Viewing Single Post
AnnaE
#0

 

          ONOMASTICA -1 iunie 2004 -

          Şi pe mine m-a preocupat numele pe care-1 port: Goma. În toate scrierile i-am căutat originea, drumul până la mine, în Din Calidor un întreg capitol este consacrat numelui mai puţin obişnuit în spaţiul onomastic românesc: Goma. Împreună cu tata am încercat să aflu „de unde ne vine” şi am avansat două căi: locală, basarabeană, sprijinindu-ne pe porecla bunicii, Natalia Goma din Ciocâlteni, Orhei căreia în sat i se spunea: „Homoaia”. Ar fi însemnat că numele de familie era, la origine: Homa, sau mai degrabă Huma, dar sub ocupaţia rusească de după 1812, transcriptorii au transformat în G – H-ul originar (alte exemple: Garbuz – de la Harbuz, Guţan de la Huţan, Golban de la Holban.).

          Una străină, dinspre apus prin un purtător: Goma – nume purtat de o „personalitate” a momentului naşterii mele (1935), rezidentul regal al Dunării de Jos, Paul Goma – cel care a inspirat prenumele meu. Abia când am ajuns în refugiu, în Ardeal, am aflat că mai există şi alţi purtători ai numelui Goma, atât în zona Predeal, cât şi în a Lugojului – cu toţii aromâni.

          Am primit – cu mare întârziere – două volume din lucrarea Basarabenii în lume, scoasă de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, în 2002. În al doilea există un text semnat: Vlad Ciubucciu: „Boţ de humă din Codrii Orheiului” din care citez – mai întâi citatul din Creangă: „ «Ia, am fost şi eu, în lumea asta un boţ cu ochi, o bucată de humă însufleţită din Humuleşti» „

          Iată ce scrie Vlad Ciubucciu: „Din registrul pentru născuţi, voi. 1, din Primăria comunei Vatici, judeţul Orhei, la numărul curent 60, 1935, octombrie 3, aflăm că la 2 octombrie ora 12.00, în familia lui Efimie GOMA, de 26 ani şi Măria GOMA, născută POPESCU, de 25 ani [în subsol este corectată vârsta mamei, tot de 26 ani], învăţători din satul Mana, jud. Orhei, s-a născut Paul, sex masculin, de credinţă ortodox.

          „Părinţii pruncului erau de baştină din alte sate din apropiere: tata – din Ciocâlteni, iar mama – din Chiştelniţa, ambii din neam de ruptaş (odnovorţ) şi de slujitori ai bisericii.

          „Pe linie paternă, un străbun din sec. al XVIII-lea a fost LUPUL HUMĂ (n. 1750). Fiul Lupului HUMĂ a fost Spiridon Humă, la 1814, ponomar, iar la 1835, acelaşi Sp. Humă e dascăl la Găozeni; un nepot [al] Lupului HUMĂ – către anul 1887 – ajunge preot la Varvărăuca, cu numele Vasile GUMA.

          „Un alt nepot al Lupului Humă este atestat la Ciocâlteni, Gheorghe Guma (n. 1850), odnovorţ. La 1870 odnovorţul Gh. Guma îl naşte [este tatăl lui] pe Chirilă Goma, ţăran. La 1858, la Teleneşti este atestat un agricultor – HUMĂ

          „În Metriceskaia cniga din biserica locală, la capitolul 'botez', la numărul 2, aflăm că la 18 ianuarie 1909 s-a născut şi la 24 ianuarie a fost botezat Evfimi, în familia unui «ţaranin sela Cekolteni Kiril Gheorghiev [ici?] Goma i ego zakonaia jena Natalia Nikolaevna».

          „A săvârşit taina botezului preotul E. Iamburschi, secondat de psalmierul Nicolai Procopan. Naşa a fost Irina Ioan Cârlan.

          „Acest Evfimi (Efimie) a fost tatăl scriitorului Paul Goma.

          „Relatările mele de mai sus ilustrează cât de simplu şi neştiut se lasă peste tine tăvălugul nătâng al falsificării: 1750 Humă; 1787 Humă; 1850, 1887 – Guma; 1870, 1909, 1935 – Goma; 2001, la Paris, Goma.

          „Pe linie maternă, din Chiştelniţa, jud Orhei, coboară neamul ruptaşilor POPESCU.

          „La 1742, în Chiştelinţa se naşte Ştefan POPESCU. Din fratele său Gheorghe POPESCU (1744) coboară ponomarul (psalmierul) din Stolniceni Hristofor Popescu, iar din vărul său tiz Ştefan Popescu (1750) descinde preotul din Hârtop Nicolae Popescu.

          „Ruptaşul Ştefan Popescu (n. 1742) a fost tatăl lui Mihalachi Popescu (1772). Acesta cu legiuita lui soţie Ana (1785) dau naştere la doi fii: 1817, Ştefan şi 1821, Vasile, care aveau la mână mărturia de ruptaş din partea Domnului Moldovei din 1802 [Alexandru Suţu, dacă actul era datat înainte de septembrie 1802; Alexandru Moruzi – după] şi a Comitetului Provizoriu din Basarabia din 1817, nr. 220.

          „Unul din aceşti doi Popeşti din Chiştelniţa, în 1850, 1-a adus pe lume pe Leon Popescu, odnovorţ (ucaz ţarist din 1847).

          „în 1880, odnovorţul LEON îl naşte [este tatăl lui] pe Teodor Popescu, care, cu Nadejda (n.1885) o naşte pe Măria, 10 iulie 1909, mama scriitorului.

          „Prunca Măria Popescu a fost botezată peste 9 zile, la 19 iulie 1909, când viitorul ei soţ Efimie Goma împlinea 6 luni), în aceeaşi zi cu altă Măria Popescu, fiica lui Ştefan al lui Gavrilă Popescu, zis şi Popa.

          „Anul 1909, dealtfel, a fost un an care subliniază potenţa odrăslitoare a neamului de ruptaşi (odnovorţ) POPESCU din Chiştelniţa Orheiului: 3 fete şi 3 băieţi (taţii lor au fost Grigore al lui Ivan Popescu; Gavrilă al lui Ioan Popescu. Ştefan al lui Gavrilă Popescu; Filadelf al lui Vasile Popescu, Efimie al lui Leon Popescu şi Toader al lui Leon Popescu.

          „în Metricesckaia kniga Kişinevskoi Duhovnoi Konsistorii dlia Sviato – Nikolaevskoi ţerkvi sela Kiştelniţa, 4-go okruga Orgeevskogo uezda, anul 1909, la numărul 32, citim că la 10 iulie s-a născut şi la 19 iulie a fost botezată mama lui Paul Goma – MARJA, în familia unui «onodvorţ selenia Kiştelniţa Fedor Leonov Popesco i jena Nadejda Iakovlevna, pervobracinâie oba pravoslavnovo veriospovedania». Naşi la botezul mamei Măria au fost odnovorţul Alexandru Vasile Stratulat şi dvoreanca Măria (lui Vasile) Baroneţka, un element extern care vădeşte nivelul relaţiilor sociale din epocă ale neamului popeştean şi ale celui humuleştean, neamuri de vrednici gospodari şi oameni de credinţă din Ţara Moldovei.

          „Şi dacă acele relaţii le proiectăm spre destinul unui urmaş rătăcitor prin zbuciumata Europă, ce s-a manifestat în sec. al XX-lea, Paul GOMA, adică Paul HUMĂ, rămâne să înţelegem o dată în plus; ce iese din pisică şoareci prinde.

          „Citind şi recitind opera parisianului Paul Goma, constaţi cu surprindere consonanţa uimitoare cu harul scriitoricesc al bătrânului şi veşnic tânărului humuleştean Ion Creangă, zis humuleştean după satul de baştină.

Attachments