Tematică Licenta UCDC - Științe ale Educației

Multumiiiim! :*  

Tema 1. Documente curriculare Tema 2. Tipuri de curriculum (core curriculum - curriculum la decizia scolii; de baza; trunchi comun Tema 1. Documente curriculare Tema 2. Tipuri de curriculum (core curriculum - curriculum la decizia scolii; de baza; trunchi comun Curriculum  - definitie - etimologie - istoric educational - aparitii editoriale Definitie : - traaseu bine definit de indtruire, curs obligatoriu de studiu, oferta educationala, toate documentele cu efect reglator, toate experientele de invatare oferite de scoala Etimologie - vine de la curriculum/curricula, fie de la currere (substantiv latin la singular, face curriculum si la plural curricula) - limba romana a preluat acest termen, avand astazi curriculum - curriculumurile Istoric educational - secolul al VI-lea - al VII-lea insemna curs obligatoriu in scoala; - prima jumatate a secolului IX insemna cunostintele ce se predau intr-o scoala sau universitate - la jumatatea secolului XX insemna programa de cunostinte si planul de invatamant - dupa 1950 apar principiile curriculare - 1960-1070 in prim plan apare si curruculum formal s nonformal - dupa 1970 curriculumul patrunde in politicile educationale Aparitii editoriale - 1902 Dewey - "Copilul si curriculumul" - unde se precizeaza importanta informatiei (ce se invata dar si cum se invata) - 1918 - 1919 Bobbit - care vine cu ideea preluata pretutindeni, ca este foarte important curriculumul si nonformal - 1950 - Tyler - care vine si structureaza curriculum din perspectiva obiectivelor curriculare, continutului curricular, metodologiei curriculare si a evaluarii curriculare - D'Agnout - apar lucrarile celor doi Landsheer (Gilbert si Viviane) - Dan Potolea - Vasile Chis - M.Ionescu.....etc 1. DOCUMENTE CURRICULARE Daca tratam curriculum ca oferta educationala sau din perspectiva restrans, curriculum trebuie vazut prin documenteke curriculare de politica educationala si anume ; 1. plan cadru de invatamant 2. programa scolara 3. manuale scoalre 4. metodologiile specifice de aplicare a acestora in invatamant In afara de documentele curriculare ce tin de politica educationala (sunt create, redactate si obligatorii) exista si documente curriculare realizate de cadru didactic si care devin oficiale dupa ce sunt aprobate de comisia de curriculum din scoala si de directorul acesteia. Din aceasta categorie curriculara enumeram 1. planificarea anuala 2. planificarea semestriala 3. proiectarea didactica 4. proiectul didactic (proiecte pe activitatea din gradinita, proiectul de lectie la invatamantul primar) La nivelul pedagogiei pentru invatamantul prescolar exista un curriculum specific ce cuprinde planul de invatamant si programa specifica. La nivelul invatamantului primar exista plan cadru de invatamant si programa scolara din perspectiva planului cadru de inatamant. PLANUL DE INVATAMANT - ANALIZA DE DETALIU PRVIND DOCUMENTELE CURRICULARE SPECIFICE INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOALR 1. Planul de invatamant - este un document de politica educationala, oficial si obligatoriu, adica, gradinitele si scolile primare au obligativitaea implementarii si integralitatea sa - concretizeaza si structureaza continutul invatamantului la toate nivelele - constructia lui avand o filosofie specifica tipului de scoala si varstei copilului CARACTERISTICI ALE PLANULUI DE INVATAMANT - exprima politica educationala (stabilita la nivel de tara) - concretizeaza dimensiunile profilului de formare - concretizeaza pertinenta continuturilor - organizeaza disciplinele pe arii curriculare ETAPE DE ELABORARE 1. etapa de expertiza stiintifica (se pun de acord specialistii in TMC) 2. etapa de expertiza practica (se pun de acord profesorii practicieni) 3. etapa de expertiza decizionala (factorii de decizie iau decizia pertinenta) PLANUL DE INVATAMANT PRESCOLAR CUPRINDE : a) discipline pe arii curriculare b) curriculum nucleu si curriculum la dispozitia gradinitei c) continuitate intre grupe d) se asigura delimitari pe tipuri de activitate - activitati comune - activitati alese - activitati optionale - extindere PLANUL CADRU PENTRU INVATAMNATUL PRIMAR Este structurat pe 7 arii curriculare avand plaje orale pe discipline si numarul de ore minim si maxim pe saptamana cu respectarea trunchiului comun si a numarului maxim de ore saptamanale Actualmente numarul minim de ore saptamanal corespunde cu numarul de ore pentru trunchiul comun. Planurile de invatamant pentru invatamantul primar si prescolar sunt insotite de metodologii specifice elaborate de MEN sun ordin de ministru ce ofera obligativitate in aplicare. PROGRAMA SCOLARA - reprezinta in fapt curriculum scris/oficial care se utilizeaza in pedagogia invatamantului primar si prescoalr. - din perspectiva curriculumului prescolar trebuie sa retinem ca puncte de sprijin ale programei, obiectiv cadru, obiective de referinta si exemple de comportament pentru fiecare ibiectiv de referinta; - aceste comportamente reprezinta si standarde de performanta in invatamantul prescolar. Programa scolara este structurata din erspectiva notei de prezentare a competentelor generale, a competentelor specifice si a exemplelor de activitati de invatare si a continuturilor. Ambele programe ofera flexibilitate si dinamism pentru cadrele didactice din perspectiva formarii unei personalitati autonome si creativve ale copilului. Manualele scolare la invatamantul primar exista numai incepand cu clasa I, intrucat acum se invata cititul si scrisul. TEMA 2. TIPURI DE CURRICULUM - creeaza posibilitatea abordarii stiintifice a procesului didactic - imbraca o multitudine de forme, dar pentru gradinita si invatamantul primar trebuie sa avem in vedere curriculum national, ce de fapt cuprinde CORE CURRICULUM/ CURRICULUM DE BAZA SAU TRUNCHI COMUN SI CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII (C.D.S.) prin optionale de regula. Core curriculum se gaseste intr-o serie sinonimica cu : - curriculum de baza - curriculum trunchi comun El include cunostintele, abilitatile, atitudinile, competentele considerate indispensabile pentru formarea si dezvoltarea personalitatii umane din perspectiva invatamantului primar si prescolar. Evaluarile de la invatamantul primar (clasele a II-a si a IV-a) se realizeaza respectand core curriculum (trunchi comun) Core curriculum poate fi pus sub semn de egalitate cu curriculumul de baza, curriculumul obligatoriu, comun, general sau curriculum central. - daca trunchiul comun este obligatoriu din perspectiva curriculumului central, curriculumul la decizia scolii reprezinta oferta de discipline cuprinse de regula in curriculumul optional. Aici trebui sa avem in vedere : - curriculumul aprofundat - curriculumul extins - curriculumul elaborat de scoala CDS creeaza specificitatea unitatii de invatamant si da posibilitate cadrului didactic de a veni in intampinarea dorintelor, intereselor, aptitudinilor copiilor. Din perspectiva pedagogiei invatamantului primar si prescolar este necesar sa se cunoasca urmatoarele rapoarte: 1. Curriculum obligatoriu - curriculum optional 2. Curriculum formal - curriculum informal 3. Curriculum national - curriculum local Cadru didactic trebuie sa stie ca curriculumul national completeaza curriculum obligatoriu, adica, trunchiul comun, dand posibilitatea cadrului didactic si copiilor prin interventia personalizata-pertinenta a cadrului didactic. va urma.......  

Formele de evaluare   In anul 1967 Scriven propune specialistilor trei forme :   a) evaluarea formativa/continua b) evaluarea initiala/de inceput/predictiv c) evaluarea cumulativa/sumativa/finala   - la aceste forme pe care le intalnim cotidian, in demersul pedagogic, au aparut si alte doua forme :   d) evaluare normativa e) evaluare criteriala   - aflarea diferentelor specifice intre cele cinci forme ale evaluarii tin de aspectul temporal si de satisfacerea unor criterii, norme, standarde, descriptori de performanta.   Evaluarea formativa    - se regaseste si sub intelesul semantic de evaluare continua ca atare se aplica permanent in cadrul seventelor de invatare - este puternic centrata pe copil/elev intrucat raportarea la referent este imediata iar disfunctiile trebuie eliminate prin masuri speciale - evaluarea formativa fiind continua evidentiaza progresele - ocupa cam cel mult 10 minute dintr-o ora de curs, ajutandu-l pe elev sa invete, intrucat lucreaza independent ceea ce a lucrat ulterior sub supravegherea cadrului didactic   - de regula nu se exprima in calificative(nu e relevant pentru nota ci pentru a vedea disfunctia, daca aceasta exista) - creeaza un climat pedagogic relaxant(copilul nu este sub impulsul notei sau ridicat in picioare sa raspunda) - relatia cadru didactic - elev este una permisiva, adica, conduce la un dialog.   Evaluarea cumulativa/sumativa/finala   - se realizeaza la sfarsitul unei etape mari privind procesul de invatamant, adica, la sfarsitul unei unitati de invatare, in cadrul recapitularilor semestriale, sau anuale, la inceput de an scola, aici includem si tezele; acestea nu se fac cu scopul de a face predictie   - solicita un timp mare, care se poate intinde pe o ora sau doua ore - se raporteaza la o norma unica care va conduce la aprecieri finale - nu-mi prezinta procesele de invatatmant ci numai rezultatele - creeaza un climat tensionat intrucat se vor anunta rezultatele   EVALUAREA SUMATIVA - se realizeaza de regula la sfârsitul unor mari etape de predare-înva?are, la finalul unui itinerar pedagogic, de aici ?i denumirea de evaluare finala. Atentionam ca la sfarsitul fiecarei unitati de înva?are apare evaluarea cumulativa/sumativa/finala.   Este o evaluare cantitativa întrucât ne precizeaza rezultate ,nu ne precizeaza nimic despre proces, dar statisticile ne pot ajuta în luarea unor decizii corecte. Din aceasta perspectiva are ?i un caracter public.   EVALUAREA INI?IALA - se realizeaza la începutul unui itinerar pedagogic (început de an ?colar,început de semestru, predarea la o clasa noua). Evaluarea ini?iala seamana cu evaluarea continua întrucât ne aarta o anumita calitate a cunoa?terii ca diagnostic si prognostic. Din perspectiva functiei de predictie, trebuie sa vedem ca aplicarea acestei valori trebuie sa ne dea posibilitatea proiectarii unor dimensiuni de înva?are diferen?iate.   EVALUAREA NORMATIVA - pune în eviden?a diferen?ele individuale clasificând elevii dupa rezultatele ob?inute în raport cu distribuirea performan?elor unui anume grup, ca atare evaluarea normativa determina pozitia elevului în raport cu ceilal?i elevi din grupul de referin?a.   Rezultatele evaluarii normative nu ne spun daca elevii sunt pregati?i pentru a merge mai departe, pentru a primi un material mai complex ci ne prezinta raportarea individuala în grupul din care face parte. Are valoarea mare întrucât compararea rezultatelor conduce la competitie, emula?ie, la rezultate care de multe ori par de neatins.   EVALUAREA CRITERIALA - a fost introdusa de Glaser în 1962,el precizeaza ca rezultatele elevilor sunt raportate la criterii, la obictive opera?ionale. Referin?a nu mai este distribu?ia performan?elor pt. o anumita popula?ie ?colara, ci registrul posibililor niveluri pt. fiecare obiectiv operational.    Rezultatele ev. criteriale comunica cadrului didactic cea ce pot sau nu pot sa faca elevii în anumite condi?ii, daca sunt capabili /pregati?i sa asimileze anumite no?iuni ,ev. criteriala trebuie vazuta numai ca raportare la criterii, la standardele de performan?a , atatandu-ne procesul si produsul.   METODE DE EVALUARE   Sunt 3 categorii de evaluare   1) Metode clasice cu forme orale, scrise ?i practice   2) Metode alternative cu formule de observare sistematica a comportamentului copilului/elev/student, proiect/portofoliu/referat/chestionar.   3) Autoevaluare   Între cele 3 metode de evaluare esen?iale nu exista incompatibilita?i ci exista complementaritate. Metodele tradi?ionale, clasice capata suple?e ?i dinamism daca sunt completate de metodele alternative. Metodele alternative nu le elimina pe cele clasice ci le completeaza a?a cum metodele clasice nu le elimina pe cele alternative ci le da mai mult realism.  Autoevaluarea este necesara atunci când se pleaca de la metacogni?ie(cunoa?terea de sine). Metode de evaluare :   Metodele de evaluare se gasesc concretizate prin forme specifice si anume: metode traditionale care au ca forme : A, forme orale B. forme scrise (sub abordare semantica si simbolica) C. forme practice   Metode alternative : Se regasesc prin formule :   A. observarea sistematica a comportamentului copilului/elevului/studentului B. investigatia C. proiectul D. portofoliul E. referatul F. autoevaluarea   Finalitatile evaluarii trebuie vazute din perspectiva cunostintelor, capacitatilor, competentelor, atitudinilor, intereselor, capacitatii de a face comportamente si caractere.   Probele de evaluare trebuie vazute ca acele evaluari create de cadrul didactic, aplicate de cadrul didactic si evaluate de cadrul didactic care le-a lucrat si aplicat.   Metode traditionale de tip oral   - aceste metode de tip oral sunt foarte putin utilizate in evaluarile nationale si bacalaureat si mai atent utilizate in invatamantul prescolar, primar si gimnazial. - sunt absolut necesare in evaluarea capacitatilor de exprimare verbala/orala (limbile straine, limba materna)   Caracteristici :   - au un caracter interactiv, intrucat solicita relationare si comunicare - ofera un feed-back imediat - da posibilitatea profesorului sa obtina informatii ce nu se pot obtine prin probele scrise (expresivitatea comunicarii, caracteristici ale vorbirii) - asigura totusi coordonarea mai multor criterii diverse (cunostinte, opinii, gandire) - are ca disfunctie intr-o prima instanta un control redus, intr-un timp redus, pentru a raspunde, iar in cadrul unor examene evaluarile orale sunt cromofage, adica, mananca mult timp.   Tehnici utilizate in probele orale   A. tehnica intrebarilor si raspunsurilor, adica, formularea de catre evaluatori a unor serii de intrebari cu grad de dificultate progresiv - intrebarile pot fi puse ca intrebari de baza si intrebari ajutatoare   B. tehnica discutiei care presupune control global dar si unul analitic Nota bene (demn de retinut) : interventiile prea dese ale cadrului didactic, pot conduce la raspunsuri dezorganizate C. tehnica interviului - este puternic focalizata pe ceea ce doreste evaluatorul de control (cel care iti ia un interviu) D. tehnica prezentarii orale, adica ai primit intrebarile dinainte ori si promter pentru a raspunde (folosita in mass-media).

Metodologie. Metoda. Functiile metodei 1. Conceptul de metoda 2. Functiile metodelor. Metode activ/participative/interactive 3. Particularitati ale metodelor folosite in procesul de invatamant prescoal/primar 4. Mijloacele de invatamant 1. Concept Metodologia didactica reprezinta ansamblul metodelor si procedurilor utilizate in procesul de invatamant (predare-invatare-evaluare) Metodologia trebuie vazuta ca stiinta a metodelor. ca tehnica si arta Strategia didactica reprezinta unitatea si interdependenta dintre metodologie, mijloace de invatamant si modurile de organizare a invatarii (frontal, individual si grupal). Strategiile didactice sunt de predare/invatare/instruire si strategii didactice de evaluare. Tehnicile didactice dua 1960-1965 reprezinta metodologie si strategie in cadrul relatiei profesor-elev. Metoda vine de la grecescul "metha" (catre/spre) si "odos" (cale/drum), adica, drumul /calea didactica catre conduce la realizarea finalitatilor educationale. - trebuie facuta diferentierea intre : metodele de cercetare, care asigura descoperirea propriu-zisa a cunostintelor sau a unor cunostinte si metode pedagogice, care ajuta elevul la redescoperirea adevarului(memorare, insusire, problematizare) Subsidiar metodei este procedeul care trebuie vazut ca o secventa/un detaliu/o componenta/o particularizare a metodei. NOTA BENE: procedeul poate sa devina metoda si metoda poate sa devina procedeu. Functiile metodelor A: Functia cognitiva, adica, prin metode se ajunge la cunoastere (informatii, cunostinte, formare de abilitati)  - nu ajungi la cunoastere fara cognitie - B: Functia formativ-educativ, adica metoda trebuie sa conduca la procese psihice si implicit la dezvoltarea personalitatii umane; C: Functia instrumentala - permite realizarea celorlalte functii prezentate anterior D: Functia motivationala, adica, trebuie sa conduca la satisfacerea unor motive, intere, trebuinte; E: Functia normativa, adica, aceasta metoda se utilizeaza din perspectiva unor reguli clare. Functiile metodelor trbeuie vazute in interatie, intrucat calea de urmat in procesul de invatamant trebuie sa tina cont cu precadere, de omul care urca si ulterior de drumul pe care-l parcurge. 3. Metodele activ-participative. Metode activ-intercative Caracteristici : - se realizeaza in corelatie cu toate functiile metodelor didactice; - se realizeaza prin:  a) strategii nealgoritmice/neprecise, adica, prin strategii euristice(invatare semidirijata) b) strategii creative (invatare nedirijata)   c) strategii mixte (combinari ale celor nealgoritmice) - invatarea reprezinta o cucerire, deci nu este primita de-a gata - reduce interventia cadrului didacitc prin programare minimala - au un caracter explorator, adica, de investigatie. Particularitatile metodelor folosite in procesul de invatamant primar si prescolar Povestirea didactica asigura transmiterea orala a materialului faptic si uneori teoretic; - utilizeaza ca procedeee, descrierea si nararea - ajuta la imbogatirea vietii psihice a elevului, prin: a) reprezentari b) personaje c) idei noi - dezvolta creativitatea si imaginatia - conduce la desprinderea unor concluzii, intrucat se utilizeaza povesti, basme, legende, mituri. Cerinte de indeplinit pentru povestire A: Elementele de continut sa fie reprezentative B: Folosirea unor mijloace stilistice care sa motiveze C: Introducerea elementului motivational 2. Explicatia - metoda de expunere verbala bazata pe analiza logica, rationala, dezvaluie legaturile existente intre fapte; - prin explicatie se dezvolta la copii, posibilitatea de a intelege definitii, reguli, idei abstracte, intrucat se bazeaza pe cunostintele anterioare si pe unele operatii logice - in cadrul explicatiei, de regula, se utilizeaza analiza si sinteza, apoi demonstratia logica - "in esenta, prin explicatie elevul este condus la deslusirea a ceea ce nu iese imediat in evidenta" (Tudor Marin) 3. Conversatia euristica - generic aflu adevar-descopar - reprezinta un set de intrebari orale, adresate de profesor, elevilor - conversatia ia denumirea momentului cand este folosit cu precadere ("in cadrul unei lectii sau din perspectiva tipului de lectii" - Tudor Marin - cea mai importanta forma de conversatie este cea euristica, intrucat, aceasta ajuta pe elev sa descopere adevarul plecand, de regula, de la un material intuitiv; (activitatea metodica vine de la Socrate din perspectiva maenticii, punea intrebarea peripatetica studentilor); - intrebarile utilizate sunt multiple pertand denumirea ca: a) intrebari de definirea a ceva b) intrebari factuale, adica, intrebari care tin de fapte c) intrebari de interpretare Conditii pentru intrebari - sa fie precise - sa nu ceara raspunsuri monosilabice - sa fie prezentate intr-o succesiune logica - sa nu fie viclene Din perspectiva intrebarilor apar si raspunsurile 4. Demonstratia - consta in a prezenta un material didactic, natural sau confectionat, cu scopul de a facilita  intelegerea, insusirea temeinica a noilor cunostinte. NOTA BENE:  Sa nu se confunde demonstratia de la invatamantul primar/prescolar cu demonstratia logica de tip rational, care este un procedeu care este un prodecu in cadrul explicatiei. Variante ale demonstratiei - demonstratia privind obiectele, fenomenele si procesele reale - demonstratie cu ajutorul experientelor - demonstratie cu ajutorul reprezentarilor grafice - "demonstratie prin intermediul 3D" (Tudor Marin) Cerintele demonstrarii materialului didactic: - materialele didactice la loc vizibil - sa fie perceput prin mai multi analizatori - procesele sa fie prezentate in evolutie 5. Observarea - reprezinta perceperea sistematica si atenta de catre elevi a unor obiecte, fenomene si procese, fie reale sau a unui material didactic' Etape in observarea didactica - perceperea sistematica a obiectelor, fenomenelor - identificarea de scriere a aspectelor - formularea unor generalizari 6. Problematizarea A. Concept Crearea de catre profesor a unor probleme, situatii-problema sau formularea unor intrebari problematice. Toate generand o stare de indoiala si incertitudine, curiozitate. dorinta, eforturi intelectuale de descoperire. Elevii sunt pusi in situati ade a cauta informatii, de a iesi din situatia problema. O situatie problema este o situatie contradictorie, conflictuala, ce rezulta din trairea simultana a doua realitati care par incompatibile intre ele. B. Atributele si conditiile situatiei problema - caracter lacunar, incomplet - existenta unui grad de nederminare/nespecificare - caracter atipic - caracter netrasparent C: Cum pot fi rezolvate situatii si intrebarile problematice ? R: Prin Brainstorming D: Modelul invatarii prin problematizare - moment pregatitor, declansator, adica, profesoul creeaza o situatie problema - un moment tensionat, adica,contradictia intre ce se da spre rezolvare si cunostintele de care dispun elevii - momentul rezolutiv, adica, descoperirea solutiei si confirmarea ei de cadrul didactic.

Procesul de invatamant  Sistem si functionalitate Sistemul de functionalitate a) Procesul de invatamant (concept, functii, abordare sistemica) b) Proces de invatamant ca proces de cunoastere c) Concept, caracterul informativ-formativ-instructiv- educativ al procesului de invatamant d) Procesul de invatamant ca de comunicare a) Procesul de invatamant  Concept - definitie : Ansamblul de actiuni (predare-invatare-evaluare), constiente, organizate si sistematice, desfasurate in institutiile de invatamant pentru formarea si dezvoltarea generatiilor. Functii Din perspectiva conceptului rezulta ca procesul de invatamant are urmatoarele aspecte : - actiuni constiente, planificate, organizate, sistematice - caracter informativ - caracter formativ - caracter cognitiv - caracter de relationare Aceste caractere ale procesului de invatamant conduc la functiile : a) functii instructive, adica, invatare dirijata b) functii informative, adica, transmiterea de informatii c) functii formative, adica, de dezvoltare a proceselor psihice d) functii educative ce tin de formarea personalitatii umane Toate functiile pot fi structurate in functii de cunoastere si functii de comunicare. Abordarea sistemica a procesului de invatamant Notiunea de sistem inseamna un ansamblu organizat de elemente si relatiile ce se stabilesc intre elemente. Orice sistem este un intreg, ca atare, are parti componente, precum si relatii intre aceste parti componente. Abordarea sistemica este o metoda de interpretare stiintifica a fenomenelor, faptelor, proceselor. Abordarea sistemica se face strict pe componente, numai din perspectiva didactica, pentru a se intelege aceasta relationare a partilor componente. In abordarea sistemica apar 2 operatii majore : a) analiza si interpretarea elementelor componente si a relatiilor dintre ele; b) analiza si interpretarea procesului de invatamant ca subsistem Componentele procesului de invatamant sunt : - continuturile - finalitatile - disciplinele - strategiile - normativitatea (legitatile, principiile) Intre aceste componente apar relatii de conditionare, ce asigura procesului de invatamant calitatea de sistem dar in acelasi timp. calitatea de subsistem din perspectiva sistemului de invatamant. Procesul de invatamant ca proces de cunoastere Esenta procesului de invatamant tine de calitatea de proces de cunoastere. In activitatea didactica trebuie sa facem distinctie intre procesul de cunoastere didactica si de procesul de cunoastere stiintifica. In orice sistem exista 3 abordari din perspectiva procesuala. Exemplificam : Senzatiile, perceptiile si reprezentarile formeaza cunoasterea senzoriala, aceasta fiind prima treapta a cunoasterii intrucat reflecta aspectele exetrioare a obiectelor si fenomenelor; Gandirea si celelalte procese psihice superioare conduc spre cunoastere logica, adica, insusirea relatiilor esentiale; aceasta cunoastere logica conduce inevitabil la intelegerea si formarea generalitatilor. Cele doua cunoasteri, trebuie sa asigure latura practica a procesului, adica, aplicarea cunostintelor in diferite actiuni ale elevilor. In activitatea de cunoastere trebuie sa avem in perspectiva abordarea graduala, progresiva in afara adevarului de catre elevi. Descoperirea adevarului de catre elevi reprezinta noutate dar pentru omenire totul este vechi. Specificitatea procesului de cunoastere a procesului de invatamant Cunoasterea didactica repeta drumul cunoasterii omenirii. Evita sinuozitatile, tatonarile, ezitarile si esecurile ce tin de cunoasterea umana, Sunt create toate conditiile favorabile descoperirilor adevarului prin efort propriu. Aflarea adevarului respecta particularitatile de varsta ale copilului. Procesul de invatamant este un proces de cunoastere intrucat specificul de invatare tine de cunoastere. Sunt utilizate continuturi care conduc la cunoastere si sunt respectate etapele succesive si coerente ale procesului de cunoastere. Procesul de cunoastere ce tine de procesul de invatamant se realizeaza prin cadru didactic care transmite, elevul asimileaza, avand ca rezultate formarea de abilitati, atitudini si competente. c) Caracterul informativ, formativ si instructiv educativ al procesului de invatamant = decurge din caracterele specifice precesolr de invatamant. - in activitatile didactice fiecare elev trebuie vazut ca o fiinta umana ce simte (cunoastere senzoriala), ce gandeste (cunoastere logica), ce aplica in conditiile oferite de procesul de invatamant dar si ca o entitate vie ale carei raspunsuri sunt diferite in contexte asemanatoare intrucat fiecare elev este unic, valoros si capabil de invatare in ritm propriu; - caracterul informativ-formativ tine de latura legata de cunostinte abilitati dar si de implicarea acestora in dezvoltarea proceselor psihice in implicarea copilului in procesul de devenire umana. - caracterul instructiv-educativ ne prezinta calitatea procesului de invatamant, ca activitate de cunoastere prin invatare dirijata, ceea ce conduce la schimbari de comportament, adica, formarea si dezvoltarea personalitatii umane. Procesul de invatamant ca activitate de cunoastere  Comunicarea umana este o modalitate specifica de interactiuni. este o relatie, este un proces de influentare reciproca. Orice proces are cel putin 2 ACTANTI, unul care produce o actiune si altul care asimileaza (sau asupra caruia se rasfrange actiunea). Din aceasta perspectiva actul de comunicare trebuie vazut prin urmatoarele componente : - emitator (cadru didactic) - receptor (elevul) - mesajul sau continutul de transmis (referentul) - cadru specific care poate fi lingvistic, care poate fi prin litere (sunete, verbale), care poate fi non verbal (neverbal=mimica, fata, gestica/pantogestica.pantomimica/postura corporala) - codul specific trebuie decodat - repetarile cadrului didactic si elevului, adica, ce transmite cadrul didactic, trebuie sa intruneasca o baza perceptiva din perspectiva elevului. Tipul de comunicare a) dupa natura sunetelor - comunicare verbala, comunicare paraverbala, comunicare nonverbala b) dupa statutul interlocutorilor - comunicare pe verticala si orizontala c) dupa prezenta sau absenta scopului comunicarii :  - comunicare incidentala - comunicare subiectiva (te implici) - comunicare instrumentala   Comunicarea didactica - specificac procesului de invatamant, este o comunicare instrumentala, realizata prin mijloace verbale, se desfasoara frontal, individual, pe grupe, pe echipe. Mesajul este intotdeauna selectat, [edagogizat (adus la intelesul copilului), se transmit prin metode didactice. Surse de distorsiuni Comunicarea poate sa sufere, producand distorsiuni, neintelegeri, confuzii, erori, fie din perspectiva emitatorului, care nu respecta particularitatile de varsta si individuala a elevului, fie din perspectiva receptorului, care poate da dovada de lipsa de atentie, oboseala, interferenta.