Ciobănilă de Vasile Voiculescu
Samson, cainele ciobanesc dat de baci în grija unor gospodari, se înzdraveneşte dupa o boala grea şi pleaca în cautarea stapanului. Ajunge însa la o altfel de turma, cu baci, tarla şi cu miei cum nu mai vazuse pana atunci – o şcoala dintr-un sat.
Învaţatorul şi copiii îl adopta sub numele de Ciobanila. Ajuns mandria şcolii, cainele îşi primea „mieii” în fiecare dimineaţa, îi pazea cu straşnicie şi facea fel de fel de ghiduşii, ca sa le fie pe plac.
Numai un lucru nu-i placea lui Ciobanila: dumineca şi sarbatorile… Nu pricepea de ce în zilele astea mieii lui nu se întorc la ţarc. El ieşea în drum şi îi aştepta zadarnic… Unii copii îl zareau şi-l strigau de departe. El alerga şi încerca sa-i abata spre şcoala. Dar se ivea baciul, care-i mana acum în alta parte, într-o tarla unde el nu avea îngaduinţa sa patrunda şi de unde se auzeau rasunand cantece. Atunci, în zilele acelea uracioase, suna un clopot mare, cu vuiet adanc, nu mic şi piţigaiat, ca cel de la gatul berbecului de la stana…
Clopotul asta chema pe mieluşeii lui şi pe baci acolo. Sunetele lui îl patrundeau ca un vant sonor, îi intrau în blana şi-l înfiorau tot… el se resemna şi se proptea afara, dincolo de clopotniţa, unde se punea cu botul pe labe… Dupa ce se sfarşea ce se petrecea înauntru (nu ştia ce: tuns de lana, mulsoare) se întorcea acasa numai cu învaţatorul, amandoi posaci: mieii lor se amestecau în gloata oamenilor, de unde nu-i mai putea scoate.
- Lasa, Ciobanila, ca maine vin iar… îl mangaia dascalul.
Dar cainele tanjea, se posomorase. Ca sa-i mai însenineze, îl lua în ziua Naşterii Domnului la biserica. Dupa ieşirea de la slujba a fost o tavaleala prin zapada de-a valma, cainele şi mieii rostogoliţi unii peste alţii într-o joaca nebuna, ca sta lumea şi se uita ca la comedie. Ciobanila îşi pierduse toata seriozitatea: facea nebunii mai rau ca un ţanc fara minte.
Atunci învaţatorului îi veni în gand ceva. Stranse elevii şi le vorbi astfel:
– Copii, lui Ciobanila i se uraşte fara voi şi va duce necontenit dorul. Eu zic sa treceţi zilnic pe la şcoala sa-l luaţi şi pe el.
– Pai noi ne ducem cu colindul, domnule.
– Cu atat mai bine: îl luaţi cu colindul, va însoţeşte cat mergeţi cu sorcova şi cu pluguşorul… Pretutindeni are sa va fie paza şi tovaraş.
Copiii strigara ura, zvarlindu-şi caciulile în sus, spre marea bucurie a lui Ciobanila, care sari sa le adune de pe jos.
Astfel, cainele îşi lua loc şi umbla într-un card de uratori pe la ferestrele gospodarilor, cu înfruptare din covrigii, nucile şi colacii de capatat. L-a înveselit nespus clopoţelul de acioaie, în clinchetele caruia mieluşeii lui cutreierara tarlele. S-a ridicat şi a cerut sa-l miroasa. Avea iz bun, şi el l-a lins uşor. Aşijderi a mirosit nuieluşa împodobita a sorcovei: nu i-a placut, florile n-aveau miresme de munte. Izul lor aducea cu carţile purtate de copii la subţioara, cand soseau la şcoala şi el sarea sa-i miroasa.
1. Legați cuvintele cu același înțeles;
dulău a alunga
a poposi ceartă
a izgoni păstor
încăierare câine
cioban a se opri
2. Bifați variantele potrivite:
Câinele a ajuns la poarta școlii pentru că:
s-a rătăcit;
a fost alungat de stăpânul său;
era un câine fără stăpân.
Câinele a fost primit la școală cu:
teamă
dragoste
ură
prietenie
neîncredere
curiozitate
Ciobănilă s-a atașat de copii fiindcă:
îi plăceau copiii;
îi aminteau de mieii de la stână
îi putea ajuta
școlarii îl îndrăgiseră
îi era dor de stână
nu avea unde să se ducă
Câinele lua parte la viața școlii deoarece:
îi despărțea pe copiii care se băteau
îi însoțea pe copii pretutindeni
stătea de pază la școală
I-au dat numele Ciobănilă pentru că:
avea grijă de copii așa cum ciobanul își îngrijea turma
avea aspectul unui dulău de la stână
semăna cu sarica unui cioban
Învățătura desprinsă e următoarea:
câinele este un animal deștept și credincios
iubind și îngrijind anmalele, vom avea dragostea lor
câinele răspunde afecțiunii copiilor
Citește și află mai mult:
Povești despre dulăi care demască asasinii stapânilor lor sau îi pedepsesc crunt cu colții lor răzbunători au circulat din cele mai vechi timpuri. Pliniu cel Bătrân șu alți povestitori antici au transmis isprava câinelul său zis „al lui Pyrrhus”, mult citat în credința față de om.
„Călătorind prin țară, regele Pyrrhus a văzut un câine lângă cadavrul stăpânului său. De trei zile, animalul sta de pază fără să se fi hrănit. Regele a poruncit ca ucisul să fie îngropat, apoi a luat câinele la palat. După câteva zile, regele a privit defilarea armatei. Câinele, aflat lângă tron, zărind între soldați ucigașii stăpânului său, a alergat la ei și, lătrând furios s-a repezit să-i muște, tot întorcând capul spre rege. Toți au intrat atunci la bănuială că aceia erau ucigașii. Ei au fost arestați și duși la judecată, unde au mărturisit crima și li s-a aplicat pedeapsa cuvenită”
3. Înlocuiți cuvintele scrise diferit cu altele potrivite din lecție:
Ciobănilă era un câine credincios. La început, copiii l-au izgonit cu pietre, crezând că este bolnav. Când începea o bătaie, câinele intra vitejește în mijlocul lor, despărțindu-i.
L-au numit Ciobănilă, pentru că învățătorul a considerat că îi păzește asemenea unui păstor.
4. Alcătuiți cuvinte după model, apoi formați propoziții cu acestea:
pachet, podoabă, pătură, pădure.
Model : prieten - împrietenit
Ne-am împrietenit cu el.
....................................................... .... ...............................................
....................................................... .... ...............................................
....................................................... ... ...............................................
....................................................... .. ................................................
5. Scrieți cuvântul de la care s-au format termenii următori și apoi alcătuiți propoziții cu ei:
bărbătește, românește,moldovenește,tinerește,vitejește.
....................................................... .. ...................................................... .........
....................................................... .. ...................................................... .........
....................................................... . ....................................................... ........
....................................................... ...................................................... .........
....................................................... ...................................................... .........
6. Modificați după model, apoi alcătuiți propoziții cu termenii găsiți:
stradă, roată, sfoară, poartă.
Model: floare - flori - florii
Marcela are o floare.
Mihai are trei flori.
Petalele florii sunt roșii.