Subiectul al II-lea (30 puncte)
A. Metodica predarii limbii si literaturii romane (15 puncte)
Competența specifică Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse face parte din Programa școlară pentru clasa I, Comunicare în limba română. aprobată prin OMEN nr. 3418/2013.
a) Pornind de la competența specifică, srieți două exemple de activități de învățare pentru o lecție de predare-învățare.
b) Exemplificați modul de utilizare a metodei exercițiului în vederea realizării competenței specifice date, prin valorificarea unuia dintre exemplele de activități de învățare de la subpunctul a).
B) Metodica predarii matematicii (15 puncte)
Analizați, într-o pagină, rolul jocului didactic în lecția de matematică din învățământul primar, având în vedere următoarele aspecte:
- explicarea specificității jocului didactic;
- argumentarea unui punct de vedere personal cu privire la importanța jocului didactic în învățământul primar;
- prezentarea succintă a rolului formativ al jocului didactic la matematică pentru elevii din învățământul primar;
- menționarea a două tipuri de lecție în care poate fi utilizat jocul didactic la matematică.
REZOLVARE
A. Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, ce reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar.
Competența „4.2 Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse”, este subordonată competenței generale „4.Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare”, și este axată pe învățarea scrisului, conform finalităților învățământului primar.
Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului ți care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Lecția de predare-învățare sau de însușire de noi cunoștințe are un obiectiv didactic fundamental - însușirea de cunoștințe (și pe baza acestora, dezvoltarea unor capacități și atitudini intelectulale) - dar prezintă o structură mixtă îndeosebi la clasele mici. Când obiectivul didactic fundamental al lecției îl constituie însușirea unor noi cunoștințe, celelalte etape corespunzătoae tipului mixt sunt prezente, dar au o pondere mult mai mică.
Activitățile de învățare specifice competenței date pot fi cele precum:
- alcătuirea și scrierea unor enunțuri scurte, având suport vizual
- adăugarea unor cuvinte/semne de punctuație în enunțuri eliptice
- ordonarea cuvintelor care formează un enunț și scrierea acestuia
- scrierea unor cuvinte, propoziții cu ajutorul computerului
- confecționarea unor etichete, afișe, materiale necesare în activitatea zilnică
- organizarea în clasă a unui colț/panou destinat transmiterii unor mesaje și informații (prin desene, cuvinte/enunțuri simple și simboluri) pe o temă aleasă de copii sau referitoare la subiectul unui proiect
- personalizarea unor metode predefinite de invitații, felicitări, scrisori (de exemplu către Moș Crăciun)
- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise.
În cadrul unui astfel de lecții, aș utiliza ca activități de învățare: a. alcătuirea și scrierea unor enunțuri scurte, având suport vizual și b. confecționarea unor etichete, afișe, materiale necesare în activitatea zilnică.
Exercițiul reprezintă o metodă de învățământ, în care predomină acțiunea practică/operațională reală. Această metodă implică automatizarea actiunii didactice prin consolidarea și perfectionarea operațiilor de bază care asigură realizarea unei sarcini didactice la niveluri de performanță prescrise și repetabile. Exercițiile sunt acțiuni efectuate în mod conștient și repetat de către elev cu scopul dobândirii unor priceperi, deprinderi și cunoștințe noi, pentru a ușura alte activități și a contrbui la dezvoltarea altor aptitudini.
Proiectarea și realizarea exercițiului, presupune valorificarea pedagogică a etapelor angajate în procesul de formare și consolidare a deprinderilor:
a) familiarizarea elevului cu acțiunea care urmează să fie automatizată;
b) antrenarea operațiilor necesare pentru desfășurarea acțiunii respective;
c) integrarea operațiilor antrenate în structura acțiunii, consolidată deja la nivelul unui stereotip dinamic;
d) sistematizarea acțiunii în funție de scopul general și specific al activității respective;
e) integrarea actiunii automatizate în contexte diferite care asigură evoluția sa în termeni de stabilizare și de flexibilitate.
Astfel, aș utiliza metoda exercițiului pentru alcătuirea și scrierea unor enunțuri scurte, având suport vizual.
În acest caz le voi explica elevilor că vor avea de alcătuit enunțuri, pornind de la imaginile prezentate cu ajutorul laptopului. Vor alcătui 2-3 enunturi de probă, frontal, apoi pe flipchart, ca ei să se familiarizeze și să aibă un model concret. După aceea, ei vor alcătui individual enunțurile, în scris, pe caiet, cadrul didactic oferind sprijin și feed-back fiecaruia.
Așadar, pentru formarea competenței referitoare la redactarea de mesaje, sunt necesare o serie de elemente care, unite, pot contribui la atingerea obiectivelor propuse. Pe lângă resursele alese, metoda exercițiului aduce un plus activității, elevii vor învăța astfel, să alcătuiască enunțuri, după un suport vizual, își vor forma deprinderea de a redacta mesaje în diverse situații de comunicare.
B. Jocul didactic are un rol fundamental în educația elevilor, deoarece acesta reprezintă activitatea principală a copiilor. În special la clasele primare, elevii învață prin joc, ei înțeleg realitatea, abstractul mult mai ușor dacă noțiunile sunt prezentate prin intermediul acestuia.
Jocul didcatic, integrat în lecția de matematică asigură participarea activă a elevului și sporește interesul pentru cunoaștere.
La matematică, unde noțiunile sunt abstracte, este necesar ca ele să fie legate de viața reală. mai exact, mai concret. Astfel, este utilă introducerea jocului didactic.
Specificul jocului didactic este unic, oo problemă sau un exercițiu poate deveni didactic matematic daca:
- realizează un scop și o sarcină didactică din punct de vedere matematic;
- folosește elemente de joc;
- folosește un conținut matematic accesibil și atractiv;
- utilizează reguli de joc, cunoscute și respectate de elevi;
- utilizează ,aterial didactic cât mai adecavt continutului jocului.
În opinia mea, jocul didactic, este esențial în activitatea la clasă. este binecunoscut faptul că elevii învață prin joc, se dezvoltă armonios din toate punctele de vedere: cognitiv, motric, afectiv etc.
Așa cum este menționat și în stadiile de dezvoltare ale lui Piaget, la matematică este destul de riguros, noțiunile fiind complesxe. Cu ajutorul materialeleor oferite de jocul didactic este mult mai ușor ca elevii să-și dezvolte anumite competențe, ei înțelegând conținuturile jucându-se.
Jocul didactic are bogate valențe formative printre care se numără:
- antrenează operațiile gândirii: sinteză, analiză, comparație, clasificare etc;
- dezvoltă apiritul de inițiativă și independență în muncă;
- dezvoltă spiritul imaginativ-creator și de observație;
- dezvoltă atenția, diswciplina și spiritul de ordine în desfășurarea unei activități;
- formează deprimderi de lucru concret și rapid;
- asigură însușirea mai rapidă, mai temeinică, mai accesibilă a unor cunoștințe aride pentru această vârstă.
Jocul didactic poate fi utilizat în următoarele tipuri de lecție: de predare-învățare, de formare de deprinderi, de sistematizare, de recapitulare, în lecția mixtă.
Astfel, există jocuri didactice care se pot desfășura pe parcursul unei lecții întregi, altele pot fi introduse ca momente ale lecției sau, uneori, în completarea lor.
Sunt prezente jocuri matematice pentru aprofundarea unor cunoștințe, a unor lecții sau chiar a unui capitol. La clasele mici, la matematică există jocuri în legătură cu șirul numerelor, cu sistemul pozițional, cu operațiile matematice, jocuri logico-matematice, jocuri de poziționare a obiectelor în spațiu.
Așadar, jocul didactic are un rol fundamental în cadrul matematicii, deoarece prezintă bogate valențe formative și devine un necesar al activității didactice, noțiunile însușindu-se mult mai ușor cu ajutorul lui, în special la clasele primare, unde acesta devine activitatea fundamentală a copilului.