20 iulie 2017 Varianta 3
A. METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE (15 PUNCTE)
Competența specifică. participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare, face parte din Programa școlară pentru clasa I, Comunicare în limba română, aprobată prin OMEN nr. 3418/2013.
a) Pornind de la competența specifică dată, scrieți două exemple de activități de învătare pentru o lecție de predare-învățare.
b) Exemplificați modul de utilizare a metodei jocului de rol în vederea realizării competenței specifice date, prin valorificarea unuia dintre exemplele de activități de la subpunctul a).
B. METODICA PREDĂRII MATEMATICII (15 puncte)
Analizați, în 1-2 pagini, rolul formelor de organizare a activității în activizarea elevilor în lecțiile de matematică și explorarea mediului din învățământul primar, având în vedere următoarele aspecte:
- menționarea a 3 forme de organizare a activității elevilor;
- argumentarea unui punct de vedere personal cu privire la importanța utilizării tuturor formelor de organizare a activității elevilor în lecțiile de matematică și explorarea mediului în învățământul primar;
- prezentarea succintă a rolului activizant al unei forme de organizare a activității elevilor în lecțiile de matematică și explorarea mediului din învățământului primar;
- exemplificarea a două tipuri de lecție în care pot fi utilizate toate formele de organizare a activității pentru activizarea elevilor în lecțiile de matematică și ecplorarea mediului din învățământul primar.
REZOLVARE
A. Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora formându-se pe durata unui an școlar.
Competența „Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare” îi este subordonată competenței „Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare”.
Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Pentru competența dată, pot fi utilizate următoarele activități de învățare:
- formularea unei opicii personale referitoare la un personaj/conduita unei persoane/o întâmplare;
- jocuri de rol în contexte familiare : „La telefon”, „Pregatim serbare”, „În vizită” etc;
- concentrarea atenției pe subiectul discuției și menținerea ueni conversații pe diferite teme de interes;
- exerciții de primire sau de oferire a unor complimente;
- jocuri de tipul : „Să ne imaginăm”, „Ce s-ar întâmpla dacă...”.
Lecția de predare-învățare sau de însușire de noi cunoștințe are un pbiectiv didactic fundamental - însușirea de cunoștințe (și pe baza aceswora, dezvoltarea unor capacfități și atitudini intelectuale) - dar prezintă o structură mixtă, îndeosebi la clasele mici. Când obiectivul didactic fundamental al lecției îl constituie însușirea unor noi cunoștințe, celelalte etape corespunzătoare tipului sunt prezente, dau au pondere mult mai mică.
Jocul de rol este o metodă derivată din psihodramă, metodă terapeutică creată de J.L.Moreno în 1921, prin care se urmărește, în principal, formarea modului de a gândi, simți și acționa, specific unui anumit statut, dezvoltarea capacităților empatice, a capacității de a rezolva situații problematice, verificarea corectitudinii și eficienței comportamentelor formate la elevi și înlăturarea comportamentelor inadecvate, neeficiente.
Jocul de rol îi poate ajuta pe elevi să devină mai interesați și implicați, nu doar de învățarea unui material, ci, de asemenea, pentru integrarea cunoștințelor, prin acțiune, prin abordarea problemelor, explorarea alternativelor, precum și prin cautarea unor soluții noi și creative.
Avantajul acestei metode este acela că elevii vor învăța cum să acționeze în anumite situații de viață, se vor pune în pielea acestor personaje. Prin felul în care își vor argumenta opțiunile alese, va reieși modul în care percep atitudinile celorlalți și într-o oarecare măsură, vor încerca să înțeleagă aceste comportamente, fie ele pozitive sau negative.
Pentru a forma/dezvolta competența dată, elevii vor avea ca sarcini de învățare jocurile de rol în contexte familiare, mai exact un joc intitulat „La telefon”. Astfel, elevii vor fi împărțiți pe grupe, vor exista doi participanți la dialog, iar ceilalti vor fi spectatori, urmând să-și spună părerea referitoare la interpretarea rolurilor. Elevii trebuie să fie atenți la formulele de adresare, motivul pentru care inițiază acel apel telefonic, acesta trebuind să fie unul întemeiat, tonul vocii să fie adecvat acestui tip de canal. Participând la astfel de jocuri elevii dau dovadă de interes, își exersează vorbirea, modul de comunicare, dar5 se și familiarizează cu astfel de situații de viața de zi cu zi.
Așadar. competența specifică dată poate fi formată/dezvoltată încă din clasa I, prin diverse sarcini de învățare, diverse metode ce se pliază pe dezvoltarea exprimării orale. Jocul de rol devine un principal ajutor al facilitatorului învățării, datorită multiplelor avantaje pe care le deține.
B. Este binecunoscut faptul că activizarea elevilor constituie o acțiune de educare și instruire, de dezvoltare a personalității acestora, prin dirijare și stimulare metodică, prin trezirea interesului pentru cunoaștere și acțiune, prin activitatea proprie. Activizarea constă și în antrenarea elevilor, în toate formele de activitate școlară, în creșeterea treptată a efortului depus de aceștia pentru a-i ajuta să se înscrie în curba efortului.
Printre modalitățile de activizare a elevilor se numără și formele de organizare a claselor, strategiile de învățare, individualizarea, personalizarea, învățarea prin cooperare, metodele de învățare activă.
Formele de organizare reprezintă modul în care se desfășoară întreaga activitate didactică. Există numeroase clasificări în domeniul formelor de organizare:
- „după modul de repartizare a sarcinilor„:
- frontale;
- diferențiate;
- individuale.
- după modul de participare:
- colectiv;
- pe grupe;
- individual.
Cele mai utilizate forme de organizare în cadrul activității didactice sunt: individuală, frontală și pe grupe. Cele trei forme de desfășurare a activității didactice sunt complementare și se pot desfășura concomitent, în funcție de obiectivele și conținutul didactic.
Din punctul meu de vedere, este absolut necesar ca toate formele de organizare să existe în cadrul lecției de matematică și explorarea mediului.
În primul rând, există noțiuni concepute care trebuie prezentate într-un anume mod, respectând didactica matematicii, acest lucru făcându-se frontal cu toti elevii. Pentru ca aceștia să-și exerseze deprinderile matematice, să învețe unii de la ceilalți, să colaboreze în găsirea celor mai bune soluții, se poate utiliza lucrul pe grupe. pentru a vedea exact dacă obiectivele propuse au fost atinse, dacaă există lacune în învățare sau pentru a evalua obiectiv elevii, este necesară activitatea individuală.
De asemenea, fiecare elev are stilul propriu de învățare, fiecare elev deține una sau mai multe inteligențe. Ținând cont de aceste aspecte, putem deduce faptul că profesorul, ce devine un facilitator al învățării, se apleacă spre nevoile individuale ale elevului.
Astfel, putem afirma că cele trei forme de organizare sunt strânsă legătură una cu cealaltă, mai ales în lecția de matematică și explorarea mediului.
Spre exemplu, lucrul pe grupe în cadrul lecției de matematică și explorarea mediului are un rol activizant prin interacțiunile care se produc între elevi. Prin cooperare, lucru în echipă, socializare, schimb de idei, soluții, elevii reușesc să-și dezvolte competențele specifice acestei discipline. Rolul activizant al acestei forme reprezintă o premisă pentru mai târziu, pregătindu-i pe elevi pentru a face față provocarilor, lucrul pe grupe fiind prezent în toate aspectele vieții, fie ele sociale sau profesionale. Totodată, elevii care dețin inteligențe multiple, mai exact cele interpersonale, pot învăța cu mai multă ușurință în cadrul grupurilor.
Există mai multe tipuri de lecții unde se poate utiliza lucrul pe grupe. Astfel, în cadrul lecțiilor de însușire de noi cunoștințe, elevii pot desoperi în grupuri mici noțiunile matematice. În lecțiile de consolidare, aceștia își pot exersa deprinderile de calcul, de rezolvare de probleme, utilizarea noțiunilor matematice etc. Chiar și în lecțiile de recapitulare, elevii își pot exersa diverse competențe, folosind numeroasele metode didactice interactive, de lucru în echipă: Brainstorming, Mozaicul, Cubul, Diagrama Venn etc.
În concluzie, formele de organizare au un rol esențial în activizarea elevilor în lecțiile de matematică și explorarea mediului, datorită scopurilor cu care se folosesc, și anume, înțelegerea noțiunilor abstracte, dezvoltarea gândirii logice, critice etc.
Doar îmbind formele de organizare, se poate atinge obiectivul propus, prin activizarea elevilor și implicarea acestora în întregul act educațional, fără a omite particularitățile individuale ale acestora.
