CUPRINS:
Furtuna. Un iaht în voia soartei. Patru copilandri pe puntea vasului Sloughi. Pânza catargului principal sfâşiată. O vizită în interiorul iahtului. Ajutorul de marinar aproape strangulat. Un uriaş val din spate. Pământ, prin ceaţa dimineţii. Bancul de stânci.
În zbaterea de ape dintre stânci. Briant şi Doniphan. Cercetarea ţărmului. Pregătiri de salvare. Lupta pentru iolă. Din vârful catargului. Vitejeasca încercare a lui Briant. Un munte de apă.
Institutul Chairman din Auckland. Cei mari şi cei mici. Vacanţă pe mare. Schoonerul Sloughi. Noaptea de 15 februarie. În voia soartei. Ciocnirea. În furtună. Cercetări la Auckland. Ce-a mai rămas din schooner.
Întâia explorare a ţărmului. Briant şi Gordon prin păduri. Zadarnică încercare de a descoperi vreo peşteră. Inventariere. Provizii, arme, îmbrăcăminte, rufărie, ustensile, unelte, instrumente. Întâiul dejun. Întâia noapte.
Insulă sau continent? Explorare. Briant pleacă singur. Amfibiile. Cârduri de pinguini şi foci. Dejunul. De sus de pe promontoriu. Cele trei insule din larg. O dâră albastră la orizont. Înapoi la iaht.
Neînţelegeri. Plecare amânată. Vreme rea. Pescuit. Fucuşi uriaşi. Costar şi Dole călare pe un bidiviu molatic. Pregătiri de plecare. În faţa constelaţiei Crucea Sudului…
Pădurea de mesteceni. De sus, de pe faleză. Străbătând pădurea. O punte pietruită peste un pârâu. Râuleţul călăuzitor. Tabăra de noapte. Coliba. Linia albastră. Phann se adapă.
Cercetări la vest de lac. De-a lungul ţărmului. Struţi. Un pârâu izvorăşte din lac. Noapte liniştită. Piciorul falezei. Un dig. Rămăşiţele unei luntri. Inscripţia. Peştera… 69
Cercetări în peşteră. Mobile şi unelte. Bolas şi lasso. Ceasornicul. Caietul ferfeniţit. Harta naufragiatului. Unde se aflau. Întoarcerea la tabără. Malul drept al râului. Mlaştina. Semnalele lui Gordon.
Istorisirea celor văzute. Hotărârea de a părăsi vasul. Descărcarea şi demontarea schoonerului. O furtună care-l dezmembrează. Adăpostiţi în cort. Construirea unei plute. încărcarea şi îmbarcarea. Două nopţi p râu. Sosirea la French-den.
Întâiele aranjamente în interiorul peşterii. Descărcarea plutei. La mormântul naufragiatului. Gordon şi Doniphan. Plita de bucătărie. Vânat cu blană şi vânat cu pene. Struţul „nandu”. Planurile lui Service. Vine vremea rea.
Lărgirea grotei. Zgomote ciudate. Phann dispare. Phann reapare. Îmbunătăţiri aduse peşterii. Vreme rea. Nume date. Insula Chairman. Şeful coloniei.
Programul de studii. Prăznuirea duminicii. Bulgări de zăpadă. Doniphan şi Briant. Geruri mari. Problema lemnelor de foc. Excursie la Traps-woods. Excursie la Sloughi-bay. Foci şi pinguini. O pedepsire în public.
Ultimele răbufniri de iarnă. Căruţa. Întoarcerea primăverii. Service şi struţul. Pregătiri pentru o expediţie în nord. Vizuini. Stop-river. Faună şi floră. Capătul lacului Family. Deşertul de nisip.
Ce drum să ia la înapoiere. Cercetarea spre apus. „Trucla” şi „algarroba”. Tufa de ceai. Torentul Dike-creek. Lama din Peru. Noapte agitată. Guanaci. Îndemânarea lui Baxter la aruncat lasso-ul. Întoarcerea la French-den.
Briant e neliniştit de Jacques. Împrejmuire şi curte de păsări. Zahăr din arţar. Stârpirea vulpilor. O nouă expediţie la golful Sloughi. Înhămarea. Vânătoare de foci. Trăiască Briant.
Pregătiri în vederea iernii viitoare. Ce propune Briant. Plecarea lui Briant, a lui Jacques şi a lui Moko. Traversarea lacului. East-river. Un mic port la gura râului. Marea din răsărit. Jacques şi Briant. înapoierea la French-den.
Balta de extras sare. Picioroange. Excursie la South-moors. Aprovizionări de iarnă. Diferite jocuri. Între Doniphan şi Briant. Gordon intervine. Îngrijorare pentru viitor. Alegerile de la 10 iunie.
Catargul de semnalizare. Geruri mari. Flamingo-ul. Patinajul. Îndemânarea lui Jacques. Nesupunerea lui Doniphan şi a lui Cross. Ceaţa. Jacques prins de ceţuri. Salvele de tun din French-den. Punctele negre. Purtarea lui Doniphan.
Popas la capătul de miazăzi al lacului. Doniphan, Cross, Webb şi Wilcox. Despărţirea. Downs-lands. East-river. Pe ţărmul stâng în jos. Sosirea la gura râului.
Cercetarea golfului Deception. Golful Bear-Rock. Cum să se înapoieze la French-den. Recunoaştere în nordul insulei. North-creek. Pădurea de fagi. Furtună cumplită. Noapte de spaimă. În zori.
O inspiraţie a lui Briant. Bucuria celor mici. Construirea unui zmeu. Experienţa întreruptă. Kate. Supravieţuitorii de pe Severn. Primejdiile prin care trec Doniphan şi tovarăşii lui. Devotamentul lui Briant. Din nou împreună.
Care e situaţia. Măsuri de prevedere. Schimbări în felul de viaţă. „Pomul-vacă”. Ce e nevoie de ştiut. O propunere a lui Kate. Pe Briant îl munceşte un gând. Proiectul lui. Consfătuire. Pe mâine!
Prima încercare. Mărirea aparatului. A doua încercare. Amânare pe a doua zi. Propunerea lui Briant. Propunerea lui Jacques. Mărturisirea. Ideea lui Briant. În aer, în toiul nopţii. Ce se vede. Vântul se-nteţeşte. Deznodământul.
Şalupa de pe Severn. Costar bolnav. Întoarcerea rândunelelor. Descurajare. Păsările de pradă. Guanacul împuşcat. Pipa. Mai multă supraveghere. Furtună cumplită. Un foc de armă dinafară. Un ţipăt al lui Kate.
Kate şi Evans. Ce povesteşte Evans. După eşuarea şalupei. Walston la Bear-rock. Zmeul. French-den descoperit. Fuga lui Evans. Trecerea râului. Proiecte. Propunerea lui Gordon. Teritoriile din est. Insula Chairman-Hanovra.
Strâmtoarea Magellan. Ţările şi insulele care o înconjoară. Escalele stabilite. Proiecte de viitor. Cu forţa ori prin viclenie? Rock şi Forbes. Falşii naufragiaţi. Primire bună. Între unsprezece şi douăsprezece noaptea. Un foc de armă al lui Evans. Kate intervine.
Interogatoriul lui Forbes. Situaţie gravă. O recunoaştere. Evaluarea forţelor. Restul taberei. Briant dispărut. Doniphan aleargă în ajutor. Rănit greu. Ţipete dinspre French-den. Apariţia lui Forbes. O lovitură de tun a lui Moko.
Destindere. Eroii bătăliei. Ultimele clipe ale unui nefericit. Recunoaştere în pădure. Convalescenţa lui Doniphan. La portul Bear-rock. Reparaţia. Plecarea la 12 februarie. În josul râului Zeelanda. Rămas bun de la golful Sloughi. Extremitatea insulei Chairman.
Printre canaluri. Întârzieri datorite vântului neprielnic. Strâmtoarea. Vaporul Grafton. Înapoierea la Auckland. Primirea în capitala Noii Zeelande. Evans şi Kate. Încheiere
Capitolul I.
FURTUNA. UN IAHT ÎN VOIA SOARTEI. PATRU COPILANDRI PE PUNTEA VASULUI SLOUGHI.
PÂNZA CATARGULUI PRINCIPAL SFÂŞIATĂ. O VIZITA ÎN INTERIORUL IAHTULUI. AJUTORUL DE MARINAR APROAPE STRANGULAT.
UN URIAŞ VAL DIN SPATE. PĂMÂNT, PRIN CEAŢA DIMINEŢII. BANCUL DE STÂNCI.
În noaptea aceea de 9 martie 1860, norii se lăsaseră atât de jos peste mare, încât abia de mai vedeai la câţiva paşi. Pe marea aceasta în freamăt, cu valuri care în rostogolirea lor aruncau lumini livide, o navă de mic tonaj gonea cu aproape toate pânzele strânse.
Era un iaht de o sută de tone – un schooner, cum sunt denumite goeletele în Anglia şi în America.
Numele vasului era Sloughi. Zadarnic însă l-ai fi căutat scris pe placa de la pupa, căci vreo furtună ori poate o ciocnire i-l smulsese în parte.
Să fi fost unsprezece seara. Sub latitudinea aceea, pe la începutul lui martie, nopţile sunt încă scurte. Către cinci dimineaţa aveau să se ivească zorile. Dar cu cât ar fi oare mai mică primejdia dacă soarele ar lumina depărtările? Corabia şubrezită n-ar rămâne tot o jucărie a valurilor? Nimic nu s-ar schimba… Doar domolirea hulei şi încetarea vântului năvalnic ar mai salva-o de la cel mai cumplit naufragiu, în plin ocean, departe de orice peticuţ de pământ pe care vreun supravieţuitor şi-ar mai găsi poate scăparea.
La pupa navei, patru băieţi, unul de 14 ani, alţi doi de 13 şi ajutorul de marinar – musul – un negru de vreo 12 ani, toţi în jurul timonei, se străduiau din răsputeri să ţină piept furiei valurilor care ameninţau să culce iahtul pe o parte. Era o treabă peste măsură de grea, căci roata nu mai putea fi frânată şi în orice clipă riscau să fie zvârliţi peste bord.
Într-adevăr, către miezul nopţii, un val năprasnic izbi iahtul în flanc cu atâta putere, încât mare minune că n-a smuls timona cu totul.
Copiii, răsturnaţi de zguduire, izbutiră totuşi să se ridice degrabă.
— Mai merge timona, Briant? întrebă unul din ei.
— Merge, Gordon, răspunse Briant, care-şi reluase locul şi-şi păstrase tot sângele rece.
Apoi, adresându-se unui al treilea:
— Fii tare, Doniphan, nu-ţi pierde cumpătul! Trebuie să-i salvăm pe ceilalţi!
Toate astea le spusese în englezeşte, dar, după accent, îţi dădeai seama că Briant era francez. Şi întorcându-se către mus:
— Eşti cumva rănit, Moko?
— Nu, răspunse copilul. Numai de-am putea ţine vasul în echilibru să poată tăia valurile, că altfel ne ducem la fund.
În clipa aceea, cineva dădu la o parte brusc deschizătura capotei din dreptul scării ce ducea spre salonul schoonerului. Două căpşoare apărură prin deschizătură şi odată cu ele şi capul vioi al unui câine care începu să latre.
— Briant! Briant! strigă un copil de 9 anişori. Ce s-a-ntâmplat?
— Nimic, Iverson, nimic! îl linişti Briant. Fă bunătate şi coboară numaidecât cu Dole… Hai, ce mai stai?
— Da, dar ne e aşa de frică! spuse şi alt copil, mai mic ca ei.
— Ce fac ceilalţi? întrebă Doniphan.
— Şi lor le e frică, spuse Dole.
— Hai, hai, la locul vostru! strigă Briant. Închideţi bine uşa, băgaţi capul sub plapumă, închideţi ochii şi n-o să vă mai fie frică! Nu e primejdie!
— Atenţie! Alt val! strigă Moko.
O izbitură puternică din spate zdruncină vasul. De astă dată, din fericire, valul nu trecu peste punte, căci dacă apa ar fi pătruns prin deschizătura capotei, iahtul, îngreunat, n-ar mai fi putut să se ridice deasupra valurilor.
— Iute înăuntru! se răsti Gordon. Ce staţi! Vă arăt eu vouă!
— Hai, copii! La culcare! le spuse mai cu blândeţe Briant.
Căpşoarele se făcură nevăzute, dar un alt băieţel se arătă din spatele lor.
— Nu-ţi putem fi şi noi de folos, Briant?
— Nu, Baxter, nu! răspunse Briant. Tu cu Cross, cu Webb, cu Service şi cu Wilcox staţi cu copiii! Noi patru suntem destui aici!
Baxter închise uşa din interior.
— Şi lor le e frică, zise Dole.
Cum! Aşadar nu erau decât copii la bordul acestui iaht în luptă cu furtuna?
— Da, numai copii!
— Şi câţi erau la bord?
— Cincisprezece, cu Gordon, Briant, Doniphan şi musul.
— În ce împrejurări se îmbarcaseră?
— Vom afla în curând.
Dar cum, nu e nici un bărbat pe iaht? Nici un căpitan care să dea comanda? Nici un marinar să le fie de ajutor? Nici un timonier care să conducă pe furtuna asta?
— Nu! Niciunul!
Aşadar, nu era nimeni pe bord care să-şi dea seama exact în ce anume punct se afla vasul Sloughi pe ocean? Şi ce ocean! Cel mai vast din toate! Pacificul care se întinde pe două mii de leghe în lărgime, de pe ţărmurile Australiei şi ale Noii Zeelande până-n litoralul Americii de Sud.