AnnaE
#0

 

 

                                                           Deșteaptă-te române de Andrei Mureșanu

 

Imnul național al României

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţă-n libertate ori moarte! " strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!

≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈≈ ≈≈

 

Știați că....?

          

      Traian a fost unul dintre cei mai mari împărați romani. Înainte de a fi desemnat împărat

      s-a remarcat ca unul dintre cei mai destoinici generali.

      El a condus campaniile împotriva dacilor între anii 101-102, 105-106.

      Luptele dintre daci și romani au fost imortalizate pe Columna lui Traian, care se află la Roma.

 

Vocabular: Notați sensul cuvintelor.

barbar — crud, sălbatic, necivilizat;

tiran    — conducător nemilor, dictator;

soartă — viață, destin;

națiune — popor;

crud — neilos;

fală — mândrie.

 

Uniți cuvintele cu același înțeles:

— soartă                   — vrăjmaș

— crud                      — victorios

— dușman                — nemilos

— triumfător             — viață

 

 

    Bifați explicațiile potrivite ale versurilor:

„Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!...” 

 

* poetul îi îndeamnă  pe români să se trezească din robia

la care au fost condamnați de către nemiloșii lor conducători  de atunci;

* strămoșii sunt chemați să revină la viață;

* romănii sunt îndemnați să se ridice la luptă.

 

   „Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!”

 

* a sosit clipa când românii le vor dovedi vrăjmașilor că sunt mai puternici decât ei;

* românii vor lupta cu dușmanii lor pentru a-și câștiga libertatea;

* a sosit momentul când românii trebuie să-și făurească un nou destin, pe care să-l accepte chiar și vrăjmașii.

 

 

„Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!...”

 

* noi, românii, suntem mândri că suntem urmașii romanilor;

* prin lupta noastră putem demonstra că suntem un popor viteaz;

* nu ne temem de vrăjmași.

 

Știați că...........?

 

    Împăratul Traian s-a remarcat printr-o minte ascuțită, conducând statul într-o foarte bună înțelegere cu Senatul roman,

lucru confirmat de urarea „Fii mai fericit decât Augustus și mai bun decât Traian”.

 

Nota bene (de reținut)

     Poezia „Deșteaptă-te române!” a devenit Imnul României după decembrie 1989. Ea exprimă înflăcărarea și credința românilor într-un viitor mai bun. Dorința de a lupta și de a se jertfi pentru libertatea țării însuflețește aceste versuri. Ele s-au tranmis de-a lungul timpului și răsună viu în sufletele noastre.

 

 

 

 E TIMPUL SĂ COLOREZI DOUĂ PERSONAJE PE CARE NU TREBUIE SĂ LE UITI. ELE FAC PARTE DIN ISTORIA NOASTRĂ.

 

 

                                                  

 

 

 

Descarcă fișa de lectură de la atașamente...............