seama lor şi a oamenilor ce le deservesc a tuturor relelor societăţii în care trăim. Este cazul să reamintesc aici numeroasele şi gravele greşeli făcute la noi, după Revoluţia din decembrie 1989, prin desfiinţarea şi apoi culpabilizarea în bloc a structurilor de siguranţă naţională, cu impact catastrofal pe linia posibilităţilor statului de a se apăra împotriva agresiunii informative externe.

Obiectiv analizând situaţia, fără a aluneca deci pe panta mistificărilor şi exagerărilor de tot felul, nu putem să nu admitem că în anii '80, deşi cu o evoluţie contradictorie, activitatea serviciilor secrete a influenţat în mod decisiv cursul evenimentelor internaţionale. Un exemplu de netăgăduit în această privinţa îl reprezintă destrămarea imperiului sovietic şi căderea precipitată a regimurilor comuniste din Europa de Est.

Aducând în discuţie un subiect, prin natura lui interesant şi chiar considerat de mulţi senzaţional cum este activitatea de culegere de informaţii, cu partea ei ascunsă denumită spionaj, nu putem să nu ne oprim, fie şi în treacăt, la oamenii care se dedică acestei nobile profesii, a idealurilor şi aspiraţiilor acestora. O voi face respingând din start pe acei autori de romane poliţieneşti care prezintă lucrătorii din domeniul informaţiilor ca pe nişte „funcţionari oarecare, plictisiţi sau absenţi" şi care, pentru a-şi primi „salariul sau recompensa meritată", nu fac nici o diferenţă în slujba cui se află. Tendinţa unora de a gândi şi pune astfel problema, poate fi uşor combătută apelând la numeroasele exemple de agenţi care prin eforturi şi privaţiuni îndeplinesc misiuni dificile, de cele mai multe ori rămase pentru todeauna în anonimat.

Fără a mitiza pe cei aflaţi în „tranşeele războiului invizibil", transformându-i în superoameni, ar fi nedrept să nu acceptăm că dragostea de neam şi glie şi, în situaţii extreme, spiritul de sacrificiu sunt adevăratele motive ce dau curaj şi forţă muncii lor. Sunt oameni ce aleg liberi şi conştienţi să se angajeze într-o luptă continuă dar invizibilă, de mulţi contestată şi blamată, dar atât de necesară siguranţei şi liniştii tuturor.


Attachments