EXPLICATIE.
Aceasta’ versiune a cartii este scrisa in intregime cu caractere ASCII. Totushi, eliminarea diacriticelor poate sa creeze ambiguita’tzi. Asha cum deja atzi observat, diacriticele se i’nlocuiesc cu nishte caractere speciale. Astfel, „s” cu coditza’ se i’nlocuieshte cu „sh” iar „t” cu coditza se i’nlocuieshte cu „tz”. Pentru „i” cu ca’ciula’ se foloseshte „i’” iar pentru „a” cu ca’ciula’ se foloseshte „a’”, asha cum deja atzi observat.
Totusi, sunt putine cazuri cind eliminarea diacriticelor poate sa creeze ambiguitati. Din cauza aceasta, acest text va folosi notatia speciala de mai sus numai şi numai în situatiile în care ar putea sa apara ambiguitati.
Astfel, nu vom scrie „i’nva’tza’mi’nt” deoarece scrierea „invatamint” nu creaza ambiguitati dar vom scrie „casa” sau „casa’” în functie de articolul hotarit/nehotarit cerut de sensul frazei.
Aceasta carte se adreseaza numai celor care percep realitatea externa pe baza de logica. Acesti cititori vor avea tendinta naturala sa accepte eliminarea diacriticelor din scriere. In Germania exista’ deja o forma oficiala de scriere a limbii numai cu caractere ASCII şi care a fost impusa de guvern cu toate protestele populatiei. Poate ar trebui ca aceasta problema sa fie pusa, în mod serios, şi la noi. Aici este deci o propunere. Pentru cei care nu agreeaza aceasta scriere, exista şi o versiune W’97 a cartii, cu diacritice.
ATENTIONARE.
Aceasta carte contine un model simbolic asociat functiilor de baza ale creierului.
Un model simbolic este un model bazat în exclusivitate pe logica. In consecinta, cartea nu este recomandata persoanelor care au tendinta de a intelege realitatea externa pe baza de imaginatie.
Cartea poate fi inteleasa cel mai usor de persoane intre 12 şi 20 de ani, cu inclinatii speciale pentru stiintele exacte. De asemenea, cartea este recomandata persoanelor care lucreaza deja în domeniile stiintelor exacte (matematicieni, fizicieni, ingineri, etc.).
CUPRINS:
Introducere 2
Functiile de baza ale creierului 4
Termeni fundamentali 4
Definitiile asociate termenilor fundamentali 4
Celula functionala fundamentala de hardware 6
Probleme de principiu 11
Exemplificarea detaliata a constructiei de modele M-YM-ZM 13
Creierul uman (introducere) 15
Creierul uman fata de creierul animal 16
Creierul uman: evolutie sau interventie externa 20
Deficiente de proiectare ale creierului 23
Structura creierului: modelul PSM 25
Structura creierului: facilitati functionale şi tipuri de modele 26
Fenomene paranormale 32
Creierul uman normal 33
Rezumatul facilitatlor functionale ale unui creier 35
Facilitati functionale de ordinul 2 36
Personalitatea (la oameni) 37
Constiinta ( la oameni) 40
Rezumat: dictionar de modele 43
Exemple, Teste, Aplicatii (ETA) 45
ETA 1: Model 45
ETA 2: Adevar, realitate, comunicatie 47
ETA 3: Probleme fundamentale asociate cunoasterii stiintifice 49
ETA 4: Limba de comunicatie generala (GCL, General Communication Language), Dictionar 51
ETA 5: Modelul NUL 57
ETA 6: Timpul 58
ETA 7: Muzica 59
ETA 8: Cinematograful 62
ETA 9: Fundamentalismele lumii în care traim 63
ETA 10: Terorismul 64
ETA 11: Problemele de evolutie ale creierului omenesc 66
ETA 12: Sarpele cu clopotei 67
ETA 13: Principalele boli psihice: paranoia şi schizofrenia 68
ETA 14: Sinuciderea 72
ETA 15: Teste de normalitate 73
ETA 16: Visele 74
ETA 17: Istoria evolutiei speciei umane conform cu MDT 76
ETA 18: Organizarea societatii omenesti 84
ETA 19: Complexul schizofrenico-paranoic (XSPC) 85
ETA 20: Paranoia indusa (XIP) şi complexul paranoico-schizofrenic (XPSC) 86
ETA 21: Dizarmonii în functionarea creierului 87
ETA 22: Mesaj subliminale 87
ETA 23: Cum functioneaza o stiinta exacta 88
ETA 24: Mica şi marea schizofrenie 90
ETA 25: Demonstratie directa asupra functiei de creare de modele imagine 97
ETA 26: Citiva parametrii de baza ai creierului în vederea masurarii performantelor 98
ETA 27: Animalele 100
ETA 28: Operatii extrem de complicate pe modele imagine (mersul, sariturile, cataratul în copaci) la oameni 104
ETA 29: Creierul evolueaza sub ochii nostri 106
ETA 30: Efecte negative de principiu asociate cu functionarea creierului 107
ETA 31: Poporul roman 109
ETA 32: Masoneria 113
ETA 33: Probleme asociate scenelor filmate 116
ETA 34: Perspectiva optica şi calitatea constructiei de modele imagine 117
ETA 35: Uneori agresivitatea poate sa combata schizofrenia de tip XS1 117
ETA 36: Sexul 119
ETA 37: Corpul intern 120
ETA 38: Spiritul european 121
Postfata 127
Bibliografie 130
INTRODUCERE.
Aceasta carte contine teoria mea originala, numita MDT (Modeling Devices Theory), asupra functiilor hardware de baza ale unui creier (animal sau uman).
Fiind o teorie stiintifica, ea este de fapt un model simbolic. Orice model simbolic trebuie sa contina un numar foarte limitat de termeni fundamentali şi un numar foarte limitat de relatii fundamentale intre termenii fundamentali. Pentru termenii fundamentali şi numai pentru ei, se accepta' definitii bazate pe descrieri. Toti ceilalti termeni sunt generati de model, odata cu definitiile lor, prin operatii logico-matematice. Acestea sunt caracteristicile fundamentale ale oricarei teorii stiintifice. Teoria prezentata urmeaza aceste reguli de baza.
Aceasta teorie se afla' în totala opozitie cu toate stiintele actuale care studiaza functionarea creierului şi care stiinte nu se bazeaza pe un singur model simbolic. In acest fel, aceasta teorie descalifica' din start tot ce s-a creat în ultimele citeva sute de ani în domenii cum ar fi psihologia, psihiatria, gnoseologia, epistemologia, stiintele comportamentelor animalelor, partial stiintele sociale şi alte domenii conexe.
Aceasta incercare de revolutie totala este necesara şi justificata de urmatoarea situatie, care situayie exista' independent de existenta sau nu a teoriei mele.
În psihologie, de exemplu, se folosesc o serie de termeni (constiinta, realitate, adevar, perceptii, emotii, etc.) care nu au definitii universal acceptate. In fapt, fiecare psiholog are propriile variante de definitii descriptive asupra tuturor termenilor folositi de el. Psihologia nu este o stiinta exacta, lucru universal acceptat. Atunci cind va aparea o stiinta exacta care sa acopere şi domeniul psihologiei, atunci tot ce s-a scris deja în psihologie trebuie abandonat sau rescris în baza acelei teorii stintifice.
Intr-o stiinta exacta cum ar fi Mecanica lui Newton, toti termenii folositi au exact aceleasi definitii pentru oricine, oriunde şi oricind, fara nici o modificare de aproximativ 340 de ani de cind au fost creati.
De exemplu, termenul "viteza" are o definitie generata de modelul simbolic. Acesta definitie este v=s/t (se imparte spatiul la timp). Termenul "viteza" nu este deci introdus prin descriere.
Sa presupunem acum ca cineva a creat sau va crea un model simbolic fundamental (o stiinta exacta) care explica' functionarea creierului în mod acceptabil. Prima consecinta a aparitiei acestui model este ca absolut toti termenii folositi în domeniile acoperite de acel model, vor fi definiti pe baza modelului. Rezultatul este cel care a fost enuntat mai sus şi anume, tot ce s-a scris în ultimii citeva sute de ani în aşa zisele stiinte asociate creierului, va trebui abandonat sau rescris.
Indiferent daca teoria prezentata în aceasta carte va fi sau nu acceptata, mai repede sau mai tirziu, tot va aparea un model simbolic fundamental care sa explice functionarea creierului şi deci, mai repede sau mai tirziu, tot se va intimpla aceasta revolutie.
Aici apare insa o problema suplimentara. Pseudo-stiintele actuale asociate creierului sunt sustinute de o puternica structura academica şi cu caracter aplicativ/lucrativ. Oamenii care sustin aceasta structura nu au cum sa accepte nici o teorie bazata pe un singur model simbolic, deoarece asta inseamna' sa ia totul de la zero.
Consecinta este faptul ca, chiar daca ar aparea un model simbolic fundamental "absolut corect ", opozitia care ar aparea ar fi enorma. Nu-mi creez nici o iluzie ca cineva care deja lucreaza în domeniile acestor pseudo-stiinte va accepta sau chiar va lua în considerare aceasta teorie sau oricare alta de acest fel.
Bazat pe experienta de peste 10 ani de cind exista' aceasta teorie, ea a avut succes la persoanele care lucreaza deja în domeniul stiintelor exacte (matematicieni, fizicieni,.) dar şi la tinerii intre 12 şi 20 de ani. Mai precis, la tinerii care nu sunt inca remorcati de sistemul social-economic actual. Un student care a primit deja o tema de lucrare de diploma, va trebui sa urmeze linia trasata de profesorii lui. El nu are cum sa-si riste viitorul aventurindu-se intr-un domeniu neinteles de profesorii lui.
Sa vedem ce ofera aceasta teorie. In primul rind, fiind un model simbolic, ea este bazata pe logica. Ea da definitii extrem de precise şi neinterpretabile tuturor termenilor folositi în asociatie cu functionarea creierului.
Teoria explica' principiul de functionare al creierului, animal sau uman, pina la a fi în stare sa faca un proiect logic functional, adica un proiect de dispozitiv logic, care poate sintetiza functiile de baza ale creierului animal sau uman.
De fapt, creierul este tratat ca un produs tehnologic. Astfel, se definesc cerintele fundamentale dar şi deficientele fundamentale de proiectare. Sunt explicate problemele şi solutiile legate de implementarea tehnologica a creierului, în multiplele lui variante.
