Ellia

Oricine care ar dori sa scrie povestiri fantasy ar trebui sa aibă cel putin un bagaj minim de cunostiinte în privinţa existentei magiei în lumea noastră. şi nu numai despre magie în special ci şi despre credinţele şi superstiţiile oamenilor în general, inclusiv animismul, totemismul şi prevestirile.

          Ţinând seama de spaţiul redus al articolului, de mărimea şi complexitatea subiectului nu voi prezenta decât nişte considerente principale ale magiei. La sfârşitul articolului este o scurta bibliografie cu cărţi care ar trebui sa fie un „must” pentru scriitori şi care le dau posibilitatea celor care le citesc sa aibă o baza solida în complexitatea fenomenelor magice. Vi le recomand deoarece eu le-am citit şi mi-au deschis noi perspective asupra fenomenului magic.

          Dar sa revenim la subiectul nostru. In dicţionarul Oxford cea mai simpla definiţie a magiei este „puterea de a aparent folosi forte misterioase pentru a schimba lucrurile sau a influenta evenimentele”.

          Teoriile asupra existentei magiei sunt extrem de complexe şi variate având în vedere ca fenomenul magic este şi el foarte complex şi variază de la o populaţie la alta în jurul lumii.

          În primul rând trebuie făcută deosebirea dintre religie şi magie. In timp ce magia încearcă sa supună forţele supranaturale voinţei omului în religia semnifica supunerea şi cultul fata de puterea divina la care omul se duce cu jalba. După părerea altor autori magia este „un fel de religia făcută pentru nevoile inferioare ale vieţii domestice”.

          În cartea lor „Teoria generala a magiei” Marcel Mauss şi Henri Hubert spun ca, este magic orice rit care nu face parte din un cult organizat.

          Ciudat ca magia nu a avut cea mai mare influenta în societăţile primitive ci mult mai târziu când au apărut oamenii bogaţi care ar fi apelat la orice pentru a-şi pastra bogăţiile şi care de obicei, chiar şi în zilele noastre, sunt foarte superstiţioşi.

          În abordarea fenomenului magic au existat doua curente mai importante. Unul care i-a magia ca un fenomen social şi nu crede de loc în realitataea fenomenului magic şi altul în care este luat în considerare şi credinţelor magice ale populaţiei. Dar majritatea celor care au cercetat fenomenul au încercat sa îmbine ambele curente de cercetare. Magia este considerata mai mult ştiinţa decât cult deoarece actele magice urmează propriile legi bine definite şi cu conseciinte clare.

          Fundamental în magie este existenta unor forte invizibile şi intangibile xare pot opera la distanta. De aceea în magie misterul joaca un rol foarte important, cu cit este mai misterioasa magia cu atât este mai puternica. De aceea magia veche este mai puternica decât cea noua şi vrăjile murmurate sunt mai puternice decât cele rostite cu voce tare.

          Magia cuprinde: agenţi, acte şi reprezentări

          — Agentul este de obicei magcianul, cel care înfăptuieşte actele magice. In unele culturi magicianul este cunoscut de când se naşte prin anumite semne particulare fizice (căutături piezişe, semne pe fata, etc). A fi magician implica deţinerea unor puteri misterioase datorate comuniunii cu invizibilul sau cu spiritele. Autoritatea sa este proporţională cu modul în care satisface aşteptările clienţilor sai. Una dintre caracteristicile principale ale unui magician este carisma.

          — Actele magice sunt riturile magice şi care se fac în mod cit mai misterios cu putinţă. Riturile magice sunt actele de invocare a puterii magice

          — Reprezentările: ele sunt ideile şi credinţele corespunzătoare actelor magice.

          În acelaşi timp pentru societăţile în care a existat magia, ea a exercitat un rol social bine definit. Ea a dat putere celor care o practicau, un anumit statut social care poate fi găsit şi astăzi im multe societăţi primitive. In aceasta ipostaza magia reprezintă explicaţia minţilor primitive a fenomenelor naturale. In alta ipostaza magia se prezintă ca o masa vie, informa a carei parti componente nu nici un loc şi nici funcţii fixe. Magia ca şi superstiţiile oamenilor este extraordinar de variata şi poate lua forme din cele mai cidate depinzând de populaţia din care provin credinţele magice.

          După cum am spus la început cred ca oricine care încerca sa înţeleagă mai bine fenomenul magiei ar trebui sa citească următoarele cărţi:

          — Man And His Superstitions” de Carveath Read; Editura Senate; 1995

          — The Mythology of all races” de J. A. MacCuloch; Boston; 1932

          — Mythologies of Ancient World” de S. N. Kramer; 1961

          — Teoria Generala a Magiei” de Marcel Mauss, Henri Hubert; Editura Polirom; Iaşi; 1996

          — Eros şi Magie în Renaştere. 1484” de Ioan Petru Culianu; Editura Nemira; 1994

          — Ştiinţa şi Magie” de Serena Roney-Dougall; Editura Elit Comentator

          — Zei şi Demoni” (Lexicon) de Manfred Lurker; Editura Enciclopedica

          — Miturile Esenţiale” de Victor Kernbach; Editura Ştiinţifică şi Enciclopedica; 1978

          — The Magic Art” de J. G. Frazer

          — Popol Vuh: Cartea maya a zorilor vieţii” Editura Humanitas; 2000

          — Religia în Istoria Popoarelor Lumii” Editura Politica; 1976