Viewing Single Post
AnnaE
#0

Despre Adrian Nuta el insusi

"Cred ca viata are in inima ei o nota usor ridicola, amuzanta.

Am o admiratie nesfarsita pentru corp. Nu inteleg de ce doctorii nu sunt mistici. Nu pricep de ce sportivii nu ingenuncheaza pe podium. La un nivel mai superficial, privesc corpurile unor femei tinere, in mers, si spun „Multumesc!”. Insa nu lor. Si nici Lor.

Paradoxal, sunt nascut pentru a fi profesor . Ma pricep sa-i stimulez pe tineri, sa-i chem catre cunoastere, sa fiu, mi s-a spus, un seducator. Rad de prostie oriunde o intalnesc (daca nu e prea infricosatoare), prin urmare, traind cu mine insumi, am o sursa constanta de buna dispozitie.

De fapt, chiar am fost profesor (la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti). Acum sunt pensionar (pe caz de sanatate) si, uneori, consultant (pentru moguli).

Imi este frica de gandirea irationala. Ma simt in siguranta cu oamenii inteligenti, daca se intampla sa aiba si un dram de compasiune (eventual sterpelita de la un calugar budist)."

Analiză tranzacţională

 

Imaginează-ţi că, încă de la naştere, eşti un* scriitor talentat, începi să îţi scrii povestea vieţii odată cu prima respiraţie, iar la vârsta de patru ani ai stabilit deja reperele fundamentale ale existenţei tale, narative. La şapte ani povestea este definitiv completată cu principalele detalii şi până la începutul adolescenţei nu mai ai de făcut decât mici corecturi şr adăugiri ici şi acolo. În adolescenţă ajunş, publici o ediţie * revizuită şi adaptată lano|lŁ perslonaje apărute în viaţa ta. Asemenea tuturor poveştilor, capodopera ta are un început, o parte de mijloc şi un final. Ea rulează eroi, eroine. Inamici, protectori şi figuranţi. Este construită în jurul unei teme principale ţi ramtfiŁatâ în câteva subteme. Poate fi o comedie sau un „thriller”, o drărnă memorabilă sau o producţie de mâna a doua, poate fi plină de violenţă, Ą umor sau sex. Oricum ar fi, în pragul vârstei adulte începuturile poveştii nu. Se mai ap în spaţiul psihological memoriei conştiente. Fără a. fi-^dnştient. Tu trăieşti acum povestea pe cârd şi scris-o singur, cu mult timp îh urmâ. ' Această poveste este chiar. SCENARIUL TĂU DE VIAŢĂ.

          Nu-i aşa că nu crezi?

 

        CUPRINS:

          INTRODUCERE 14

          *2. VIZIUNEA ASUPRA PERSONALITĂŢII… 19

          2.1. Modelul stărilor Eului… 19

          2.2. Analiza funcţională a stărilor Eului… 22

          2.3. Structura de ordinul doi a stărilor Eului… 28

          3. VIZIUNEA ASUPRA PATOLOGIEI… 31

          3.1. Patologia structurală… 31

          3.2. Patologia funcţională… 34

          4. TRANZACŢIILE… 36

          4.1. Tranzacţia complementară… 36

          4.2. Tranzacţia încrucişată… 37

          4.3. Tranzacţia complicată...... 38

          5. STROKE… 40

          5.1. Tipuri de stroke… 40

          5.2. Economia stroke… 42

 

          6. STRUCTURAREA TIMPULUI… 45

          6.1. Izolarea...... 46

          6.2. Ritualurile… 47

          6.3. Discuţiile tematice… 47

          6.4. Activităţile… 48

          6.5. Jocurile… 48

          6.6. Intimitatea… 49

          7. SCENARIILE DE VIAŢĂ...... 50

          7.1. Natura şi definiţia scenariului… 50

          7.2. Rădăcinile scenariului… 52

          7.3. Învingători, învinşi sau prudenţi? 53

          7.4. Scenariul în viaţa adultă… 54

          8. POZIŢIILE DE VIAŢĂ… 57

          8.1. Originile poziţiilor… 57

          8.2. Coralul… 58

          9. INJONCŢIUNILE… 61

          9.1. Nu exista! 62

          9.2. Nu fi tu însuţi! 63

          9.3. Nu fi un copil! 63

          9.4. Nu te maturiza! 64

          9.5. Nu reuşi! 65

          9.6. Nu acţiona! 65

          9.7. Nu fi important! 66

          9.8. Nu te amesteca cu ceilalţi! 66

          9.9. Păstrează distanţa! 66

          9.10. Fii bolnav!.... 67

          9.11. Nu gândi! 68

          9.12. Nu simţi! 68

          9.13 Relaţia injoncţiuni – decizii… 69

          10. STILURILE REGIZORALE… 71

          10.1. Până (când, ce)… 72

          10.2. După (ce, aceea)… 72

          10.3. Niciodată… 73

          10.4. Întotdeauna… 73

          10.5. Aproape… 7^

          10.6. Fără final… 75

          11. DEVIZE, ANTIDOTURI ŞI MINISCENARII 77

          11.1. Devizele sau mesajele otrăvitoare… 77

          11.2. Relaţia devize – stiluri regizorale… 81

          11.3. Antidoturi la devize… 82

          11.4. Miniscenarii… 83

          12. SENTIMENTE PARAZITE ŞI TIMBRE PSIHOLOGICE 86

          12.1. Sentimentele parazite… 86

          12.2. Schimburile „filatelice”...... 90

          Partea a doua: CUM POŢI SĂ VEZI CEEA CE JOCI 92 e 13. ANALIZA JOCURILOR… 93

          13.1. Definiţie şi caracteristici… yD

          13.2. Origine şi funcţii… 95

          13.3. Echipamentul de joc… 96

          13.4. Clasificarea jocurilor… 97

          13.5. Formula G...... 98

          13.6. Triunghiul dramatic… 99

          13.7. Cum poate fi recunoscut un joc? 100

          13.8. Elementele schemei de analiză… 100

          14. CÂTEVA C. V-URI FAIMOASE… 103

          14.1. Sala de judecată… 103

          14.2. Te-am prins, ticălosule… 106

          14.3. Loveşte-mă… 108

          14.4. Schlemiel… 110

          14.5. De ce nu – Da, dar… 113

          14.6. Între tine şi el e nevoie de o luptă… 115

          14.7. Rapo… 116

          14.8. Psihoterapia… 117

          14.9. Cât de prost sunt… 119

          14.10. Nu încerc decât să te ajut… 120

          Partea a treia: CUM POŢI SĂ SCRII FĂRĂ SĂ VEZI 123

          15. SCENARIILE ŞI SĂNĂTATEA REPRODUCERII… 12415.1. Faţa de plastic… 124

          15.2. Şinele mişcător… 125

          15.3. Fascinaţia şi imprinting-ul… 126

          15.4. Telepatia… 127

          15.5. Paraziţii interni… 128

          15.6. Micul fascist… 130

          15.7. Ipocrizia socială… 131

          16. DRAMATURGIA DE TIP INFANTIL… 132

          16.1. Planurile de viaţă… 132

          16.2. Ce-ar spune Shakespeare? 134

          16.3. Influenţa basmelor… 135

          16.4. Critica extraterestră a Scufiţei Roşii…,... 136

          16.5. Creşa ca atelier demiurgic… 138

          17. ANATOMIA UNUI SCENARIU… 140

          17.1. Blestemul – recompensă… 140

          17.2. Elemntul central… 141

          17.3. Provocarea… 141

          17.4. Prescripţia… 142

          17.5. Modelele parentale… 143

          17.6. Demonul… 143

          17.7. Permisiunea… 145

          17.8. Îndreptarul ortografic… 149

          17.9. Antiscenariul… 149

          17.10. Casete video şi audio… 149

          18. PROGRAMAREA PARENTALĂ… 150

          18.1. Un pic de matematică…)50

          18.2. Anii de plastilină… 157

          18.3. Latenţa şi întâmplările ei… 159

          Partea a patra. CUM POŢI SĂ TE JOCI… 162

 

 

 

          Partea întâi: CUM POŢI SĂ CITEŞTI CEEA CE VEZI.

          Această parte are 12 capitole. Ele conţin alfabetul şi regulile sintactice din AT, instrumente necesare pentru a înţelege comportamentul uman şi ceea ce pare a fi în spatele lui, adică psihismul uman.

          La sfârşitul ei vei putea să citeşti şi altfel decât până acum ceea ce vezi şi te asigur că, deşi lectura este fascinantă, uneori vei regreta inocenţa acestei clipe.

Attachments